OSTEOLOGIE CRANIU IN ANSAMBLU PART MORFO INDIVIDUALE DE VARSTA GEN Flashcards
Prin osteogeneză desmală și condrală se dezvoltă:
A. Maxila
B. Osul nazal
C. Temporalul
D. Etmoidul
E. Cornetul nazal inferior
C
Ce reprezintă fontanelele?
A. Porţiuni cartilaginoase ale calvariei
B. Porţiuni membranoase ale calvariei
C. Suturile calvariei
D. Dereglări ale osteogenezei
E. Fisuri ale calvariei
B
Orizontala Frankfurt se referă la:
A. Cutia toracică
B. Craniu
C. Bazin
D. Coloana vertebrală
E. Membrul superior
B
Unghiul Camper se referă la:
A. Cutia toracică
B. Craniu
C. Bazin
D. Coloana vertebrală
E. Membrul superior
B
Formaţiunea de la capătul anterior al suturii palatine mediane reprezintă:
A. Canalul inciziv
B. Apertura piriformă
C. Peştera mastoidiană
D. Fisura orbitară inferioară
E. Toate false
A
Orificiul delimitat de incizurile nazale ale maxilei e denumit:
A. Canal inciziv
B. Apertură piriformă
C. Peşteră mastoidiană
D. Fisură orbitară inferioară
E. Toate false
B
Spațiul îngust dintre peretele lateral şi cel inferior al orbitei constituie:
A. Canalul inciziv
B. Apertura piriformă
C. Peştera mastoidiană
D. Fisura orbitară inferioară
E. Toate false
D
La vârful orbitei se află:
A. Osul zigomatic
B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
D. Canalul optic
E. Fosa trohleară
D
Cu care canal se continuă inferior fosa pterigopalatină?
A. Infraorbitar
B. Palatin mare
C. Palatin mic
D. Condilar
E. Carotidian
B
Orbita comunică cu fosa pterigopalatină prin:
A. Orificiul rotund
B. Orificiul palatin mare
C. Fisura orbitară inferioară
D. Fisura orbitară superioară
E. Canalul pterigoid
C
Fosa infratemporală comunică cu orbita prin:
A. Fisura orbitară superioară
B. Fisura orbitară inferioară
C. Canalul optic
D. Fisura pterigomaxilară
E. Fisura pietroscvamoasă
B
Posterior cavitatea nazală se deschide prin:
A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul musculotubar
C. Canaliculul coardei timpanice D. Canaliculul timpanic
E. Coane
E
Sfenoidul, maxila şi palatinul împreună delimitează:
A. Orificiul lacerat
B. Canalul nervului hipoglos
C. Orificiul rotund
D. Orificiul jugular
E. Toate false
E
Anterior vârful piramidei temporale delimitează:
A. Orificiul lacerat
B. Canalul nervului hipoglos
C. Orificiul rotund
D. Orificiul jugular
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
A
Oasele temporal şi occipital delimitează:
A. Orificiul lacerat
B. Canalul nervului hipoglos
C. Orificiul rotund
D. Orificiul jugular
E. Canalul pterigopalatin (palatin mare)
D
Bula etmoidală proemină:
A. În meatul nazal inferior
B. Pe peretele medial al orbitei C. La baza apofizei zigomatice
D. Pe piramida osului temporal E. În meatul nazal mediu
E
Canalul nazolacrimal se deschide:
A. În meatul nazal inferior
B. Pe peretele medial al orbitei C. La baza apofizei zigomatice
D. Pe piramida osului temporal E. În meatul nazal mediu
A
Orificiile etmoidale se asociază cu:
A. Meatul nazal inferior
B. Peretele medial al orbitei
C. Baza apofizei zigomatice
D. Piramida osului temporal
E. Meatul nazal mediu
B
Apertura sinusului sphenoidal se deschide în:
A. Meatus nasi medius
B. Recesul sfenoetmoidal
C. Fossa pterygopalatina
D. Fossa cranii media
E. Toate corecte
B
Postero-lateral de corpul sfenoidului se deschide:
A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul incisiv
C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic
E. Canalul carotid
E
Cavitatea nazală comunică cu cea bucală prin:
A. Canaliculul mastoidian
B. Canalul incisiv
C. Canalul musculotubar
D. Canaliculul timpanic
E. Canalul carotid
B
Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea nazală prin:
A. Foramen rotundum
B. Foramen sphenopalatinum
C. Foramen ovale
D. Fissura pterygomaxillaris
E. Canalis pterygoideus
B
Fosa pterigopalatină comunică cu cavitatea bucală prin:
A. Foramen sphenopalatinum
B. Canalis pterygoideus
C. Foramen rotundum
D. Canalis palatinus major
E. Canalis condylaris
D
Cavitatea nazală comunică cu fosa pterigopalatină prin:
A. Foramen sphenopalatinum
B. Canalis palatinus major
C. Canalis pterygoideus
D. Foramen rotundum
E. Canalis ethmoidalis posterior
A
Care oase formează paries inferior orbitae?
A. Maxilla
B. Os palatinum
C. Os sphenoidale
D. Os lacrimale
E. Os incisivum
A,B
În recesul sfenoetmoidal se deschide:
A. Orificiul incisiv
B. Apertura sinusului sfenoid
C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele posterioare ale osului etmoid
E. Canalul nazolacrimal
B
Baza craniului se împarte în:
A. Baza anterioară
B. Baza posterioară
C. Baza externă
D. Baza laterală
E. Baza internă
C,E
Orificiile bazei externe a craniului, formate la unirea a două sau a mai multor oase:
A. Stiloid
B. Lacerat
C. Rotund
D. Orificiul extern al canalului carotid
E. Jugular
B,E
Bolta craniului este formată de:
A. Solzul osului frontal
B. Partea bazilară a occipitalului C. Solzul temporalului
D. Oasele parietale
E. Corpul sfenoidului
A,C,D
Cu privire la craniul facial:
A. Osul hioid este palpabil deasupra cartilajului tiroid
B. Pe vârful coarnelor mari ale osului hioid se află tuberculi
C. Porţiunea anterioară a peretelui nazal superior e formată de lamela cribroasă a osului etmoid
D. La formarea septului nazal contribuie: spina nazală a frontalului, rostrul sfenoidal, crestele nazale ale oaselor nazale, palatine şi maxilare
E. Porţiunea posteroinferioară a septului nazal este dată de vomer
A,D,E
Cu privire la cavităţile craniului facial:
A. Pereţii mediali ai orbitelor sunt paraleli, iar cei laterali se află sub un unghi drept unul faţă de altul
B. Canalul optic se află la nivelul unirii peretelui superior al orbitei cu cel medial.
C. Sinusul frontal în unele cazuri se extinde în partea anteromedială a peretelui superior al orbitei.
D. Peretele orbitar inferior separă orbita de sinusul maxilar.
E. Peretele orbitar medial este cel mai gros şi mai rezistent dintre toţi pereţii orbitari.
A,C,D
Peretele medial al orbitei este format de:
A. Faţa orbitară a aripilor mari
B. Osul lacrimal
C. Aripele mici
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Apofiza frontală a maxilei
B,D,E
Peretele inferior al orbitei este format de:
A. Faţa orbitară a osului zigomatic
B. Apofiza frontală a osului zigomatic
C. Fata orbitară a maxilei
D. Apofiza zigomatică a osului frontal
E. Apofiza orbitară a osului palatin
A,C,E
Peretele lateral al orbitei este format de:
A. Lamela laterală a apofizei pterigoide
B. Apofiza zigomatică a osului frontal
C. Feţele orbitare ale aripilor mari ale osului sfenoid
D. Apofiza frontală a maxilei
E. Apofiza frontală a osului zigomatic
B,C,E
Orbita comunică cu endobaza craniului prin:
A. Canalul optic
B. Orificiul rotund
C. Fisura orbitară superioară
D. Fisura orbitară inferioară
E. Orificiile etmoidale
A,C
Fisura orbitară inferioară este delimitată de:
A. Apofiza orbitară a osului palatin
B. Osul frontal
C. Faţa orbitară a maxilei
D. Lamela orbitară a osului etmoid
E. Faţa orbitară a aripilor mari ale osului sfenoid
A,C,E
Orbita comunică cu cavitatea nazală prin:
A. Orificiul etmoid anterior
B. Canalul palatin mare
C. Canalul nazolacrimal
D. Orificiul etmoid posterior
E. Canalul optic
C,D
La formarea peretelui nazal lateral participă:
A. Osul lacrimal
B. Maxila (fața nazală a corpului și apofizei frontale)
C. Labirintul etmoid (fața lui medială)
D. Osul palatin (lama lui perpendiculară)
E. Toate corecte
E
Septul osos al nasului este constituit de:
A. Spina nasalis a osului frontal
B. Apofiza frontală a maxilei
C. Lamela perpendiculară a osului etmoid
D. Lamela perpendiculară a osului palatin
E. Vomer
A,C,E
Cu privire la craniul în ansamblu:
A. Baza craniului este mai fragilă decât calvaria
B. Lamela internă a oaselor calvariei este mai rezistentă decât cea externă
C. Fosa craniană medie conţine lobii temporali ai emisferelor cerebrale
D. Orificiul jugular se localizează posterior de fisura pietrooccipitală
E. Orificiul spinos leagă fosa craniană medie cu fosa infratemporală
C,D,E
Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Lamela ciuruită a osului etmoid separă fosa craniană anterioară de cavitatea nazală
B. La nivelul lamei ciuruite se află orificiul orb şi orificiile canalelor etmoidale anterior şi posterior
C. Marginile mediale ale porţiunilor orbitare ale osului frontal acoperă labirintele etmoidale
D. La formarea fosei craniene anterioare participă 3 oase
E. Canalele etmoidale se formează la joncţiunea marginii laterale a lamei cribroase cu osul frontal
A,C,D,E
Cu privire la fosa craniană medie:
A. În partea centrală a ei se află canalul optic, şanţul prechiasmatic şi şaua turcească
B. În partea anterioară a şeii turceşti se află tuberculul, în cea posterioară – speteaza, iar în mijloc – fosa hipofizară
C. Anterior se află în raport cu orbitele, lateral cu fosa temporală, inferior cu fosa pterigopalatină
D. Posteromedial de orificiul oval se află orificiul lacerat
E. Toate corecte
E
Cu privire la fosa craniană posterioară:
A. Este cea mai largă şi profundă din cele 3 fose craniene
B. Lateral este delimitată de partea mastoidiană a temporalului şi unghiul mastoidian al parietalului
C. Clivusul este separat de piramida temporală prin fisura petrooccipitală
D. Orificiul mastoidian se deschide în porţiunea superioară a şanţului sinusului transvers
E. Porţiunea anterioară a marei găuri occipitale este mai îngustă decât cea posterioară
A,C,E
In fosa craniană posterioară se deschid orificiile:
A. Jugular
B. Oval
C. Acustic intern
D. Hipoglos
E. Sfenopalatin
A,C,D
Indicaţi cei 3 pereţi ai fosei pterigopalatine:
A. Anterior – tuberculul maxilei
B. Lateral – apofiza pterigoidă
C. Posterior– baza apofizei pterigoide
D. Medial – lamela perpendiculară a osului palatin E. Superior – arcul zigomatic
A,C,D
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul feminin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Orbitele mai mari, distanța între ele mai mică
D. Arcurile superciliare mai slab pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
B,C,D,E
Cu privire la particularităţile de gen ale craniului. La craniul masculin:
A. Protuberanţa mentală e bine evidenţiată
B. Unghiul mandibulei e înclinat spre interior
C. Raportul dintre craniul facial și cel cerebral este de 1:4,04
D. Arcurile superciliare şi glabela sunt bine pronunţate
E. Apofiza mastoidiană e slab pronunţată
A,C,D
Cu privire la meaturile acustice. Meatul extern:
A. E delimitat de partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
A,D,E
Cu privire la meaturile acustice. Meatul intern:
A. Se localizează în partea timpanică a osului temporal
B. Se deschide pe faţa posterioară a piramidei temporale
C. Conţine vase sangvine şi nervi
D. Serveşte pentru transmiterea undelor sonore
E. Se află lateral de cavitatea timpanică
B,C
Prin osificare desmală se dezvoltă:
A. Frontalul
B. Parietalul
C. Etmoidul
D. Cornetul nazal inferior
E. Solzul occipitalului
B,E
Prin osificare condrală se dezvoltă:
A. Osul lacrimal
B. Sfenoidul
C. Maxila
D. Mandibula
E. Parietalul
B,D
Şanţul sinusului sagital superior:
A. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul occipitalului
B. Se termină la nivelul orificiului jugular
C. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
D. Este rectiliniu
E. Se termină în confluiența sinusurilor
A,E
Şanţul sinusului sigmoidian:
A. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
B. Este rectiliniu
C. Se termină nivelul orificiului jugular
D. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
E. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
C,D
Şanţul sinusului pietros superior:
A. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
B. Se află pe marginea superioară a piramidei osului temporal
C. Trece pe solzul osului frontal, marginea sagitală a parietalului şi solzul occipitalului
D. Se termină la nivelul sinusului sigmoid
E. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
B,D
Şanţul sinusului transvers:
A. Se termină la nivelul orificiului jugular
B. Trece orizontal pe faţa internă a solzului osului occipital
C. Este rectiliniu
D. Se termină în sectorul superior al şanţului sigmoidian E. Se localizează pe 3 oase: parietal, temporal şi occipital
B,C,D
Osul temporal:
A. Are atribuție la aparatul auditiv
B. Fosetă trohleară
C. Lamă perpendiculară
D. Linii nucale
E. Canal carotidian
A,E
Osul sfenoid:
A. Aripi mici
B. Fisura orbitală superioară
C. Lamă perpendiculară
D. Șanțul prechiasmatic
E. Canal carotidian
A.B.D
Osul sfenoid:
A. Creasta infratemporală
B. Orificiul spinos
C. Unghi sfenoid
D. Lamelă orbitară
E. Canal optic
A,B,E
Osul parietal:
A. Tubercul faringian
B. Foveole granulare
C. Unghi sfenoid
D. Șanțul sinusului sigmoid
E. Canal optic
B,C,D
Osul temporal:
A. Lamă cribroasă
B. Canal carotidian
C. Şanţ al sinusului sigmoidian
D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Apertura canaliculului vestibular
B,C,E
Osul etmoid:
A. Lamă cribroasă
B. Cornet nazal suprem
C. Șanţ al sinusului sagital superior
D. Apofiză clinoidă posterioară
E. Linie nucală inferioară
A,B
Vomerul:
A. Aripi
B. Tubercul marginal
C. Os al viscerocraniului
D. Lamă perpendiculară
E. Formează septul nasal
A,C,E
Maxila:
A. Are corp și 4 apofize
B. Tubercul marginal
C. Orificiul infraorbitar
D. Fața infratemporală
E. Şanţ lacrimal
A,C,D,E
Formaţiuni anatomice situate pe faţa anterioară a corpus maxillae:
A. Fossa canina
B. Sulcus infraorbitalis
C. Foramen infraorbitale
D. Tuber maxillae
E. Juga alveolaria
A,C,E
Formaţiuni anatomice situate pe processus alveolaris mandibulae?
A. Alveolae dentales
B. Septa interalveolaria
C. Septa interradicularia
D. Juga alveolaria
E. Toate corecte
E
Şanţul sinusului sigmoid traversează:
A. Osul temporal
B. Osul occipital
C. Osul sfenoid
D. Osul frontal
E. Osul parietal
A,B,E
Cu privire la fosa craniană anterioară:
A. Orificiul lacerat
B. Orificiul orb
C. Fisura pterigomaxilară
D. Creasta cocoșului
E. Orificiul acustic intern
B,D
Care oase participă la formarea fossa cranii anterior?
A. Os frontale
B. Os ethmoidale
C. Os parietale
D. Os sphenoidale
E. Os incisivum
A,B,D
În fosa craniană medie se disting:
A. Orificiul lacerat
B. Orificiul spinos
C. Fisura pterigomaxilară
D. Orificiul rotund
E. Orificiul acustic intern
A,B,D
Orificii localizate în fossa cranii media?
A. Foramen spinosum
B. Foramen magnum
C. Foramen lacerum
D. Foramen jugulare
E. Foramen caecum
A,C
Comunicărle fossa cranii media cu orbita:
A. Canalis opticus
B. Fissura orbitalis inferior
C. Fissura orbitalis superior
D. Foramen ovale
E. Foramen sphenopalatinum
A,C
Orificii din fosa craniană posterioară:
A. Orificiul lacerat
B. Orificiul mare occipital
C. Fisura pterigomaxilară
D. Orificiul sfenopalatin
E. Orificiul acustic intern
B,E
Comunicări din fossa cranii posterior spre exobaza craniului: A. Foramen ovale
B. Foramen jugulare
C. Apertura canaliculi vestibuli
D. Foramen magnum
E. Foramen spinosum
B,D
Cu privire la fosa infratemporală:
A. Orificiul lacerat
B. Fisura orbitală inferioară
C. Fisura pterigomaxilară
D. Orificiul sfenopalatin
E. Orificiul oval și spinos
B,C,E
Pereţi ai fossa infratemporalis:
A. Lamina lateralis processus pterygoideus
B. Lamina medialis processus pterygoideus
C. Tuber maxillae
D. Lamina perpendicularis ossis palatini
E. Os zygomaticum
A,C,E
Comunicările fossa infratemporalis:
A. Fissura pterygomaxillaris
B. Fissura orbitalis inferior
C. Foramen sphenopalatinum
D. Fissura orbitalis superior
E. Canalis condylaris
A,B
Cu privire la comunicările fosei pterigopalatine:
A. Orificiul lacerat
B. Orificiul rotund
C. Fisura pterigomaxilară
D. Orificiul sfenopalatin
E. Canalul pterigoid
B,C,D,E
Evidenţiaţi formaţiunile anatomice care formează pereţii fosei pterigopalatine:
A. Lamina perpendicularis ossis palatini
B. Tuber maxillae
C. Processus pterygoideus
D. Ramus mandibulae
E. Processus pyramidalis
A,B,C
Cu privire la meatul nazal superior:
A. Orificiul incisiv
B. Apertura sinusului sfenoid
C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele posterioare ale osului etmoid
E. Canalul nazolacrimal
B,D
Cu privire la meatul nazal mediu:
A. Orificiul incisiv
B. Apertura sinusului etmoid
C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele anterioare ale osului etmoid
E. Apertura sinusului maxilar
C,D,E
Cu privire la meatul nazal inferior:
A. Orificiul incisiv
B. Apertura sinusului etmoid
C. Infundibulul etmoidal
D. Celulele anterioare ale osului etmoid
E. Canalul nazolacrimal
A,E
Cu privire la topografia craniului. Peretele superior al orbitei:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Fosa glandei lacrimale
C. Şanţul infraorbitar
D. Canalul optic
E. Fosa trohleară
B,E
Cu privire la peretele inferior al orbitei:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
D. Apofiza orbitală a palatinului
E. Fosa trohleară
C,D
Cu privire la peretele lateral al orbitei:
A. Format de 2 oase: sfenoid şi zigomatic
B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
D. Canalul optic
E. Orificiul zigomatico-orbitar
E
Care oase formează paries lateralis orbitae?
A. Os zygomaticum
B. Os sphenoidale
C. Maxilla
D. Os frontale
E. Os palatinum
A,B,D
Care oase formează paries medialis orbitae?
A. Os ethmoidale
B. Os sphenoidale
C. Maxilla
D. Os lacrimale
E. Os frontale
A,B,C,D
Cu privire la peretele medial al orbitei:
A. Format de 3 oase: sfenoid, zigomatic şi frontal
B. Fosa sacului lacrimal
C. Şanţul infraorbitar
D. Orificiul etmoidal posterior
E. Osul lacrimal
B,D,E
Orificii localizate în pereţii orbitei:
A. Foramen ethmoidale anterius B. Foramen ovale
C. Foramen ethmoidale posterius
D. Foramen zygomaticoorbitale E. Foramen spinosum
A,C,D
Se asociază cu osul temporal:
A. Canalul inciziv
B. Apertura piriformă
C. Peştera mastoidiană
D. Fisura orbitară inferioară
E. Cavitatea timpanică
C,E
Se asociază cu fisura pietrotimpanică:
A. Cavitatea timpanică
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Coarda timpanică
E. Ramura auriculară a nervului vag
D
Cu privire la asocierea orificiului stilomastoidian:
A. Nervul facial
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Coarda timpanică
E. Osul temporal
A,E
Cu privire la asocierea canaliculului mastoidian:
A. Osul temporal
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Fosa jugulară
E. Ramura auriculară a nervului vag
A,D,E
Cu privire la asocierea meatului acustic intern:
A. Piramida osului temporal
B. Orificiul inferior al canaliculului timpanic
C. Nervii cranieni VII şi VIII
D. Fosa craniană posterioară
E. Ramura auriculară a nervului vag
A,C,D
Care oase formează septul nazal osos?
A. Os frontale
B. Vomer
C. Os lacrimale
D. Os ethmoidale
E. Os incisivum
A,B,D
Care oase formează peretele lateral al cavităţii nazale?
A. Os lacrimale
B. Os zygomaticum
C. Os ethmoidale
D. Os palatinum
E. Vomer
A,C,D
Care din sinusurile paranazale se deschid în meatul nasal mediu?
A. Sinus sphenoidalis
B. Sinus frontalis
C. Cellulae ethmoidales anteriores et mediae
D. Cellulae ethmoidalis posterior
E. Sinus maxillaris
B,C,E
Care oase formează palatul osos?
A. Vomer
B. Os palatinum
C. Os hyoideum
D. Maxilla
E. Os incisivum
B,D,E,
Particularităţile craniului nou-născutului:
A. Prezenţa fontanelelor
B. Tuberii frontali şi parietali bine pronunţaţi
C. Volum redus al cavităţilor sinusurilor paranasale
D. Lipsa apofizelor mastoidiene
E. Prezenţa sinostozei sfenooccipitale
A,B,C,D
