Subiecte Oral - Parte 1 Flashcards
Ideea europeană din antichitate până în perioada modernă timpurie: originile conceptului de Europa, moștenirea comună, tentative de unificare
Cuvinte cheie: Mostenire culturala, democratie, Grecia, Roma, crestinism
Etimologie: Ereb / Eurep - Exonim, din limbi semito-hamite, “Apus / Vest” sau “popoare dinspre Apus “ - asa erau considerati europenii de popoarele antice din Asia Mica si Mesopotamia
- Aristotel foloseste termenul in scrierile sale + Herodot + harta lui Ptolemeu care imparte lumea cunoscuta in Asia, Lybia si Europa.
Popor: Proto-indo-europeni ( legatura lingvistica )
Mit: Europa - mentionata in Iliada ca fiica lui Phoenix - adusa de Zeus in Creta ( simbolul taurului cretan + mitul minotauruli din Creta )
Mostenirea comuna: institutii, arte, limbaj, religie ( panteonul Grec -> panteonul Roman -> Crestinism )
Tentative de unificare:
1. Carol cel Mare
2. Erasmus din Rotterdam
Proiecte de unificare europeană înainte de secolul XX: două studii de caz la alegere
Forta:
- Carol cel Mare
Cine? “Parintele Europei (PARINTE 1)”. Rege al Francilor.
Cum? Unificare prin cucerire si crestinizare fortata, din anul 800, “certificat de naștere” al Europei => Imperiul Carolingian.
S-a constituit pentru prima dată în Europa un spaţiu politic unitar (cu centrul în vestul continentului), profund diferit de cel al Imperiului Roman.
-Conflict intre Imperiul si Papalitate
Altele: Napoleon, Carol Quintnul.
- Prin diplomatie: Erasmus din Rotterdam
Sustinea echilibrul puterilor. Considerat primul cetatean european/ “Printul umanismului.”
WIP.
Nota bene:
- Carol - Imparatul era uns de papa, fiind trimisul Domnului, insa papa era reprezentantul Domnulu => se pune problema superioritatii dintre imperiu si biserica.
Unitatea europeană prin forță vs. prin diplomație. Analize și exemple
Unitatea europeană ca idee a Epocii Iluminismului
Consecințele Primului Război Mondial asupra unității europene
Cuvint cheie: nationalism, crize economice, noi state, noi regimuri politice
ECONOMIC:
Despagubirile război și cheltuielile mari au cauzat instabilitate economică.
Inflația și șomajul au condus la Marea Depresiune - in America si Europa.
Schimbarea puterii economice în favoarea SUA.
POLITIC:
Sfârșitul monarhiilor și apariția unor noi state (Turcia, Ungaria, Austria, Rusia, Polonia etc.)
Declinul colonialismului și creșterea naționalismului.
Crearea Republicii de la Weimar și schimbarea relațiilor internaționale.
SOCIAL:
Scăderea natalității și creșterea migrației.
Creșterea influenței ideologiilor naționaliste.
Schimbări în rolul femeilor; declinul clasei superioare si importanta crescanda a clasei de mijloc.
DIPLOMATICE:
Propunerile lui Woodrow Wilson pentru pace (14 puncte pentru pace).
Tratatul de la Versailles și crearea Ligii Națiunilor - viziune de cooperare diplomatica pentru promovarea securitatii colective.
Liga Națiunilor: succes și eșec
Proiectul Pan-European
Cuvinte cheie: Kalergi, manifest, anii ‘20, Franta v Germania, Briand, Churchill
Cand? 1923 - publicat manifestul lui Kalergi privind proiectul Pan-European
Cum: federalizare, integrare economica+democratica pentru a obtine pace - via diplomatie
Motiv: prevenire a razboaielor ( in special, Franta v Germania ), prosperitate economica via diplomatie, contragreutate la puterea globala a Americii si Rusiei
Funfact: Kalergi a propus ‘Oda Bucuriei’ ca imn al unei Europe unite; Sustinatorii lui Kalergi au fost din diverse domenii: Politica (Briand, Churchill, Adenauer, Schuman), si stiinte/arte (Strauss, Freud, Einstein )
Memorandumul lui Aristide Briand
Cuvinte cheie: discurs, Liga Natiunilor, solidaritate + prosperitate economica + cooperare politica
Cand? 1929.
Ce? PM Frantei A.Briand sustine in fata AG a Ligii Natiunilor discursul in care sustinie idea de Pan-Europa promovata de Kalergi.
Cum? Federatie a tarilor europene din Liga Natiunilor, bazata pe:
1. Solidaritate
2. Prosperitate economica
3. Cooperare politica
[Sol.+Ec.+CoopP.]
Pushback: se pune in discutie suveranitatea nationala, legaturile cu SUA
N.B: Presupune un tratat de infiintare a uniunii, un corp executiv, reprezentativ si un secretariat
Momente cheie din perioada interbelică în Europa. O cronologie
Viziunea fascistă și nazistă asupra unificării europene
NAZISTII aveau planuri de unificare europeana:
- anexare militara, prin expansiune prin forta
- ultra-nationalism ( Unitatea Europeana sub dominatia unui popor sau al unei rase superioare )
- regim fundamental anti-democratic, anti-individualist
Mussolini (il Duce): ‘Marsul asupra Romei’ este numit prim ministru in contextul unei crize economice in Italia interbelica . Plan de restabilire a Imperiului Roman -> politici de expansiune militara in vederea idealului ‘reintregirii nationale si a gloriei imperiului Roman’, unificare prin forta. –> NB: Pan-Europe lui Kalergi a fost publicata ca un raspuns la acest sistem
Hitler: partidul nazist apare ca urmare a crizelor economice din republica Weimar plan de stabilirea al Treilea Reich, pornind de la modelul italian fascist + teoria puritatii raselor si eugenie. Anschluss 1938.
Viziunea comunistă asupra unificării europene
COMUNISTII: aveau planuri de unificare europeana, chiar globala printr-o viziune de comunism global.
Cum: Printr-o revolutie generala, universala, pe principii marxiste-leniniste (enuntate in 1848 de manifestul communist a lui Marx si Engels).
Nume Importante: Lenin, Trotsky (revolutii simultane utilizand clasa muncitoare ) , Stalin, Hruschiov
NB: USSR e data afara din Liga Natiunilor datorita invaziei Finlandei. USSR si comunistii resping planul Marshall (creaza COMECON/Pactul de la Varsovia).
Planul Marshall – consecințe asupra unității și diviziunii europene
Cand? 1948
De ce? Pentru a nu se repeta aceleasi instabilitati economice si crize ca dupa Primul Razboi Mondial ( ce au dus la cresterea extremismului -> Al Doilea Razboi Mondial )
Precursor: Doctrina Truman - ‘investitie in pace si libertate mondiala’
Cine? America acorda sprijin economic statelor europene din Vest - cele din Est doresc sa se poata prevala dar sunt blocate de USSR (ex:Cehoslovacia in 1948; in schimb, USSR stabileste COMECON dar nu are acelasi efect)
Efecte: stabileste liniile de demarcare intre europa de V si de E, pregateste cooperarea internationala si NATO,
NB: Monnet se ocupa de distributia ajutoarelor
Declarația Schuman: context, conținut, consecințe
Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului: creație, scop, instituții
Tratatul de Fuziune
Bruxelles, 1967, a creat Comunitatile Europene (Tratatul privind Instituirea Consiliului Unic si a Comisiei Unice).
A introdus principiul unui buget unic si a adus imbunatatiri institutiilor, unind organismele executive (fuziune).
Comunitatile Europene vor deveni primul pilon al Tratatului de la Maastricht 1993. Lisabona 2009 a desfiintat Comunitatile Europene
Prima extindere
Marea Britanie, Irlanda, Danemarca (nu Norvegia - referendumului de ratificare, Norvegia a refuzat ).
Toate aceste state aplicau pt a treia oara. Danemarca si Irlanda depindeau de economia UK asa ca aplica o data cu aceasta. Au fost respinse de trei ori din cauza lui Charles de Gaulle, care respingea UK pt ca nu isi dorea interventia SUA sip t ca nu voia ca Franta sa si piarda puterea in Europa.
Din analiza actelor de aderare, ale acestei prime extinderi, au rezultat trei aspecte principale, valabile pentru orice aderare, si anume:
* statul aderent trebuie sa accepte principiul “acquis-ului comunitar”, adica scopul tratatelor, actele juridice comunitare adoptate de la constituirea comunitatilor pâna la data aderarii, precum si politicile comunitare
* aderarea implica modificarea imediata acomponentei institutiilor comunitare;
* aderarea necesita masuri tranzitorii cu privire la înlaturarea barierelor tarifare, adoptarea tarifelor externe comune si apropierea, pe etape, de preturilea gricole comune.
Extinderile mediteraneene – 1981/86
Aderarea Greciei in 1981 (negocierile incep in contextul protectiei impotriva comunismului, instabilitate politica, crizei Ciprului in 1974) . Aderarea Spaniei si a Portugaliei in 1986 ( caderea regimului totalitar in Spania in 1975, negocieri incepute in 1977 )
Actul Unic European
Acordul Schengen
Cuvinte cheie: libera circulație a persoanelor, 1985, acquis Schengen,
Cand? 1985 semnare, la Luxemburg de catre: Belgia, Franța, Germania de Vest , Luxemburg, Olanda
Scop: eliminarea treptată a controalelor la frontieră, un regim comun al vizelor. Se aplică reguli şi proceduri comune cu privire la vizele pentru şederi scurte, cererile de azil şi controalele de frontieră.
Conventia Schengen a fost semnata in 1990 pt a consolida acordul. Odată cu Tratatul de la Amsterdam, toate statele membre (cu excepția Regatului Unit și Irlandei) o implementează
Caderea blocului Comunist. Consecinte supra unitatii Europene
1989-91. Indepartarea de regimurile totalitare prin revolutii via REZISTENTA CIVILA. Statele fost-comuniste doresc sa adere la UE pentru a putea beneficia de ajutor economic si pt un process de democratizare. Astfel are loc in 2004 cel mai mare val de integrare din istorie, prin prisma Tratatului de la Lisabona, in care 10 noi tari devin state membre (Cipru, Malta, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia). Pana atunci nr max de tari acceptate era de 3.
Intre timp, si UE cunoaste un process de adancire in care se pun bazele institutiilor europene si se creaza politici commune prin Actul unic European si prin Tratatul de la Maastricht. Abia atunci este pregtita pentru procesul de largire in care sa accepte noi state membr
Aderare 1995
In 1995 Austria, Suedia, Finlanda, (Norvegia) au aderat la UE. A fost un process simplu de integrare. Acestea sunt foste state capitaliste, neutre in IIRM si au fost motivate sa adere datorita beneficiilor economice.
A patra extindere a Uniunii Europene are un caracter aparte față de celelalte trei care au precedat-o: este vorba despre extinderea CEE cu 3 țări bogate, al caror Produs Intern Brut depășea semnificativ media PIB-ului țărilor UE la acel moment. De asemenea, mai este distinct acest val și prin faptul că este primul val post-1989, când Zidul Berlinului a reunit estul și vestul Europei. Toate cele trei țări care au intrat in UE în 1995 – Austria, Finlanda, Suedia – erau țări neutre, care în sfârșit au putut să iși manifeste liber opțiunea pentru intrarea în Comunitatile Europene. Intrarea lor a avut consecințe în ceea ce privește interesul dat de Consiliul Europei pentru estul Europei și o strângere a relațiilor economice dintre CE și aceste țări.
Austria si Finlanda au adoptat repede moneda € in 1999, iar Suedia a aplicat opt-out, facand un referendum prin care a refuzat € si a refuzat sa fie membra NATO.
Tratatul de la Amsterdam
Tratatul de la Amsterdam: provocări, prevederi, neajunsuri - 1997
Tratatul de la Amsterdam a fost necesar pt ca cel de la Maastricht nu a putut rezolva toate problemele celor doi piloni interguvernamentali. Premize:
Necesitatea dezvoltării pilonilor interguvernamentali, in special pilonul 2
Necesitatea de a se pregăti pentru extinderea ulterioară
Tipul Tratatului: de modificare (Tratatele de la Roma și Maastricht)
Abordare:
Mai multe decizii supranaționale, mai multa putere in UE, mai putina in state
Mai multa democratie in luarea deciziilor – majoritate calificata si codecizie
Mai multă democrație în procesul decizional al UE
Prevederi:
Libera circulație a persoanelor, vizele, azilul și imigrația intră în pilonul comunitar
Ocuparea forței de muncă și protecția socială devin esențiale pentru Uniune
Consiliul European definește strategii comune în cadrul PESC II
Codecizia s-a extins la ocuparea f. de muncă, politica socială, sănătate, transporturil, mediu
Președintele Comisiei trebuie să solicite votul de încredere din partea Parlamentului
Convenția Schengen devine parte a acquis-ului
Al treilea pilon este redenumit Cooperare polițienească și judiciară în materie penală
Neajunsuri
Un pas spre extinderea ulterioară, dar nu unul decisiv
O nouă definiție a majorității calificate a rămas necesară
Numărul membrilor Comisiei Europene nu a fost stabilit în scopul extinderii
S a infiintat functia de presedinte al Consiliului European
Vine la conducere Jacques Sanders dupa J. Delors si este o dezamagire. Este ales ca si compromise. Este acuzat de depilare de fonduri - Comisia Sanders trebuie sa demisioneze
Tratatul de la Nisa:
pregătește aderarea Europei Central-Estice - 2001
Premize:
Abordarea neajunsurilor Tratatului de la Amsterdam
Semnat în 2001, ratificat în 2003, Tipul Tratatului: de modificare
Abordare:
Unanimitatea a fost înlocuită în mare parte de votul prin majoritate calificată în Consiliu
Votul prin majoritate calificată este redefinit în cadrul Consiliul de Miniștri
Prevederi:
Votul prin majoritate calificată definit ca nr. de state, voturi alocate și populație (maj triplă)
Numărul de locuri în Parlamentul European a crescut la 732
Comisia Europeană: fiecare stat va delega un membru (din 2005), dar nu vor fi mai mult de 27 în total
Facilitează activitatea Curții Europene de Justiție
Modalități mai ușoare de sancționare a statele membre
Cooperarea consolidată devine mai important
Tranziția CECO la UE
Ratificare (2001-2003)
1 referendum (Irlanda). A eșuat în 2001 (preocupări privind neutralitatea, rolul statelor membre mici)
Campanie majoră, concesii - ratificare clară în 2002
14 ratificări parlamentare naționale. Aprobarea Parlamentului European
Neajunsuri
Tratatul a promovat o Europă cu două viteze, Fără personalitate juridică pentru Uniune
Text complicat, nu tratat unificat, Nu include Carta Drepturilor Fundamentale (a fost elaborată în 2000)
De la Tratatul Constituțional la Tratatul de la Lisabona: drum, diferențe, asemănări
T. Constitutional (Roma 2004) vs T. Lisabona (2007)
ASEMANARI:
Criterii de aderare
Dreptul la secesiune
Procedura legislativă ordinară
Inițiativa cetățenească
Domeniile de competență ale UE
Un caracter obligatoriu pentru Carta Drepturilor Fundamentale
DIFERENTE: În Tratatul de la Lisabona:
Simbolurile UE nu mai sunt menționate (drapel, imn, motto)
Primatul dreptului UE nu mai este menționat în mod explicit
Rolul parlamentelor naționale este sporit
Există un Înalt Reprezentant pentru FA și SP, în locul unui ministru al Afacerilor Externe al Uniunii
Votul cu dublă majoritate (majoritate calificată) în Consiliu (55% din țări, 65% din populație) este modificat (aplicabil din 2014-2017)
Președintele PE devine al 751-lea membru al său (la cererea Italiei)
Cooperarea consolidată implică cel puțin 9 state membre (nu 1/3 ca în CT)
CONCLUZII:
Tratatul de la Lisabona pune în aplicare majoritatea măsurilor din Tratatul Constituțional
Proces de luare a deciziilor îmbunătățit
Proceduri legislative simplificate (oarecum)
O mai bună definire a instituțiilor
Luptă împotriva deficitului democratic
Simplifica procesul de extindere
Un rol mai bun pentru UE în afacerile internaționale
Încă un pas spre uniunea politică
Nu reușește să abordeze criza [iminentă] și disciplina fiscală necesară
Rămâne complicat și în mare parte ilizibil
