teritoriul de stat in DIP Flashcards
ce sunt apele interioare
apele situate pe teritoiul de stat sunt supuse suveranitatii sale depline
care este regimul apelor portuare
sunt considerate ape maritime interioare pana la limita instalatiilor permanente
poturile militare sunt de obicei inchise,iar cele celelalte sunt deschise navelor comerciale
care este regimul juridic al navelor de razboi
navele de razboi care se afla in mod legal intr-un port strain sunt imune de jurisdictie, navele de razboi pot intra doar cu acordul prealabil al statuluui gazda
ce este marea teritoriala
este fasia de tarm adiacenta tarmului avand o latime de pana la 12 mile marine, calculate in diferite moduri regula echidistantei sau liniile celui mai mare reflux
care este regimul juridic al marii teritoriale
statul exercita aupra mt toare drepturile ce decurg din suveranitate
care sunt modificarile de teritoriu admise de DIP contemporan
singura modalitate este cea care se bazeaza pe consimtamantul liber-exprimat
desprinderea de teritorii sau alaturarea unei parti noi
forme de manifestare a consimtamantului
hotarare a organului legislativ suprem sau prin referendum
care este dreptul statelor referitoare la fluvii
) fiecare stat este suveran asupra porţiunii din aceste fluvii care se află pe
teritoriul său;
cum se face navigatia pe aceste fluvii
b) în privinţa navigaţiei se aplică principiul libertăţii navigaţiei (pentru navele
civile);
c) numai statele riverane pot, de principiu, reglementa navigaţia pe fluviile
internaţionale, în virtutea suveranităţii;
d) navele comerciale, pe timp de pace, se bucură de deplina libertate de
navigaţie; navele militare, vamale şi de poliţie ale statelor neriverane nu au
acces pe fluviile internaţionale; navele de acest tip ale statelor riverane pot naviga
numai în sectorul lor, pentru sectoarele altor state fiind necesară autorizarea;
care este obligatia statelor riverane referitor la navigatie
e) statele riverane au obligaţia de a menţine fluviul în stare de navigaţie, pot
percepe taxe, au drept de control vamal şi sanitar;
Utilizarea fluviilor internaţionale în alte scopuri decât navigaţia continut juridic
• utilizarea şi împărţirea echitabilă şi rezonabilă a cursului de apă (art. 5)
• obligaţia de a nu cauza pagube importante altor state (art. 7)
• obligaţia generală de a coopera (art. 8)
• obligaţia de a face un schimb regulat de date şi informaţii privind starea
cursului de apă (art. 9)
• necesitatea protecţiei ecosistemelor, prevenirea, reducerea şi controlul
poluării.
regimul juridic al marii teritoriale
Asupra mării teritoriale statul exercită toate drepturile ce
decurg din suveranitatea sa, în ce priveşte apele, solul, subsolul, coloana de aer
(dreptul de explorare şi exploatare a tuturor resurselor naturale, reglementarea
navigaţiei, aplicarea măsurilor de securitate, de protecţie a mediului, de control
vamal şi sanitar etc.)
Dreptul de trecere inofensivă
Dreptul de trecere inofensivă este recunoscut navelor civile ale tuturor
statelor. Trecerea trebuie să fie neîntreruptă şi rapidă. Trecerea navelor militare
străine prin marea teritorială nu este reglementată expres de Convenţiile din 1958
şi din 1982, care nu consacră un astfel de drept, acesta fiind recunoscut în mod
indirect.
Jurisdicţia penală a statului riveran
se exercită asupra navelor comerciale când
consecinţele infracţiunii se extind asupra statului riveran, a fost încălcată liniştea
publică sau ordinea statului riveran, exercitarea jurisdicţiei este cerută de căpitanul
navei, pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante.
Jurisdicţia civilă a statului riveran
n nu se exercită asupra unei persoane aflată
la bordul unei nave în trecere. Statul riveran poate dispune reţinerea sau
sechestrarea ori executarea silită, dar numai în legătură cu obligaţiile contractuale
asumate de navă în timpul pasajului.
) Zona contiguă
Definiţie
Reprezintă fâşia de mare adiacentă mării teritoriale, care se întinde
dincolo de limita exterioară a acesteia până la o distanţă de maximum 24 de mile
în larg, măsurată de la liniile de bază ale mării teritoriale (art. 33 din Convenţia
privind dreptul mării din 1982).
) Zona contiguă
Regim juridic:
În această zonă statul nu exercită decât anumite prerogative
funcţionale, cum ar fi prevenirea şi reprimarea încălcării legilor şi regulamentelor
sale vamale, fiscale, sanitare şi a celor privind regimul de trecere a frontierei.
) Zona economică exclusivă
: Se întinde spre largul mării pe o distanţă de 200 mile marine de la
liniile de bază de la care se măsoară lăţimea mării teritoriale
) Zona economică exclusivă
• Regim juridic:
În acest spaţiu marin, statul riveran are drepturi suverane numai în
ceea ce priveşte explorarea şi exploatarea, conservarea şi gestionarea
resurselor naturale, biologice şi nebiologice
Toate statele au dreptul de navigaţie şi survol, libertatea de a instala
cabluri şi conducte submarine în această zonă.
Platoul continental
• Regimul juridic
Statul
riveran exercită asupra acestui spaţiu drepturi suverane de explorare şi exploatare
a resurselor sale naturale (zăcăminte de hidrocarburi sau minerale, specii sedentare
de organisme vii).
Obligaţii ale statelor:
in marea libera
- prevenirea şi pedepsirea transportului de sclavi
- cooperarea pentru reprimarea pirateriei
- cooperarea pentru reprimarea traficului ilicit de stupefiante
- cooperarea pentru reprimarea emisiunilor neautorizate de radio şi televiziune.
dreptul de urmarire in marea libera
Statul riveran poate exercita un drept de urmărire asupra unui vas străin dacă
există motive serioase să se creadă că vasul a încălcat legile sale. Urmărirea trebuie
să fi început în spaţiile maritime ale statului riveran şi să fi fost neîntreruptă.
Zona internaţională a spaţiilor submarine
regim juridic
patrimoniu comun al omenirii
caror state apartine arctica
- Teritoriile astfel delimitate aparţin următoarelor state: Rusia, Norvegia, Danemarca, Canada şi SUA.
