sistem circulator Flashcards
unde incepe mica circulatie ?
in ventriculul drept, prin trunchiul arterei pulmonare , care trasnporta sange incarcat cu CO2 spre plaman
unde se termina circulatia mica?
sangele cu O2 este colectat de cele 4 vene pulmonare, cate doua pt fiecare plaman, si se deschid in AS
unde incepe circulatia sistemica?
incepe in VS , prin artera aorta care transporta sange cu O2 si substante nutritive spre tesuturi si organe
unde se termina circulatia sistemica?
sangele cu CO2 este preluat de cele doua vene cave care se termina in AD
sistemul aortic
incepe din VS cu aorta ascendenta, din care se desprind cele doua artere coronare
dupa ce urca 5-6cm , se curbeaza si formeaza arcul aortic , care se continua cu aorta ascendenta
terminal aorta abdominala se bifurca in arterele iliace comune stg si dreapta
ce iriga artera carotida externa?
gatul, regiunile occipitala si temporala si viscerele fetei
ce iriga artera carotida interna ?
creierul si ochiul
ce se desprind din artera subclaviculara?
artera vertebrala, care intra in craniu prin gaura occipitala si vascularizeaza encefalul si artera toracica int din care iau nastere arterele intercostale anterioare
ce vascularizeaza artera axilara?
atat peretii axilei , cat si peretele anterolateral al toracelui
cu ce se continua artera axilara?
cu artera brahiala, care vascularizeaza bratul
care sunt ramurile viscerale ale aortei toracice ?
arterele bronsice, pericardice, esofagiene
ce vascularizeaza tr celiac?
stomacul,duodenul, pancreasul,ficatul si splina
ce vascularizeaza artera mez sup?
jejuno-ileonul, cecul, colonul ascendent, si partea dreapta a colonului transvers
ce vascularizeaza artera mez inf?
partea stg a colonului transvers , colonul descendent, sigmoidul si partea superioara a rectului
ce face artera iliaca externa?
iese din bazin si ajunge pe fata anterioara a coapsei unde devine artera femurala care iriga coapsa
Cu ce se continua artera femurala?
cu artera poplitee , care se afla in fosa poplitee ( fata posterioara a genunchiului)
artera tibiala anterioara
iriga fata anterioara a gambei si laba piciorului si se termina prin artera dorsala , din care se desprind arterele digitale dorsale
artera tibiala posterioara
iriga fata posterioara a gambei,si ajunsa in reg plantara , se imparte in cele doua artere plantare interna si externa => digitale plantare
venele jugulare interne
strang sangele de la creier, cap si gat
venele subclaviculare
strang sangele de la membr superioare
sistemul azygos
trange sangele de la spatiile intercostale, esofag , bronhii, pericard, si diafragm
de unde aduna sangele venos vena cava inferioara?
de la membrele inferioare, de la bazin, de la rinichi,suprarenale,testicule,respectiv ovare, de la peretele posterior al abdomenului (venele lombare) cat si de la ficat
ce este vena porta?
o vena aparte a circulatiei sistemice , care transporta spre ficat sange incarcat cu substante nutritive rezultate in urma absorbtiei intestinale
prin ce se deosebeste circulatia limfatica de cea sangvina?
capilarele sale prezinta pozitie terminala
peretele vaselor limfatice sunt mai subtiri
care sunt functiile gg limfatici?
produc limfocite si monocite, formeaza anticorpi, au rol in circulatia limfei , opresc patrunderea unor subst straine, rol de barieraa in oprirea infectiilor
de unde strange canalul toracic limfa?
din jum inferioara si patrimea superioara stanga a corpului
de unde strange vena limfatica dreapta sangele?
din patrimea superioara dreapta a corpului
ce se intampla cu cei 16 ml de apa filtrati la nivelul capilarelor ?
15 ml se resorb in sange, la nivelul capatului venos al capilarelor si 1 ml ia calea capilarelor limfatice
ce face splina?
produce limfocite, distruge hematiile batrane, intervine in metabolismul fierului, este organ de depozit sangvin (200-300 ml)
ce functii majore are aparatul cardiovascular?
distribuirea substantelor nutritive si a oxigenului tuturor celulelor din organism
colectarea produsilor tisulari de catabolism pt a fi excretati
cine este forta motrice pt acv?
inima
cine repr conductele de distributie?
arterele
ce sunt venele?
rezervoare de sange
ce fac valvele atrioventriculare?
se deschid in timpul diastolei permitand sangelui sa treaca in ventricule
se inchid in sistola interzicand trecerea sangelui inapoi in atrii
ce fac valvele semilunare?
se deschid in timpul sistolei , permitand expulzia sangelui in artere
se inchid in diastole , impiedicand intoarcerea sangelui in ventricule
cat este debitul cardiac in cond bazale?
5l la o frecventa de 70-75 de batai pe minut si un volum bataie de 70 ml
stimularea Sy si Psy asupra inimii?
cresterea frecventei cardiace
scaderea frecventei cardiace
cu cine variaza volumul-bataie?
cu forta contractiei ventriculare, presiunea arteriala si volumul de sange aflat in ventricul la sf diastolei
ce se intampla in efort intens?
frecventa cardiaca poate creste pana la 200 de batai , volumul pana la 150 ml => debit cardiac de 30 de litrii
cine repr singura conexiune functionala dintre atrii si ventricule?
nodulul atrioventricular si continuarea sa fasciculul atrioventricular His
excitabilitatea inimii
doar in diastola => legea inexcitabilitatii periodice a inimii
stimulii cu frecventa mare nu pot tetaniza inima
automatismul inimii
proprietatea inimii de a se autostimula in lipsa influentelor extrinseci nervoase, vegetative si umorale
nodulul sinoatrial
70-80 batai/min => ritm sinusal
nodulul atrioventricular(jonctiunea atrioventriculara)
40 potentiale/min
permanent si paralel cu sinusalul
imprima ritmul jonctional sau nodal
fasciculul His si reteaua Purkinje
25 impulsuri/minut
imprima ritmul idio-ventricular
conductibilitate
propritetatea miocardului de a propaga excitatia la toate fibrele sale
care sunt manifestarile fundamentale ale contractilitatii?
geneza tensiunii si viteza de scurtare
forta de contractie a miocardului
proportionala cu grosimea peretiilor
mai redusa la atrii
mai mare la VS
sistola atriala
definitiveaza umplerea ventriculelor la sfarsitul diastolei ventriculare
are loc o crestere a presiunii in atrii
faza de contractie izovolumetrica
ventriculul se contracta ca o cavitate inchisa=> cresterea foarte rapida a presiunii intracavitare
in momentul in care presiunea ventriculara o depaseste pe cea din artere are loc ejectia
diastola ventriculara
datorita relaxarii miocardului, presiunea intracavitara scade rapid
cand presiunea din ventricule devine inferioara celei din arterele mari are loc inchiderea valvelor semilunare
diastola izovolumetrica
ventriculele devin cav inchise=> presiune intracavitara continua sa scada pana la val inf celei din atrii => deschiderea valvelor atrioventriculare
ce este socul apexian ?
o expansiune sistolica a peretelui toracelui in dreptul vf inimii ( spatiul 5 intercostal stang)
ce este pulsul arterial?
o expansiune sistolica a peretelui arterei datorita cresterii bruste a presiunii sangelui
prin ce se face inregistrarea grafica a pulsului?
sfigmograma care ofera inf despre artere si despre modul de golire a VS
Zgomotul 1
se mai numeste sistolic si este mai lung cu tonalitate joasa si mai intesn
este produs de inchiderea valvelor atrioventriculare si de vibratia miocardului la inceputul sistolei ventriculare
zgomotul 2
se mai numeste diastolic , este mais scurt, mai acut si mai putin intens
este produs la inceputul diastolei ventriculare, prin inchiderea valvelor semilunare
elasticitatea arteriala
este o proprietate a arterelor mari
amortizeaza unda de soc sistolica
are loc inmagazinarea unei parti a energiei sistolice sub forma de energie elastica a peretiilor arteriali care este retrocedata coloanei de sange in timpul diastolei
produce transformarea curegrii sacadate a sangelui in curgere continua
contractilitatea arteriala
permite un control fin al distributiei debitului cardiac
tonusul musculaturii netede depinde de activitatea Sy , presiune, concentratia locala a unor metaboliti si activitatea unor mediatori
presiunea arteriala
depaseste presiunea atmosferica cu 120 mmHg in timpul sistolei ventriculare (presiune arteriala maxima sau sistolica) si cu 80 mmHg in timpul diastolei(presiune diastolica )
rezistenta periferica
totalitatea factorilor care se opun curgerii sangelui prin vase
este direct prop cu vascozitatea si lungimea vasului
cea mai mare rezistenta la ivelul arteriolelor
volemia
variaza concordant cu lichidele extracelulare (LEC)
elasticitatea
contribuie la amortizarea tensiunii arteriale in sistola si la mentinerea ei in diastola
debitul este direct prop cu presiunea si invers prop cu rezistenta
viteza sangelui in artere
in aorta 500 mm/s , iar in capilare 0,5 mm/s
hipertensiunea arteriala sistemica
presiunea sistolica peste 130 mmHg
presiunea diastolica peste 90 mmHg
presiunea sangelui in vene
10 mmHg la originile sistemului venos si 0 mmHg la varsarea venelor cave in atrii
viteza de circulatie a sangelui in vene
la periferie 0,5 mm/s
100 mm/s in venele cave
cauza principala a intoarcerii sangelui la inima
permanent o diferenta de presiune intre aorta ( 100 mmHg) si atriul drept ( 0 mmHg)
mai ramane o forta de impingere de 10 mmHg la inceputul sistemului venos
cu cine se suprapune sistola atriala?
cu finalul diastolei ventriculare
cu cine se suprapune diastola atriala?
cu sistola ventriculara si diastola generala
cu cine se suprapune inchiderea valvelor semilunare?
cu inceputul diastolei generale
