Proba 3 Flashcards
Ultrastructura nucleu
In nucleu se vede rețeaua de heterocromatina mai închisă la culoare pentru ca este mai densa si eucromatina mai deschisă la culoare. Nucleul este înconjurat de 2 membrane: o foița interna care vine in contact cu conținutul nucleului si o foita externa care vine in contact cu citoplasma, si se continua cu sacii RER. Ne putem da seama ca foita externa a învelișului nucleară se continua cu RER datorită prezentei ribosomilor pe aceasta. Intre cele 2 foițe, spațiul perinuclear. Învelișul nuclear prezinta mulți pori la nivelul cărora foita interna se continua cu cea externa si sunt Ocupați de porosomi
Ultrastructura mitocondrii
Prin microscopie electronica s-a putut preciza ultrastructura mitocondriilor. George Emil Palade a avut o contribuție importantă descoperind pliurile membraneiinterne, pe care le-a denumit creste nitocondiale. Mitocondriile prezinta o membrana dubla, cea externa fiind neteda, iar cea interna formeaza pliuri numite creste mitocondiale. Cele 2 membrane delimitează 2 spații; intre cele 2 membrane se afla spațiul intermembranar, iar membrana interna delimitează matricea mitocondriala. Se mai pot observa in matrice ribosimi, precum si granule electrodense care corespund precipitatelor de calciu. Pe fata dintre matrice matricea membranei interne se pot observa proeminente sferice atașate printr-un pediculi, ce corespunde unei părți din complexul ATP-azei. Tot printehnici speciale se poate vedea in matrice si ADN-ul mitocondial.
Ultrastructura aparat Golgi
Se recunoaște prin faptul ca prezinta niște saci suprapuși situați in vecinătatea nucleului. Fata dinspre nucleu s-a denumit fata cis, iar cea situată distal in raport cu nucleul se numește fata Trans. Aparatul Golgi este compus din 3 părți:
a) Elementul central in constituie sacii Golgi de forma unor cisterne, care la om sunt in urma de 5-10 si au aspect de farfurii suprapuse. Sacii sunt heterogeni, chiar uu sac are zona centrală diferită de zona periferica atât in privința aspectului cat si in privința Conținutului. Sacii sunt diferiți unul fata de celălalt. Se descriu astfel 3 zone: sacii din zona cis, sacii din zona de mijloc si sacii din zona Trans
b) al doilea element îl constituie niște vezicule mici de ordinul Armstrong care sunt situate intre RE si sacii Golgi. aceasta zona a aparatului este numita Reticulul cis
c) Al treilea element îl constituie niște vezicule mai mari ca cele anterioare numite vezicule Trans
Ultrastructura RER
Ca ultrastructura Reticulul endoplasmatic se prezinta ca un sistem de membrane intracelulare sub forma de cisterne si tuburi interconectate, care se continua pe de o parte cu foița externa a învelișului nuclear, iar pe de alta parte se întinde spre plasmalema, dar fără a fuziona cu ea.
Pe membranele RE, George Emil Palade a descoperit niște granule, ribozomi. Astfel, exista 2 tipuri de RE in funcție de prezenta ribosomilor: RER si REN. Compoziția chimica a RE a fost elucidata dupa ce s-a realizat izolarea si separarea lui prin centrifugare diferențiata. In urma destui proces membranele RE se rup si apoi se reînchiderea sub forma de vezicule mici numite microsomi. Pot fi 2 tipuri de microsomi: microsomi netezi si rugosi, iar la cei rugosi se pastreaza orientarea ribosomilor: in situ ribosomii sunt dispuși spre citoplasma, in microsomi se afla pe fata externa.
Filamente de actina
Actina in forma de monomerii se mai numește si actina G si are o forma asemănătoare cu o para, având si o falie in care se afla complexul Mg+2 -ATP. Îndepărtarea complexului duce la denaturarea actinei. Polimerizarea actinei consta in înșiruirea monomerilor unul dupa altul formându-se actina F. aranjarea monomerilor se face cu falia privind in aceeași direcție, de aceea filamentele are o structura asimetrica. Asimetria rezulta si din viteze diferite ale polimerizarii-depolimerizarii, la un capăt viteza de Adăugare depășește viteza de desfacere si este notat simbolic cu +, iar celălalt este notat simbolic cu -.
Filamentele intermediare
Se deosebesc de celelalte filamente prin:
- exista mai multe proteine diferite care copolimerizeaza (2-3, pot fi si 10)
- polimerizarea se face prin înșiruirea cap la coada a componentelor care sunt proteine fibrilare si se leagă si prin interacțiuni laterale.
- sunt structuri stabile care odată polimerizate nu se mai depolimerizeaza
Microtubuli
Sunt formați din proteine globular numite tubuline. Unitatea de polimerizare este de fapt un dimer format dintr-o molecula de tubulina alfa si una de beta. Polimerizarea dimerilor se face prin înșiruirea lor pe aceeași direcție, si duce la formarea unor șiruri verticale numite protofilamente. Microtubuli este format din 13 protofilamente aranjate sub formatului cilindru cu diametrul de 25nm.
AMPc
AMPc este o nucleotida ciclica care favorizează polimerizarea actinei si tubulinei
Partea liberă a cilului
Printr-o secțiune transversala se observa axonema alcătuită din 9 dublete de microtubuli aranjați circular iar in centru cilindrului exista 2 microtubuli izolați, de aici si denumirea de structura 9+2. Un microtubul este format din 13 protofilamente si se numește subfibra A, iar celălalt din 10-11 protofilamente si se numește subfibra B. Subfibra A prezinta pe fiecare dublet, legat de ea, brațele sub forma de clește ale dineinei. Intre aceste brațe si dubletele vecine se stabilesc puncti laterale care se desfac si se refac la un nivel superior sau inferior pentru a produce mișcarea.
Secțiune transversala prin centrioli si corpi bazali ai cililor si flagelilor
Se prezinta sub structura de 9+0 adică este format din 9 triplete de microtubuli, iar centrul este gol. Tripletul consta dintr-un microtubul complet de care se afla sudați 2 microtubuli incompleți. Î
Tetrada
In profaza 1 are loc: condensarea cromatinei care are o structura specială având o lama de care se condensează cromatina sub forma de bucle pe o singura parte a sa. Urmează conjugarea cromozomilor omologi, proces numit sinapsa, procesul de alipire aa cromozomilor omologiprin axele lor. Aici are loc alinierea perfecta a genelor altele de pe cei 2 cromosomi. Spațiul dintre cei 2 cromosomi se numește complex sinaptonemal. Prin conjugarea cromozomilor omologi se formeaza cromosomul bivalent, tetrada. Apoi urmeaza Crossing over - ul.
Creșterea numărului de prelungiri
Prin microscopie electronica de baleiaj s-a observat la celulele libere ca pe Măsura ce parcurge ciclul celular creste in volum si ii creste numărul de prelungiri pentru a avea destul material sa dea si celulelor fiice.
Citodiereza
Reprezintă scindarea celulei la mijlocul distantei dintre cei doi centri celulari, datorită unui inel de acto-miozina care se afla sub plasmalema, inel care se contracta, iar pe măsura contracției se produce depolimerizarea acto-miozinei. Plasmalema este astfel trasa spre interior pana celula se scindează. In profunzimea șanțului apar niște cute care denota tracțiunea exercitata.
Poliribosomii
Se văd ca niște mărgele si sunt atașați de moleculele de ARN mesager. Toți ribosomii atașați de același lanț de ARN sintetizează proteine diferite dar formate din aceeași secvența de aminoacizi.
Mitocondrii - aspect in funcție de celula
In hepatocite: crete mitocondriale mai putine si dispuse in toate direcțiile
In miocard: creste mari, numeroase si dispuse perpendicular pe axul longitudinal al mitocondriei
In neuron: creste dispuse una sub alta, ca niște farfurii suprapuse/cuib de rândunică
In corticosuprarenala: crestele sunt sub forma de canale longitudinale dispuse paralel cu axul longitudinal al mitocondriei