Povestea lui Harap-Alb Flashcards
Cine este Ion Creanga?
- important prozator român, recunoscut datorită măiestriei basmelor, poveștilor și povestirilor sale
-unul dintre Marii Clasici ai literaturii române (Eminescu, Caragiale, Slavici)
-se afirmă ca scriitor în perioada dominată cultural de societatea Junimea.
Realismul- a doua jum a sec al XIX-lea
curent literar și artistic ca o reacție la romantism
trăsături:
-Oglindirea realitătii
monografie/fresca sociala
tipologii umane, mediul influențează personajele
tehnica detaliului semnificativ, astfel senzația de verosimil
obiectivitate
cronologie
care a fost inspirația
-Harap Alb - din folclorul romanesc , ideea mezinului care învinge
-din basme poloneze, motivul spânului
-din basme orientale- ideea harapului
Când a fost publicat basmul și în ce revista?
publicat în revista ,,Convorbiri literare”, în 1877
De ce este cea mai cunoscuta opera?
-pentru faptul că în ea sunt încadrate marile teme şi motive ale creaţiei autorului
- reflectă viziunea acestuia într-un mod original
În ce specie se încadrează?
specia basmului cult.
Trăsături:
- fabulosul, căci întâmplările reale se îmbină cu cele fantastice.
-Personajele poartă valori simbolice: binele şi răul
- timpul şi spaţiul sunt vagi, nedeterminate.
- formulele inițiale, mediane şi finale, obiecte magice (smicelele de măr, apa vie și apa moartă), cifre magice.
-Conflictul dintre bine şi rău se încheie întotdeauna cu victoria binelui.
Semnificația titlului
- substantivul comun ,,povestea”, care simbolizează drumul vieţii
- oximoronul ,,Harap-Alb”, ce reflectă condiţia duală a personajului: rob, slugă (Harap) de origine nobilă (Alb).
- Vasile Lovinescu în “Creangă și creanga de aur” : întâlnirea celor 2 principii complementare Yin și Yang
- personajul trece prin extreme bine-rău, viață-moarte
Tema
Tipică basmelor: lupta dintre bine și rău, încheiată prin victoria binelui. De asemenea, eroul parcurge o călătorie iniţiatică, a maturizării, pentru dobândirea unor valori morale, destinul personajului
Viziunea despre lume
- triumful binelui, un bun împărat trb sa cunoască și viață de jos pt a deveni un bun conducator
-metafora pentru viață oricarui tânăr, caractere de bildungsroman
De ce aparține realismului
-prin fantasticul realist
personajul principal care nu are puteri supranaturale
-El este ajutat de personaje cu puteri supranaturale pentru a trece peste toate probele.
-Antagonistul- lipsit de aceste puteri
-personajele sunt ancorate în realitate, chiar și cele fantastice
-Formula de început este atipică, („Amu cică era
odată”) atrage fantasticul în plan real, dispare atemporalitatea
-senzația de fabulos se păstrează prin adverbul cică.
- G. Călinescu: basmul devine o oglindire a vieții în moduri fabuloase.
Motiv 2 pt realism
tipologii umane
Harap-Alb este un fiu de crai, la nivel psihologic fiind un neințiat , pers rotund
-pers plate: Setilă, Fomilă, Păsări-Laț-Lungilă și alții
-tipologiei tânărului aflat în formare, având o multitudine de mentori în vederea maturizării
Scena reprezentativa
-cea de la pod.
-simbol al trecerii de la copilărie la maturitate
trebuie să îsi demonstreze noile calități dobânditte.
-Prin această probă tatăl dorește să testeze curajul tânărului. Prinde curaj şi va ataca ursul întâlnit lângă pod, care era de fapt tatăl său deghizat.
Trece proba cu ajutorul calului năzdrăvan : “da navala asupra ursului’’
Tatal îi dă pielea de urs, dar și o interdicţie - de a nu se întovărăşi cu omul roş şi cu omul spân.
Scena 2
-coborârea în fântână
-simbolizează grota
-reprezintă un botez și capătă o noua identitate
-începutul inițierii spirituale a protagonistului, avându-l ca inițiator pe Spân
-caracterizare directă („Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste”)
-intră în fântână naiv, fecior de crai, pentru a deveni Harap-Alb, rob al Spânului
-jurământul ; ascultare acestuia ”până când va muri și iar va învia”
-prima lecție învățată este anularea orgoliului și acceptarea umilinței
-tema lumii pe dos,
- drumul spre Imp Verde: spanul merge inainte ca stapan
Care sunt secventele
Acţiunea basmului este liniară, cronologică, fiind construită din episoade care se înlănțuie, care corespund momentelor subiectului.
1. situaţia iniţială, de echilibru
2. Tulburarea echilibrului (intriga)
3. desfăşurarea acţiunii)
4. punctul culminant)
5. Deznodământul constă în refacerea echilibrului
Acțiunea
- expoziţiunea: este prezentat Craiul, care are trei fii, iar la alt capăt al lumii, Verde Împărat, care are trei fiice)
- scrisoarea trimisă de Verde Împărat, care-i cere Craiului un fiu pentru moştenirea tronului
- Proba curajului de la pod e trecută de mezin
- se pierde în pădure luând călăuză pe Spân. Lipsa de maturitate e sancţionată
- La curtea lui Verde Împărat, e supus la trei probe iniţiatice: să aducă ,,sălăţi” din Grădina Ursului, pielea cu nestemate din Grădina Cerbului şi pe fata lui Roş Împărat.
-Ultima probă presupune altă serie de încercări pe care Harap-Alb le va trece cu bine datorită personajelor adjuvante: casa de aramă încinsă (Gerilă îl ajută), ospăţul (Flămânzilă şi Setilă), alegerea macului de nisip (furnicile), păzirea fetei noaptea (Ochilă şi Păsări-Lăţi-Lungilă), ghicitul fetei de împărat(albina) şi aducerea celor trei smicele de măr, apă vie şi apă moartă (calul).
- Proba curajului de la pod e trecută de mezin
- demascarea Spânului, îl ucide pe Harap-Alb, pt ca şi-a incălcat jurământul dat la fântână (punctul culminant). Spânul e pedepsit de cal, iar fata îl învie pe Harap-Alb cu ajutorul obiectelor magice. 5. moartea şi învierea- trece într-o altă etapă existenţială devine împărat. Nunta şi schimbarea statutului social completează maturizarea lui Harap-Alb.
Indicii spatio-temporali
- vagi
-Timpul e mitic - spaţiul= dificultatea aventurii eroului care trebuie să ajungă de la un capăt la altul al lumii
de la imaturitate la maturitate
Perspectiva narativa
obiectivă, narator omniscient, dar nu obiectiv în totalitate, deoarece intervine în text: ,,Ce să vă spun mai mult?”.
Relația incipit final
simetrie
Formula iniţială - autorul punând vorbele pe seama altcuiva: ,,Amu cică era odată”, formula finală- o comparaţie a celor două lumi, a fabulosului şi a realului, ,,Şi a ţinut veselia ani întregi. Cine se duce acolo…, iar pe la noi…”.
Limbaj
-regional moldovenesc, termeni populari, proverbe şi zicători
-Oralitate
-interogatii Ce pot să zic?
-exclamaţii (Mă rog, foc de ger ce era!
interjecții, adresare directă către cititori (Eu sunt dator să vă spun povestea, iar voi să ascultaţi
-proverbe
-Umorul :(Doar unu-i Împăratul Roş, vestit pentru bunătatea lui cea nemaipomenită.) plus diminutive (buzișoarele băuturică )
Statut și rol în text
Personaj principal și eponim
Fiu de crai (statut nobiliar)
Erou al unui basm cult, construit realist
🟨 Caracterizare directă – prin afirmațiile naratorului și ale altor personaje (ex: „boboc în felul său la trebi de aiste”)
🟦 Caracterizare indirectă – prin fapte, limbaj, gânduri, comportament, relația cu celelalte personaje
📌 Trăsături morale și psihologice
Curajos, loial, prietenos, cuminte, răbdător, ascultător
Are slăbiciuni: teamă, nesiguranță, neputință, naivitate
Nu are puteri supranaturale, dar învață și evoluează constant
🟨 Directă – naratorul subliniază lipsa de experiență, dar și calitățile eroului
🟦 Indirectă – frica, ezitările sau curajul sunt redate prin comportament și reacții în fața obstacolelor
Evoluția personajului
De la neinițiat (naiv, lipsit de experiență) la împărat matur
Trecerea prin probe îl transformă și îl formează
Devine un exemplu de dezvoltare umană – un bildungsroman
🟦 Caracterizare indirectă – prin acțiuni, decizii și felul în care își asumă greșelile
Probele inițiatice
Adună „sălăți” din Grădina Ursului
Aduce pielea cu nestemate din Grădina Cerbului
O aduce pe fata lui Roș Împărat
Depășește obstacole (furnici, albina, calul, Gerilă etc.)
🟦 Caracterizare indirectă – prin relația cu personajele adjuvante și modul în care trece probele
Schimbarea identității
Devine „Harap-Alb” – un nume simbolic, oximoronic („rob alb”)
Pierde identitatea la fântână, dar renaște ca erou
🟨 Directă – numirea personajului de către Spân
🟦 Indirectă – simbolismul numelui reflectă conflictul interior și condiția duală
