GLANDELE ENDOCRINE Flashcards
Care glande endocrine inhibă maturizarea sexuală precoce:
A. Hipofiza
B. Epifiza
C. Timusul
D. Tiroida
E. Suprarenalele
B
Ca reminiscenţă a receselor branhiale III - IV poate fi:
A. Ductus thyreoglossus
B. Ductus parotideus
C. Canalis craniopharyngeus
D. Ductus arteriosus (Botallo)
E. Ductus venosus (Aranzi)
B
Hipofiza (loja hipofizei) se localizează în:
A. Șaua turcească
B. Orbită
C. Sinusul sfenoidal
D. Sinusul frontal
E. Meatul nazal inferior
A
Hipofiza:
A. Se află inferior de chiasma optică
B. I se distinge un lob anterior (adenohipofiza) care se dezvoltă din endoderm
C. Are un lob posterior (neurohipofiza) care se dezvoltă din ectoderm
D. E conexată la hipotalamus
E. Este situată posterosuperior de sinusul sfenoidal
C,D,E
Șaua turceasca cu (fossa hypophysialis) aparține osului:
A. Frontal
B. Zigomatic
C. Sfenoid
D. Parietal
E. Temporal
C
Hipofiza e separată de spațiul subdural prin:
A. Diafragma șeii (turcești)
B. Arahnoidă
C. Cortul cerebelului
D. Septul nazal
E. Lamela cribroasă
A
Hipofiza are formă de:
A. Sămânță de bob
B. Bob de linte
C. Bob de grâu
D. Bob de cafea
E. Bob de fasole (elipsoidă)
A
Hipofiza constă din:
A. Lobii anterior și posterior
B. Lobul anterior, porțiunea intermediară, lobul posterior
C. Lobul superior si inferior
D. Lobul superior, inferior si partea tuberală
E. Lobul stâng, lobul drept si partea intermediară
A
70% - 80% din masa hipofizei o constituie:
A. Lobul posterior
B. Porțiunea intermediară
C. Lobul anterior
D. Partea tuberală
E. Tuberul cenușiu
C
Adenohipofiza se mai numește:
A. Lob anterior
B. Lob posterior
C. Parte tuberală
D. Epifiză
E. Hipotalamus
A
Pituicitele se depistează în:
A. Adenohipofiză
B. Neurohipofiză
C. Infundibul
D. Hipotalamus
E. Porțiunea intermediară
B
Lobul posterior al hipofizei are origine:
A. Epitelială, ca şi lobul intermediar
B. Epitelială, ca şi lobul anterior
C. Nervoasă, ca şi lobul anterior
D. Nervoasă, ca şi hipotalamusul
E. Nervoasă, ca şi lobul intermediar
D
Hipofiza este legată cu:
A. Hipotalamusul
B. Epitalamusul
C. Corpul striat
D. Emisferele cerebrale
E. Măduva spinări
A
Hipofiza e de provenienţă:
A. Epitelială şi neurală
B. Endodermică şi neurală
C. Epitelială
D. Mezodermică
E. Endodermică
A
Punga hipofizară (punga Rathke) este o formațiune a:
A. Epiteliului bolţii gurii primitive B. Epiteliului intestinului anterior C. Epiteliului intestinului posterior D. Epiteliului intestinului cefalic
E. Epiteliului intestinului mediu
A
Punga Rathke este de provenienţă:
A. Endodermală
B. Mezodermală
C. Ectodermală
D. Mezenchimală
E. Neuromezenchimală
C
Din punga Rathke se dezvoltă:
A. Lobul anterior al hipofizei
B. Lobul intermediar al hipofizei C. Lobul posterior al hipofizei
D. Infundibulul
E. Lobul superior al hipofizei
A,B
Lobul posterior al hipofizei se dezvoltă din:
A. Telencefal
B. Diencefal
C. Mezencefal
D. Metencefal
E. Rombencefal
B
Formarea anomaliei “canalis craniopharyngeus” e legată de dezvoltarea:
A. Neurohipofizei
B. Adenohipofizei
C. Nasofaringelui
D. Osului sfenoid
E. Diencefalului
B
Neurohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin:
A. Sistemul porthipofizar
B. Tractul hipotalamohipofizar
C. Tractul epitalamohipofizar
D.Tractul mamilotalamic (Vicq - d-Azyr)
E. Tractul olfactiv
B
Neurohipofiza :
A. Produce hormoni
B. Acumulează hormoni
C. Secretă și acumulează hormoni
D. Nu produce și nu acumulează hormoni
E. Toate incorecte
B
Adenohipofiza face legătura cu hipotalamusul prin:
A. Tractul hipotalamohipofizar
B. Sistemul porthipofizar
C. Tractul optic
D. Tractul piramidal
E. Tractul talamocortical
B
Adenohipofiza secretă:
A. Hormoni glandulari tropi, prolactina, ADH
B. STH, prolactina, oxitocina
C. STH, oxitocina, hormonul melanocitostimulator
D. STH, tirotropina, gonadotropinele
E. STH, hormoni glandulari tropi, prolactina
E
Câte rețele de capilare intră în componenţa sistemului porthipofizar:
A. Două
B. Una
C. Zero
D. Trei
E. Patru
A
Unde se află rețeaua primară de capilare a sistemului porthipofizar:
A. În tuber cinereum şi infundibulul hipotalamusului
B. În epitalamus
C. În metatalamus
D. În corpii mamilari
E. În neurohipofiză
A
Unde se localizează rețeaua “secundară” de capilare a sistemului porthipofizar:
A. În hipotalamus
B. În adenohipofiză
C. În neurohipofiză
D. În porțiunea intermediară
E. În talamus
B
Ce unesc venulele porte ale sistemului porthipofizar:
A. Rețeaua primară de capilare cu sinusul cavernos
B. Rețeaua primară de capilare cu rețeaua secundară de capilare sinusoidale
C. Rețeaua primară de capilare cu vena mare a creierului (Galenus)
D. Rețeaua primară de capilare cu inelul venos (Ridley)
E. Rețeaua secundară cu venele eferente ale hipofizei
B
De ce rețeaua secundară de capilare a sistemului porthipofizar se numește “rete mirabile”:
A. Fiindcă e situată între venulele porte si inelul arterial Willis
B. Fiindcă e situată între venulele porte si venulele eferente ale adenohipofizei
C. Fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare superioare
D. Fiindcă e situată între venulele porte si aa. hipofizare inferioare
E. Fiindcă e situată între venulele porte si sinusul pietros superior si inferior
B
Pe unde trec venulele porte ale sistemului porthipofizar:
A. Corpii mamilari
B. Prin tija hipofizară
C. Prin tracturile optice
D. Prin porțiunea tuberală a adenohipofizei
E. Toate incorecte
B
Hipofiza atinge ce-a mai mare greutate:
A. La copii
B. La bărbat
C. La femeie
D. La adolescenţi
E. La bătrâni
C
În hiperfuncția hipofizei la adulţi poate să se dezvolte:
A. Boala lui Basedow
B. Acromegalia
C. Boala lui Addison
D. Gigantism
E. Mixedem
B
Procentual, lobii hipofizei reprezintă:
A. Neurohipofiza – 75%
B. Lobul intermediar – 2%
C. Neurohipofiza şi adenohipofiza împreuna – 75%
D. Lobul anterior – 75%
E. Lobul medial – 30%
B,D
Lobul intermediar hipofizar:
A. Secretă melatonină
B. Secretă hormonul melanocitostimulator
C. Atinge dezvoltarea maximă în copilărie
D. Aderă strâns de lobul posterior
E. Nu e influenţat de hipotalamus
B,D
Epifiza este alcătuită din:
A. Stromă şi celule epiteliale cu caracter secretor
B. Cordoane celulare anastomozate şi o stromă conjunctivă cu vase şi nervi
C. Stromă, celule neurogliale cu caracter secretor şi fibre nervoase simpatice
D. Stromă, celule gliale şi numeroase fibre nervoase parasimpatice
E. O reţea formată prin unirea prelungirilor unor celule reticulare şi celule secretorii
C
. Lobul posterior hipofizar:
A. Este legat de hipotalamus prin sistemul port hipotalamohipofizar
B. Formează împreuna cu tija pituitară neurohipofiza
C. Reprezintă aprox. 75% din masa glandulară
D. Depozitează ADH şi ocitocina secretaţi de neuronii hipotalamici anteriori
E. Stochează hormonii, elaboraţi de nucleul supraoptic şi paraventricular
B,E
Cum se mai numește corpul pineal:
A. Hipofiză
B. Epifiză
C. Glandă pituitară
D. Glandă tiroidă
E. Hipotalamus
B
Hormonul activ al epifizei este:
A. Vasopresina
B. Hormonul melanocitostimulator
C. Melatonina
D. Aldosteronul
E. Calcitonina
C
Cel mai înalt grad de dezvoltare epifiza îl atinge:
A. La copii B. La adulți C. La bătrâni D. La bărbat E. La femeie
A
Epifiza face parte din:
A. Hipotalamus
B. Epitalamus
C. Metatalamus
D. Măduva spinării
E. Cerebel
B
Parte componentă a căror formațiuni este epifiza:
A. A emisferelor mari
B. A mezencefalului
C. A rombencefalului
D. A hipotalamusului
E. A diencefalului
E
Prin care formațiuni epifiza e legată cu creierul:
A. Prin comisura cerebrală anterioară
B. Prin habenule
C. Prin pedunculii cerebrali
D. Prin comisura fornixului
E. Prin comisura cerebrală posterioară
B
Epifiza e localizată între:
A. Coliculii superiori ai tectului mezencefalului
B. Coliculii inferiori ai tectului mezencefalului
C. Corpii mamilari
D. Talamii optici
E. Pedunculii cerebeloși superiori şi inferiori
A
Sub epifiză şi comisura habenulară se află:
A. Adhesio interthalamica
B. Comisura cerebrală anterioară C. Comisura cerebrală posterioară
D. Chiasma optică
E. Corpul calos
C
Parenchimul epifizei este alcătuit din celule specializate, numite:
A. Pituicite
B. Pinealocite
C. Iliocite
D. Plasmocite
E. Limfocite
B
La maturi în epifiză se întâlnesc niște incluziuni sub formă de granulații gălbui, numite:
A. Corpi de nisip (nisip cerebral)
B. Nisip al vezicii urinare
C. Nisip al vezicii biliare
D. Nisip de mare
E. Nisip de râu
A
Epifiza se dezvoltă din:
A. Tectul ventriculului IV
B. Tectul ventriculului III
C. Tectul mezencefalului
D. Tectul ventriculelor laterale
E. Toate incorecte
B
Involuția epifizei începe la vârsta:
A. De 5 - 8 ani
B. De 13 - 15 ani
C. De 23 - 25 ani
D. De 50 ani
E. De 70 ani
A
Epifiza elaborează hormonii:
A. Tiroxina
B. Prolactina
C. Melatonina
D. Melanotropina
E. Progesteronul
C
Ce conține substanța coloidală din interiorul foliculelor glandei tiroide:
A. Testosteron B. Aldosteron
C. Tiroxină
D. Triiodtironină E. Calcitonină
C,D
Tiroida are o greutate medie de:
A. 25-35 g
B. 30-40 g
C. 45-50 g fiind cea mai voluminoasă glandă din organism D. 40-45 g
E. 25-30 g
E
Principala proteină din coloidul tiroidian este:
A. Tirozina
B. Tiroxina
C. Tiroglobulina
D. Triiodotironina
E. Tiroxina şi triiodotironina
C
Epiteliul folicular al tiroidei are capacitatea de a acumula:
A. Seleniu
B. Calciu
C. Iod
D. Fosfor
E. Bariu
C
Polul inferior al lobilor glandei tiroide atinge nivelul semiinelelor cartilaginoase ale traheei:
A. I - II
B. III - IV
C. IV - V
D. VIII - IX
E. Bifurcația traheei
C
Glanda tiroidă constă din:
A. Lobul anterior
B. Lobul posterior
C. Lobul drept
D. Lobul stâng
E. Lobul intermediar
C,D
Lobii glandei tiroide sunt uniți prin:
A. Bandeletă
B. Cordon
C. Disc cartilaginos
D. Tendon
E. Istm
E
În 30% cazuri la glanda tiroidă se întâlnește:
A. Lobul caudat
B. Lobul piramidal
C. Lobul pătrat
D. Lobul romboid
E. Toate false
B
Glandele paratiroide se dezvoltă din epiteliul receselor branhiale III și IV împreună cu:
A. Tiroida
B. Timusul
C. Epifiza
D. Suprarenalele
E. Paraganglionii
B
Paratiroidele:
A. Sunt situate pe faţa antero-superioară a lobilor tiroidieni
B. Două perechi la om sunt situate pe faţa anterioară a lobilor tiroidieni
C. Sunt alcătuite din cordoane celulare anastomozate
D. Sunt alcătuite din formaţiuni (foliculi) veziculoase
E. Secretă parathormon şi tiroxină
C
CS. EXTIRPAREA căre-i glande endocrine provoacă tetanie şi moarte:
A. Suprarenalelor
B. Paratiroidelor
C. Tiroidei
D. Hipofizei
E. Epifizei
B
Interacțiunea căror hormoni asigura nivelul constant de calciu în sânge (homeostazia calcică):
A. Tiroxina - parathormonul
B. Parathormonul - calcitonina
C. Parathormonul - tirotropina
D. Testosteronul - progesteronul E. Insulina - parathormonul
B
Numărul glandelor paratiroide de regulă e de:
A. 1
B. 2 - 4
C. 4
D. 7 - 8
E. 12
C
Cele mai mici sunt:
A. Hipofiza
B. Epifiza
C. Glanda tiroida
D. Glandele paratiroide
E. Glanda timus
D
Corpusculii Hassall se află în:
A. Insulele Langerhans
B. Substanța medulară a timusului
C. Substanța medulară a suprarenalei
D. Neurohipofiză
E. Substanța corticală a timusului
B
Hormonii insulelor pancreatice (Langerhans) reglează:
A. Metabolismul lipidic
B. Metabolismul proteic
C. Metabolismul glucidic
D. Metabolismul hidro-salin
E. Metabolismul substanțelor minerale
C
Glucagonul este secretat de:
A. Celulele acinilor glandulari
B. Celulele B ale insulelor Langerhans
C. Celulele A ale insulelor Langerhans
D. Celulele glandelor gastrice care secretă şi HCL
E. Celulele glandelor duodenale care secretă şi secretina
C
Pancreasul este o glandă:
A. Exocrină
B. Endocrină
C. Mixtă
D. Alveolară
E. Alveolo-tubulară
C
Glandele suprarenale sunt situate:
A. Deasupra polului superior al rinichiului
B. La polul inferior al rinichiului
C. Pe faţa anterioară a rinichiului
D. Pe faţa posterioară a rinichiului
E. La nivelul hilului renal
A
Glandele suprarenale sunt situate:
A. Pe faţa anterioară a rinichiului B. Pe faţa posterioară a rinichiului C. De-a lungul marginii laterale\ D. La nivelul hilului renal
E. La polul superior al rinichiului
E
Parenchimul suprarenalei constă din două părți care diferă una de alta:
A. Structural
B. Filogenetic
C. Embriogenetic
D. Funcțional
E. Totul e incorect
A,C,D
Corticosuprarenala derivă din:
A. Celule mezodermale interrenale
B. Celule ectodermale
C. Celule entodermale
D. Celule cromafine
E. Toate incorecte
A
Neuronii care şi-au pierdut axonii şi au căpătat proprietăţi secretorii constituind medulosuprarenala sunt:
A. Simpatici preganglionari
B. Simpatici postganglionari
C. Parasimpatici preganglionari
D. Parasimpatici postganglionari
E. Neuroni vegetativi din ganglionii spinali
B
Medulosuprarenala secretă:
A. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi cortizol
B. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi adrenalină
C. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi noradrenalină
D. Un amestec în proporţie variabilă de aldosteron şi sexosteroizi
E. Un amestec în proporţie variabilă de adrenalină şi noradrenalină
E
Aldosteronul este elaborat de:
A. Substanța medulară a suprarenalei
B. Zona glomerulară
C. Zona fasciculată
D. Zona reticulară
E. Corpul galben
B
Adrenalina este antagonistul:
A. Progesteronului
B. Aldosteronului
C. Insulinei
D. Tiroxinei
E. Melatoninei
C
Timusul atinge o dezvoltare maximă:
A. La naștere
B. La copii
C. La pubertate (10 - 15 ani)
D. La adulți
E. La vârsta senilă
C
Timusul are dezvoltare maximă:
A. La naştere, după care involuează
B. În viaţa intrauterină
C. În copilărie
D. La pubertate
E. La vârste înaintate
D
Masa cărei glande endocrine scade brusc în primele luni de viață:
A. Epifizei
B. Glandei suprarenale
C. Glandei tiroide
D. Glandelor paratiroide
E. Glandei timus
B
Paraganglionii reprezintă glande endocrine mici, similare:
A. Porțiunii corticale a suprarenalei
B. Porțiunii medulare a suprarenalei
C. Ganglionilor lanțului simpatic D. Glandelor paratiroide
E. Corpului pineal
B
Glande endocrine centrale sunt:
A. Paraganglionii
B. Timusul
C. Hipotalamusul
D. Hipofiza
E. Epifiza
C,D,E
Hormonii sunt secretați de:
A. Glandele endocrine
B. Celulele sistemului APUD
C. Sistemul nervos central
D. Rinichi
E. Splină
A,B
Glandele endocrine:
A. Au canale excretoare
B. Sunt bine vascularizate
C. Sunt de dimensiuni mici
D. Au masa şi dimensiunile mai mari la femei
E. Funcționează mai intens in tinerețe si la persoanele de vârstă senilă
B,C,D
Lobul posterior al hipofizei constă din:
A. Celule neurogliale (pituicite)
B. Fibre nervoase, care alcătuiesc tractul hipotalamohipofizar
C. Corpusculii neurosecretori Herring
D. Endocrinocite cromafile
E. Endocrinocite bazofile
A,B,C
Hipofiza se unește cu hipotalamusul prin:
A. Infundibul
B. Tractul optic
C. Dura mater
D. Fasciculul mamilotalamic
E. Fasciculul longitudinal medial
A
În lobul posterior al hipofizei se acumulează:
A. Prolactina
B. Vasopresina
C. Oxitocina
D. Somatotropina
E. Tirotropina
B,C
Oxitocina e produsă de:
A. Magnocelulara hipotalamusului
B. Nucleul supraoptic al hipotalamusului anterior
C. Adenohipofiză
D. Epifiză
E. Nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
B,E
Vasopresina (hormonul antidiuretic) e produsă de:
A. Nucleul paraventricular al hipotalamusului anterior
B. Magnocelulara hipotalamusului
C. Adenohipofiză
D. Neurohipofiză
E. Glanda tiroidă
A
Ce formă are epifiza:
A. Ovală
B. Sferică
C. Conică
D. Infundibuliformă
E. Piriformă
C
Faţa posterolaterală a lobilor glandei tiroide vine in adiacenţă cu:
A. Porțiunea laringiană a faringelui
B. Esofagul
C. Artera carotidă comună
D. Nervul laringian recurent
E. Nervul frenic
A,B,C,D
Anterior glanda tiroidă vine în adiacenţă cu:
A. Mușchii infrahioidieni
B. Foiţa superficială a fasciei gâtului
C. Foiţa pretraheală a fasciei gâtului
D. Vena cavă superioară
E. Nervul hipoglos
A,B,C
Istmul glandei tiroide se află la nivelul:
A. Semiinelelor II - III ale traheei B. Uneori semiinelului I al traheei
C. Uneori la nivelul arcului cartilajului cricoid
D. Marginii inferioare a lamelor cartilajului tiroid
E. Osului hioid
A,B,C
Tiroida este glanda endocrină:
A. Mai mare la bărbat decât la femeie
B. Cea mai voluminoasă
C. Pară
D. Impară
E. Cea mai mică
B,D
Culoarea glandelor paratiroide e:
A. Brună – roșietică
B. Roză-pală (la copii)
C. Brună-gălbuie (la adulți)
D. Cenușie-roză
E. Albicioasă
B,C
Glandele paratiroide, de regulă, se localizează:
A. Pe faţa anterioară a glandei tiroide
B. Pe faţa posterioară, câte 2 pe fiecare lob al tiroidei
C. Pe faţa posterioară a timusului
D. Pe faţa posterioară a pericardului
E. În grosimea parenchimului glandei tiroide
B
Insulele pancreatice ( Langerhans) se localizează preponderent în:
A. Regiunea capului pancreasului
B. Corpul pancreasului
C. Regiunea caudală
D. Toate porțiunile pancreasului
E. Regiunea tuberozității omentale a pancreasului
C
. Insulele Langerhans elaborează hormonii:
A. Glucagonul
B. Insulina
C. Somatostatina
D. Oxitocina
E. Melatonina
A,B,C
Parenchimul tiroidei e reprezentat de:
A. Lobuli
B. Foliculi
C. Acini
D. Segmente
E. Lobi
A,B
Polul superior al lobilor glandei tiroide se plasează:
A. Mai sus de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
B. Mai jos de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
C. Lateral de arcul cartilajului cricoid
D. Anterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
E. Posterior de marginea superioară a lamei cartilajului tiroid
B
Glanda tiroidă se află:
A. În partea posterioară a gâtului
B. În partea anterioară a gâtului
C. La nivelul laringelui
D. La nivelul porțiunii superioare a traheei
E. La nivelul aperturii superioare a toracelui
B,C,D
Glandele suprarenale au formă de:
A. Romb
B. Con
C. Ce-a dreaptă - de triunghi
D. Ce-a stângă - de semilună
E. Dreptunghi
C,D
Suprarenala dreaptă vine în raport:
A. Posterior cu diafragma
B. Anterior cu ficatul si duodenul
C. Medial cu stomacul
D. Inferior cu polul superior al rinichiului
E. Lateral cu vena cavă inferioară
A,B,D
Suprarenala stângă vine în contact:
A. Posterior cu diafragma
B. Medial cu aorta
C. Inferior cu polul superior al rinichiului stâng şi marginea lui medială
D. Anterior cu porțiunea caudală a pancreasului şi partea cardială a stomacului
E. Lateral cu colonul sigmoid
A,B,C,D
Ambele suprarenale se află:
A. Între foiţele peritoneului
B. În capsula adipoasă pararenală C. Între lamele fasciei renale
D. Între elementele hilului renal
E. Sub capsula fibroasă a rinichiului
B,C
Feţele glandei suprarenale:
A. Posterioară
B. Anterioară
C. Medială
D. Inferioară
E. Laterală
A,B,D
Corticosuprarenala constă din:
A. Substanța medulară
B. Insulele Langerhans
C. Zona glomerulară
D. Zona fasciculară
E. Zona reticulară
C,D,E
Glandele endocrine, care includ două părți componente, diferite morfofuncțional, filo- și ontogenetic:
A. Glanda tiroidă
B. Hipofiza
C. Epifiza
D. Glanda suprarenală
E. Glanda timus
A,B,D
Medulosuprarenala secretă:
A. Corticosteron
B. Hormoni androgeni
C. Estrogen
D. Adrenalină
E. Noradrenalină
D,E
Hipertensiunea arterială poate fi provocată de:
A. Glucagon
B. Adrenalină
C. Noradrenalină
D. Vasopresină
E. Oxitocină
B,C,D
Parenchimul timusului constă din:
A. Substanță compactă
B. Substanță corticală
C. Substanță medulară
D. Substanță spongioasă
E. Substanță cenușie
B,C
Timusul e situat în mediastinul (PNA):
A. Anterior
B. Posterior
C. Superior
D. Inferior (porțiunea anterioară) E. Inferior (porțiunea medie)
C
Timusul constă din lobii:
A. Superior
B. Inferior
C. Drept
D. Stâng
E. Intermediar
C,D
Timusul este un organ:
A. Limfoid
B. Imunitar periferic
C. Imunitar central
D. Cavitar
E. Digestiv
A,C
Timusul vine în adiacenţă:
A. Superior - cu mușchii sternohioidian si sternotiroidian B. Anterior - cu manubriul si corpul sternului
C. Posterior - cu pericardul, aorta, trunchiul pulmonar
D. Lateral - cu vena cavă superioară, arcul aortei
E. Inferior - cu nervul frenic
A,B,C
Celulele sistemului APUD se află în:
A. Piele
B. Măduva spinării
C. Mucoasa organelor sistemului digestiv
D. Mucoasa organelor sistemului respirator
E. Organele genitale masculine şi feminine
A,C,D,E
