Proză scurtă și teatru Flashcards
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Ȋncadrare ȋn perioadă
1877 – epoca marilor clasici
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Ȋncadrare ȋn curent literar
- imposibil de încadrat strict, din pricina speciei basm, de origine folclorică.
- elemente din:
a) realism – personaje umanizate, având calități și defecte. (,,autohtonizarea fantasticului” – G.Călinescu)
b) clasicism - procedeul hiperbolizării- construcția celor 5 giganți.
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Ȋncadrare ȋn tipologie
BASM CULT
a) basm pt că:
- elemente fabuloase
- lupta bine-rău
- motive: superioritatea mezinului, cifre magice, motivul drumului inițiatic, probele.
- formule inițiale, mediane, finale
b) cult pentru că:
- protagonistul și antagonistul nu mai sunt personaje schematice reprezentând strict binele și răul
- poartă mărcile stilului lui Creangă (umor, oralitate)
- DRAMATIZAREA (mutarea accentului de pe narațiune pe dialog)
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Ȋncadrare ȋn orientarea tematică
- confruntarea Bine-Rău
- maturizării
- călătoriei
- prieteniei.
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Tema şi viziunea despre lume reflectate prin două SCENE reprezentative
1
SCENA DE LA FÂNTÂNĂ
- naivitatea fiului de crai
-conflictul Spânului
- numele (oximoron)
- inteligența Spânului – îi cere scrisoarea cu pecete.
- schimb de identitate
Chiar acum aș putea să te omor, dar mi-i milă de tinerețile tale…
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Tema şi viziunea despre lume reflectate prin două SCENE reprezentative
2
SCENA DEMASCĂRII
- fata spune adevărul - Spânul crede că și-a încălcat jurământul – îi taie capul – calul îl ucide pe Spân -fata îl reînvie pe HA
-HA – loial jurământului, deși se îndrăgostise
Spânul - impulsivitate
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Timp şi spaţiu
- atemporalitate (illo tempore)/ aspațialitate
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Incipit
,,Amu, cică era odată un crai….”
- formulă+rol
- factorul declanșator (scrisoarea de la Împăratul Verde)
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Final
- nunta (finalul maturizării)
- în loc de formulă - ,,iar la noi în sat, cine are bani bea și mânâncă, iară cine nu se uită și rabdă”.
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Conflicte
- ext -bine/rău
- interioare – Spân + Harap-Alb (scena din pădurea-labirint, nu știe dacă să-și asculte tatăl sau să accepte ajutorul Spânului + când se îndrăgostește)
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Perspectivă narativă
- omniscientă, DAR subiectivă !!!!
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Modalităţi de caracterizare
Harap-Alb
- ,,boboc în felul său la trebi de aiestea” - narator(naivitate)
- ,,puterea milosteniei și inima ta bună te ajută, Harap-Alb” - Albina
- naivitatea
- superficialitate
(alegerea calului) - onoare, loialitate
-milostenie
POVESTEA LUI HARAP-ALB
Statut
- social: Prinț- sclav- împărat
- moral: - ca protagonist, ar trebui să fie o întruchipare a valorilor etice (totuși – alegerea calului, alungarea femeii sărmane)
- psihologic: Maturizare (Bildungsroman)
MOARA CU NOROC
Ȋncadrare ȋn perioadă
1881- epoca marilor clasici
MOARA CU NOROC
Ȋncadrare ȋn curent literar
REALISM
- oameni obișnuiți în situații tipice
- tema socială a înavuțirii
- perspectiva narativă
- verosimilitate.
MOARA CU NOROC
Ȋncadrare ȋn tipologie
NUVELĂ PSIHOLOGICĂ
a) accent pe conflictul interior.
b) tehnici de analiză psihologică specifice realismului:
– monolog interior
- tehnica notării reacțiilor fiziologice (,,i se împăienjănesc ochii”)
- stilul indirect liber (îmbinarea vorbirii naratorului cu a personajului) – Ghiță simțea că…..
- TEHNICA DETALIULUI SEMNIFICATIV (Ana îl zgârie pe Lică pe față).
MOARA CU NOROC
Ȋncadrare ȋn orientare tematică
- înavuțirea
- socială (caracter monografic)
- familiei
- răzbunării
MOARA CU NOROC
Tema şi viziunea despre lume reflectate prin două SCENE reprezentative
1
SCENA PRIMIRII BANILOR (FURAȚI) DE LA LICĂ
- propunerea lui Lică (Ghiță e tentat, chiar dacă își dă seama de riscuri)
- își dorește să nu aibă familie
- patima pt bani – împăienjenitul.
Ghiță întâia oară în viața lui ar fi voit să n-aibă nevastă și copii, pentru ca să poată zice: “Prea puțin îmi pasă!” Se gândea la câștigul pe care l-ar putea face în tovărășie cu Lică, vedea banii grămadă înaintea sa și i se împăienjeneau parcă ochii: de dragul acestui câștig ar fi fost gata să-și pună pe un an, doi capul în primejdie.
MOARA CU NOROC
Tema şi viziunea despre lume reflectate prin două SCENE reprezentative
2
SCENA DE LA JUDECĂTORIE
-Ghiță e chemat să depună mărturie împotriva lui Lică (despre noaptea tâlhăririi arendașului evreu, în care Lică pretindea că a dormit la han).
- minte pentru Lică (alibi) – frică + bani
,,pot să jur pe pâine și sare, pe cruce și pe sfânta evanghelie …că Lică a stat toată noaptea la cârciumă. (…)
-îi e rușine de Ana - ochii i se împăienjeniră și fața i se umplu de lacrimi.
MOARA CU NOROC
Timp şi spaţiu
- Ardeal, lângă Ineu, sf sec 19
MOARA CU NOROC
Incipit
,,…nu banii, ci liniștea colibei te face fericit” –
Vorbele moralizatoare ale bătrânei + decizia lui Ghiță de a lua în arendă hanul.
MOARA CU NOROC
Final
-circularitate – tot vorbele bătrânei, care dă vina pe destin
,,simțeam eu că n-are să iasă bine….dar așa le-a fost dată”
MOARA CU NOROC
Conflicte
- ext -Ghiță- Lică
- Pintea -Lică
- Ghiță- Ana
-int -Ghiță – familie/ bani
Ana – dacă să-l trădeze.
MOARA CU NOROC
Perspectiva narativă
heterodiegetică
