ODONTO - TDD Flashcards
TESUTURI DURE DENTARE
Dintele + aparatul sau de sustinere
alc din tesut care deriva din
o Ectoderm
Smalt
Epiteliu Gingival
o Mezenchimul divers diferentiat
Dentina
Cement
Os alveolar
T pulpar
Sp periodontal + continutul sau
COMPLEX MORFO – FUNCTIONAL = ODONTON + COMLEX PULPO DENTINAR
COMPLEX MORFO – FUNCTIONAL = ODONTON
o Dintele – elem specific
o Continu tsp periodontal
o Os alveolar ce inconjoara dintele
!!! ODONTON – structura complexa, 2 structuri distincte
1. Moale – pulpa dentara
2. Dura - tes dure cu diferite grade mineral, comp chimica si prop fizice dif
a. Smalt
b. Dentina
c. Cement
COMLEX PULPO DENTINAR
o T pulpar intrele ele 2 exita relatie morfologica si functionala bine defint
o Dentina supraiacenta
o ROL – protectia vitalitatii pulpei impotriva agresiunilor exercitate din med oral extern asupra dintelui (MB POPA + COLAB 2006)
Smalt - implicatii clinice
o Struct minerala de origine epiteliala/ectodermina
o Produs prin active cel epiteliale differentiate = AMELOBLASTE/ADAMANTOBLASTE
o Formeaza INVELIS PROTECTOR asupra coroanei
o Structura complexa + grad + mineralicare => cea mai dura structura din organism
o Forma matura – contine >95 % subs minerala
SMALT - CARACT TOPOGRAFICE - GROSIME
- GROSIMEA
► Acopera toata coroana
► Se sprijina pe dentina subiacenta
► Variabila, in raport cu grup de dinti/zone dif ale aceluiasi dinte
(Andreescu 1992,1995,2002: Carligeriu V 2000; Gafar M1999)
* 2,5-3 mm M
* 2,3-2,5 mm PM
* 2 marg incizala DF
* 0,2 colet IL (Sturdevant CM 1995)
► Descreste progresiv, pe masur ace coboara spre colet unde se termina sub forma de “muchie ingusta” si unde intra in relatie cu cementul
► JSC – jonctiune smalt-cement – interfata celor 2 variabila
* 60-65% smalt acoperit de cement
* 30% smalt cap la cap cement
* Rar, 5% nu au contact => dentina descoperita in z colet
► BJORNDAL L 2001
* Daca teaca epiteliala HERTWIG nu se dezintegreaza
=> nu au contact dentina radiculara cu folicul dentar
=> nu se formeaza cement
=> dentina descoperita
► ZONA COLETULUI
* Corespunde JAC (amelo-cementara) – config morfologica si histologica particulara
Smalt
- Mai subtire
- Prisme putine, aspect atipic si fragile
Dentina
- Nr – canalicule dentinare
- Diamentru – fata de cea coronara
- Fara ramificatii
* Acoperit de gingie in funct de variabile:
Retractie gingivala – o data cu varsta
Gradul de afectare a parodontiului marfinal - sub boala parodontala
Igiena traumatica
* Imp si dpv inchiderii marginale pt restaurari coronare cu mat aderente
Dentina – canaliculi -, fara ramificati
Cement- acellular
BJORNDAL L 2001
- Stratul hybrid rezultat in urma aplicarii unui system adezis
= tip inferior
= relative subtire
= sa nu ofere suficienta retentie pt materiale rest adezive => risc fractura/Csec marg
DENTINA (in caz de retractie gingivala, periaj traumatic, boala paro)
o Intra in contal direct cu mediul buccal => zona de retentie BIOFILM BUCAL
o Strat cement ce acopera smalt – f subtire 50-100 U – se pierde usor => dentina expusa in med oral
o In stiuatie de dentina descoperita + modif biochimine
Cauza: fermentatie acida -> Sindrom dureros = HIPERSENSIBIL DENTINARA
Clinic, dentina in contact cu mediul buccal => sensib dureroara la excit Chimici, fizici si mecanici din CB
o Dentina expusa in timp
Complex pulpo-dentinar -> dentina de reactive = protectia pulpei de excitatiile nocive din m buccal
SMALT - CARACT TOPOGRAFICE - ASPECT DE SUPRAFATA
► Smalt – nu este neted pe toata supraf
* Neregularitatile sale provin din dezv onto+ filogenetica
► Clinic, santurile+fosetele (ocluzale in principal)
* Morfo variata putin eficiente – autocuratarea + periaj
* Risc de carie +
* Contitii optime stationare pt BIOFILM BACTERIAN
* Adapost pt microorganism
Streptocos MUTANS + SANGUIS – potential cariogen
* Zone care necesita ex clinic atent pt
Depistarea precoce a lez de demineralizare
Aplicarea mij de preventive individuale speciale
- Fluorizare in raport cu riscul individual de carie si varsta
- Sigilare
ROLURI SMALT
- GROSIMEA
a. Neutralizeaza partial pres masticatorii
b. Sustinerea dintelui in alveola
c. Preia mare parte din pres masticat asupra dintelui => repart arc dentare = > oase maxil - GROSIMEA + STRUCTURA SA
a. Protective t pulpar de excitatiile chimice, fizice si electrice - FORMA NEREGULATA
a. Rol in procesele funct
i. TRITURARE
ii. TAIERE ALIMENTELOR
iii. APUCARE
iv. FORMAREA BOL ALIMENTAR
b. Favorizeaza aparitia unor zone de SUSCEPTIBILITATE LA CARIE (MB POPA si colab 2006)
SMALT - CARACT FIZICE - DURITATE
► Cel mai mare grad de mineralize
► Singurul tes ectodermic care se mineralize
► Duritate
o 5-8 grade MOHS ~~ 9 grade Diamant
o + f ocluz M+PM
o - f proximale + zone profunde
o KRONCKE + BUHLER – duritatea = rezultata raportului mineralizare/structura
► Clinic – durit mare smalt -> implicati f importante cu privier la instrumentarea sa
o In orice interv operatorie- instrum
Duritate >= durit smalt
Contur extern adecvat
Turatia + structura – asigure abraziune
o Alegerea mat restaurator – in raport cu durit smaltului a.i. dd antagonisti restaurariii sa nu fie supusi unui process de uzura patologica
► Smalt nesustinut de dentina => posib fractura sub pres masticatorii
o E foarte important pt preparatiile
Ocluzale
Proximale
Colet
SMALT - CARACT FIZICE - REZISTENTA
► Datorita
o Conc + subst mineralize
o Structurii complexe
► Asigurata de
o Gruparea cristalelor in prisme - separate de subt interprismatica
o Traiectoria curbei prismelor => oarecare rezilienta => socurile ocluzale Nu produc fracturi
SMALT - CARACT FIZICE - TRANSLUCIDITATE
► Smalt normal = translucid
► Culoare - alb-galbui/albastru cenusiu
o Ca urmare a grosimi si calit sale care depind de
Structura ARHITECTONICA a prismelor de smalt
Grosimea fiecarui tesut (pulpa, dentina)
Prop optice foarte diferite a struct dentare
Varsta pac
Comp chimica
Grad de mineralize
Culoare dentina subiacenta
► Clinic, restaurarea FV dd anteriori direct/indirect cu mat fizionomice
o Culoarea + translucid -> fiecarei zone -> alegandu-se diferentiat culoarea potrivita
SMALT - CARACT FIZICE - IZOLATOR
► Smalt sanatos – bun isolator fata excit chm, fiz, elect
► Transmit lor in pronfunzime – urmare a imperfectiuni structural
o DISPLAZII
o HIPOPLAZII
o GROSIME MAI REDUZA/MICA IN MOD NATURAL in dif zone ale d – santuri, fosete, colet
► Clinic, restaurarea cu mat dent bune conductoare de T si electrictitate
o Amalgam
o Inlay metallic in raport cu pronf cavit – trat adecvat plagii dentinare pt a evita
o Aur transmit VARIATII T + CURENTI GALVANICI spre pulpa dent
SMALT - CARACT FIZICE - RADIOOPAC
► Smalt – t radiopac > os, cement, dentina
► Radioopacitatea smaltului difera cu mult de celelalte TDD
► Stabileste
o Grad de afectare a smalt de PC
o Aprecierea corectitudinii in timp a tratament
o Recidiva de carie
o Csec marg la interfata dinte/restaurare
► Ex RX – diagnostic. Lez de demineraliz smalt
o Daca NU este lez carioasa cavitata –> trat preventive individual specific, characteristic etapei evol PC
SMALT - CARACT FIZICE - VULNERABILITATE ACID
► Smalt solubil in med acid
► Disolutia sa nu este uniforma, ea + de la supraf -> JAD
► Solubilit in med acid Variaza
o In raport
Calit mineraliz
Conc de Fluor - + conc fluor => – rezistenta, duritatea demineraliz => importanta + remineraliz
o Cea variata
Cauza
- PC
- EOZIUNI DENTARE
Influeentata prin
- Aplicari topice Fluor
- Igiena orala corespunzatoare
- Act preventive asupra fact implicati in etiologia cariei dentare => protective impotriva atacului acid de supraf
SMALT - CARACT CHIMICE
► In procesul de definitizare a structurii – dat AMELOBLASTELOR smaltul inglobeaza
o Comp majore Ca, P
o Microorganism furnizate de sange
► O parte dintre ele raman inglobate in RETEAUA CRISTALINA DE HIDROXIAPATITA
o Raman fixate definitive deoare in cursul timpului:
Conc in microelemente a mat folosite de AMELOBLASTE din circ sanguine V+-
Conc in microelem a PRISMELOR de smalt V+- topographic
► Dupa terminarea procesului de demineralizare a smaltului
o Smalt considerat tesut fara metabolism propiu, permeabil
o Preia/cedeaza microelem prin difuziune/ schimb ionic cu tesut inconjuratoare
► Dupa eruptie
o Preia/cedeaza microelem prin difuziune/schimb ionic cu component salivei/alimentari => in anumite arii – procese slabe de de/remineralizare
► HIDROXIAPATITA dpv chimic
o Comp chimica variabila
o Reflecta compozitia in
Microelemente a fluidelor tesutului corpului in moment depunerii acestora in faza de cristalizare
Dominanta genetic ace conduce procesele bio-organice
► BOALA METABOLICA/NUTRITIE, dinti:
o Conc diferita de microelem fata de smalt normal dat aparitiei DEZORDINI IN METAB UNOR ELEMENTE
Famili cu boala WILSON, MENKES, ALZHEIMER
COMPONENTA MINERALA
o Aprox 95% - fosfati Ca subt forma de cristale microscopice de hidroxiapatita – divers orientate in TRAMA ORG SMALT
o 3% FLUORAPATITA – mai putin solubila in azici organici decat hidroxiapatita
o Restul : CARBONATI, SILICATI, FOSFATI
COMPONENTA ORGANICA
o COLAGEN
1/3 solubil
2/3 insolubil
o FRACTIUN
INSOLUBILE = LANTURI POLIPEPTIDICE – asem prin unele caractere cu KERATINA & COLAGEN
SOLUBILE
PROTEINE
- Solubile
- Serice
- Legate de Ca
- Fosfoproteine
PEPTIDE CU AA SIMILARI cu cei din COLAGEN
GLUCIDE
- Glucoza
- Galatoca
- Manoza
- Mucopolizaharide G2M2AXFL
- Amnoza
- Xiloza
- Fucoza
- Lipide – ACZI ORGANICI + GRASI NESATURATI
SAMLTUL MATUR PREZINTA URMATOARELE STRUCTURI CHIMICE
SUBSTANTA VOLUM GREUTATE APA LIBERA
MINERALA 95-98% 87-91% -
ORGANIZA 0,4% 2% -
1APA 3,6-4% 11% 1%
SMALT - CARACT MORFO FUNCTIONAL + PRISME SMALT
Smalt – 3 straturi succesive
o Intern aprismatic
o Prismatic – compus din subt interprismatica si prisme de smalt
o Extern aprismatic
Cristale de hridoxiapatita – 2 structuri
o Subt interprismatica
o Prisme de smalt
PRISMA DE SMALT
► = unit fundamentala a smaltului
► = formarea ritmica a matricei smaltului
► = zone de intensitate variabila de mineralizare, ritmata de activitatea metabolica diurna/nocturna
► RETZIUS a descris-o prima data
Cordoane inguste
Mineralizate
Contur poligonal
Parcurg smaltul JAD->supraf ext
► Numarul
+ dd cu coronae + = pana la 12 mil M sup
- dd cu coroane - = 5 mil IL inf
► Diametru = 4-8 Um
+ -> supraf smalt
- > supraf dentine
► NU AU CONTACT UNELE CU ALTELE
Sunt separate de subt interprismatica
Fiecare conjurata de o teaca a prismei
► Dispuse in pachete dense de la JAD->supraf ext
► Lungimea
Variabila
Depedente de grosimea smaltului
* - z coletului
* + z cuspizilor
NU = grosimea smaltului, ci sunt > pt ca
* Nu sunt rectilinie, ci curbe
* Au un traiect usor sinuos in 1/3 dinspre JSD, iar in urm 2/3 traseu mai liniar
► Pe traiect – serie de STRIATII TRANSVERSALE
SMALT - CARACT MORFO FUNCTI- STRIATII TRANSVERSALE
STRIATII TRANSVERSALE
o Smaltul se formeaza in straturi succesive
o = depunerea ciclica a matricei smaltului si calcificarea sa
o Situate la 4-5 Um unele de altele
o Dispuse perpendicular pe axul lung al prismei
o Aspect – dicuri
Suprapuse
Intunecoase/albicioase
Alterneaza regulat
Mai evidente in smalt
Insufficient calcificate
o Urmeaza conturul morfologic al dintelui
COLET (JAC) – traiect perpendicular pe axul lung al dintelui
½ medie COROANA – oblice
CUSPIZI – forma de Arcuri – coafeaza stratul de dentina cel mai proeminent, adaptandu-se formei dentinei subiacente
SMALT - CARACT MORFO FUNCT - STRIILE PARALELE ALE LUI RETZIUS
STRIILE PARALELE ALE LUI RETZIUS = LINII DE CRESTERE ALE LUI RETZIUS
o Linii paralele
Intunecate
Clare
Echidistante
Intereseaza toata sectiunea
Apar la distante mai > ca striurile transversal
SMALT - CARACT MORFO FUNCT - PE O SECT TRANSVERSALA
► PE O SECTIUNE
o TRANSVERSALA -STRIILE LUI RETZIUS
Forma de cercuri concentrice
Paralele cu supraf ext a smalt
Dispuse la intervale neregulate
Pot fi comparate cu liniile de crestere ale arborilor
La jonct cu supraf amelara, maj striilor Retzius formeaza PERKYMATIILE
* = serie de santuri circulare
* Paralele intre ele
* Prezente mai ales la coletul dintilor la o distanta +/- regulate de 60-120Um
o
SMALT - CARACT MORFO - FUNCTI - PE O SECT LONGITUDINALA
LONGITUDINALA – PRISMELE DE SMALT
Forma: coloane poliedrice
Traciect
* NU RECTILINIE
* Sinuos, difera de la o zona la alta
Orientate a.i. sa reziste la presiunile axiale asupra dd => aranjament alternativ pt fiecare grup/strat de prisme
Schimbarea de directive are loc provresiv de la JAD -> smalt de supraf
Rar, directie dreapta/radicala
Perpendiculara pe JAD
* Exceptie: reg cervicala, unde ele se inclina in directive apicala, sub unghi ascutit
In ½ medie a coroanei
* Orizontale -Pe masura ce se apropie de supraf incizala/ocluzala
* Oblice pana la poz verticala, II cu axul lung al dd
Ondulatiile orizontale ale prism de smalt
* Prisme numai pe fragmente de prisme, nu toata prisma in lungimea sa
SMALT - CARACT MORFO FUNCT - SECT IN PLANURI DIFERITE
► SECTIONAREA IN PLANURI DIFERITE
o Det fenomen optic, vizibil la microscop cu lumina polarizata = STRIILE LUI HUNTER-SCHREGER
Pe dd sect long – forma
* Benzi clare – PARAZONII – corespund prismelor sect longit pe o supraf mai mare
* Benzi intunecate – DIAZONII – coresp prism sect pe o lat a curbei transv, deci o supraf mai mica
SMALT - CARACT MORFO FUNCT - FASCICULELE DE PRISME LA NIV SUPRAF OCLUZALE
► FASCICULELE DE PRISME LA NIV SUPRAF FUNCTIONALE(ocluzale, marg incizale, reg cervicale)
o Traiect neregulat sinuos
o Intrepatrund in apropierea dentine
o Aspect particular – NODOS
‼ SMALT NODOS
o + rezistenta prismelor la presiuni
o Impiedica desprinderea lor sub actiunea presiunii exercitate de instrum. De mana utilizat pt preparatii
SMALT - CARACT MORFO FUNCT - ORIENTAREA PRIN SMALT + SECT TRANSVERSALA
► Clinic, ORIENTAREA PRISM SMALT
o Importanta in preparea unor cavitati ai caror pereti trebuie sa fie rezistenti la presiunile masticatorii, mai ales cand restauram cu mat adezive
► SECT TRANSVERSALA
o Conturul prismelor – polimorf
o Cele mai multe prisme – form poligonala, dar pot fi si
Rotunde
Ovalare
Solz de peste
Gaura de cheie
MODIFICARI ALE SMALTULUI IN RAPORT CU VARSTA
MODIFICARI ALE SMALTULUI IN RAPORT CU VARSTA
Dupa terminarea AMELOGENEZEI – NU EXISTA REMANIERI TISULARI
In timpul vietii – serie de modif structural cu cause diferite de origine
a. TRAUMATICA
i. Pierderi mai mult/putin importante de smlat
ii. Pierderi de aspect clinic dif manifestate prin uzura dentara de natura fizica – abraziune :
- Fiziologica
- Patologica
- Atritie
b. CHIMICA
i. Uzura det de subst chimice cu pH acid ( eroziuni) provenite din
- Alimentatie
- Expuneri profesionale
- Regurgitatii acide
- Vomismente
c. CARIOASA
i. Urmare a fermentatiei acide la pac:
- Ig orala defectuoasa
- Biofilm bacterian
- Consum + hidrati carbon
SERIE DE MODIF ALE SMALTULUI DE SUPRAFATA SE PETREC ODATA CU INAINTAREA IN VARSTA
SERIE DE MODIF ALE SMALTULUI DE SUPRAFATA SE PETREC ODATA CU INAINTAREA IN VARSTA
1) Uzura de suprafata a smaltului
a. Duce la disparitia unei parti/totalitate smaltului aprismatic extern
b. Apare in timp ca urmare a
- Masticatiei in care este implicata supraf dentara smalt mai subtire
- Relatiilor ocluzale cu dd antagonisti vecini care transpare dentina
Subiacenta prin el
2) Modif de culoare a smalt dat
a. Incorporarii in structura sa unor subst colorare din med buccal : alimente, substante medicamentoase
b. Modif cu inaintarea in varsta la niv dentine si care transpar prin stratul subtire de smalt
3) Reducerea permeabilitatii smaltului
4) Cresterea + conc de Fluor de la supraf smaltului
DENTINA
T dur
Calcificat
Origine MEZODERMALA
Format prin Mineralizarea substrat matriceal elaborat + secretat de ODONTOBLASTI
Se extinde pe toata lungimea dintelui
Reproduce forma exterioara a dintelui la niv coronar si radicular
Acoperita la suprafata
o Reg coronara – smalt
o Reg radiculara – cement
DENTINA CARACTERE TOPOGRAFICE – DENTINA
I. CARACTERE TOPOGRAFICE – DENTINA
► Aproape uniforma pe toata supraf dentara, pana la apex unde diminiua treptat in grosime
► Grosimea la d perm variata
Struct dent Valoare
FO M + Pm 3-7 mm
Marg Inciz 3-5 mm
Rad 3-5 mm
Colet 3-4mm
Apex 1-3 mm
DENTINA - CARACT FIZICE - CULOAREA + SEMITRANSPARENTA + DURITATEA
1) CULOAREA
o DT – alb-galbuie
o DP – galben deschis
o Modif cu inaintarea varsta
* Mai inchisa din cauza fenonem natural = SENESCENTA DENTINARA
=> Mineraliz canaliculelor dentinare
=> Scaderea – grad transparenta
2) SEMITRASNPARENTA
o Mai putin trasnparenta ca smaltul
3) DURITATEA
o = 5 grade Mohs
* > osului
* < smalt (1,6 ori mai dur)
o Descreste
* JAD -> PULPA
* In Procese patologic – PC
PROPRIETATILE 1,2,3
Identifica momentul in care am depasit smaltul si am ajuns in dentina ( trat instrum lez carioase, preparatii)
Aspecte specific
o Aspect mai mat ( smaltul e lucios)
o Coloratie mai galbena
o Duritate mai mica -> instrumentarul devine mai efficient si tehnica de lucrum ai facila
o Apare durerea – urmare a sect canaliculelor dentinate + deplasarii lichid tisular in interiorul lor
DENTINA - CARACT FIZICE - CONDUCTIBILITATE + DEPRESIBILITATE + RADIOOPACITATE
4) CONDUCTIBILITATEA TERMINA + ELECTRICA
o Mai buna conductoare de caldura + electricitate decat smaltul
o Clinic- pentru a Evita inflamatia pulpei este necesar
* Izolare adecvata a plagii dentinare in cavitati medii/profunde
5) DEPRESIBILITATE
o Dentina – grad de elasticitate – suporta usoare deprimari => importamt pt AMORTIZAREA SOCURI MASTICAT exercitate la smalt supraiacent=> asigura smaltului stabilitate morfologica
6) RADIOOPACITATE
o < smalt, os
o > cement
o RADIOOPACITATE DIFERITA A SMALT SI DENTINEI permite sa vedem
* PC a depasit smaltul -> dentina
* Profunzimea PC
* Raportul cu cam pulpara
* Prezenta depuneri dentina sec/tertiara -> grade dif de mineralize de cea primara => radioopacitate diferita de cea primara
DENTINA - CARACT FIZICE - PERMEABILITATE
o Una din cele mai importante prop pt dentina => INFLUENTEAZA EXTINDEREA + GRAVITATEA RASP PULPAR
o Asigurata de NUMEROASE CANALICULE DENTINARE care o strbat JAD->T PULPAR
o + DP tineri
o De ea depinde CONDUCTANTA HIDRAULICA + APARITIA SENSIB DENTINARE
o Controleaza MISC FLUID DENTINAR
o Permite DIFUZ SUBST MEDICAMENTOASE (utilize in ter odontala)
o VARIABILA – depinde de factorii
a. Varsta
b. Remineralizare
c. Scleroza dentinara
d. Precipitarea cristalelor in canalic dentin
e. Apozitia de dentina tertiara
f. Senescenta pulpara
g. PERMEABILITATEA
i. + in apropierea pulpei dentare si in rap cu grosimea strat dentinar ce acopera cam pulp
ii. Diferita in dif zone din cauza nr diferit de canalic dentinare
* Dentina colet = 42000/mm2
* Dentina rad = 8000/mm2
- Mai putin permeabila decat cea de la colet
- Fluidul din int canalic rad = 2% din cel al dentine coronare
iii. Perm dentine coronare
* Z coarnelor pulp > centrul FO
* F proxim > FO
h. DDR = detritus dentinar remanent
* Rezultat al instr PC
* Oblitereaza canalic dentinare pe o perioada limitata timp prin DOPURI INTRCANALARE
- Impiedica partial misc fluidului dentinar
- Dispar sub act pH acid din biofilm bacterian/saliva
i. Proteine salivare/plasmatice – produc inchiderea temp canalic dentin limitand transm stimuli NOCICEPTIVI
j. Existenta DIFERENTE REGIONALE
* Date de
a) Neregulati canaliculare
b) Depuneri minerale
c) Comp organice ale prelungirilor odontoblastice
d) Comp organice a depozitelor de collagen intracanalare
* INERFATA DENTINA SEC/TERTIARA
- Neregulata
- Atubulara
- Form Bariera intre acestea
- Reduce permeabilitatea dentine afectate => uneori impermeabila deoarece canaliculi dentinare din dentina primara NU traverseaza interfata
DENTINA - CARACT CHIMICE
► Comp chimica dif de smalt, dar cu elem component in mare acelasi
► Mai saraca – subt minerale
► Mai bogata – subt organica + apa
► Contine
a) APA = 13% / 10,8-15,7%
b) SUBST ORGANICA = 20% / 10-21%
o De 10x > smalt
o Grup forma Matrice colagenica
o Produsa de secretia odontoblastelor in timpul odontogenezei
o Collagen dentinar contine protein de 100x > smalt
* Constituite din
- Fibre de collagen : 90% din matricea org dentine
- Fractiunea proteica insolubila/ Keratina dentinara: 10% matricea org dentine
Dif de collagen, este NONCOLAGENICA -> rol in initierea + controlul mineral
Dentine (legare de Ca)
c) SUBST MINERALA= 67% / 63,3-70,3%
o 25% volum
o 80% greutate
o Reprez de
* 28-35% Ca
* 13-17% Fosfor
- Rap Ca/Fosfor= 2/1 – variaza in rap cu varsta
+ pana la 30 ani
- mai invarsta
* 3% carbonate
* 1-2% Mg
* <1% Na,Cl,K,Si,Zn
* Alte elem min in prop mult mai mica
- Staniu - Strontiu
- Mg - Plumb
- Fier - Mangn
DENTINA - CARACT MORFO-FUNCT - PERIFERICA/MANTAUA DENTINARA
1) PERIFERICA/MANTAUA DENTINARA
► Imediat sub smalt – JAD
► Hipomineralizat
► Trama organica = fibre collagen inconj de teaca bogata in GLICOZAMINOGLICANI + primii produsi de secretie ai odontoblastilos
► Grosime – 7-30 Um
► Depusa de odontoblastii nepolarizati => NU CANALIC DENTIN + PRELUNGIRI TOMES
► Aspect – festonat
► Concavitati spre smalt, dar rectilinie spre colet dentar
► Clinic, gr de mineralizare mai scazut – pt acest strat subiacent JSD – are o semnif deosebita
o La pers tinere – PC pare a se extinde maim ult in suprafata prin comparative cu aria punctiforma smaltului
o Aici, lamele smaltului – zone bogate in subtst org => pot patrunde in dentina => det prez Zone de minima rezistenta in fata evolutiei PC prin mecanisme proteolitice
DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - CIRCUMPULPARA/PRIMARA
2) CIRCUMPULPARA/PRIMARA
► Intre mantaua dentinara si predentina
► Pe sect transv + longit = numerosi tubuli dentinari = canalicule dentinare
► CANALICULE DENTINARE
o Prez: in pulpa dentara (predentinei) -> JAD(coronar) & JCD (radicular)
Directie divergenta dinspre pulpa -> periferie
o Traiect
Nu rectiliniu
Curb = lit S (excep: 1/3 apicala & dentina din dreptul coarnelor pulpare)
o Nr & grosime
Variaza in rap cu localizarea & grosimea dentine mai aproape/departe de CP
Supraf circumpulpara < supraf periferica (JAD)
=> densitatea canalic/ unit de supraf +++ cu cat ne apropiem de zona circumpulpara
=> diametru canalic +++ decat canalic din z medie/periferica a dentine
o Densitate
Variabila
Mai putine in dif zone ale cor dent precum la fosetele DINTILOR LAT + COLET
Mai multe in dentina supraicenta cor PULPARE/ suniacenta supraf ocluzale
o Diametru = 3-7 mm
In raport cu
- Varsta
- Grad de apropiere de pulpa dent
o Volum global = pana la 80% din Volum dentina
+++ de la periferie -> z circumpulpara
o Raport nr canaliculi profunde aproape de cam pulpara/ periferice JSD < 4/1
o Clinic – atitudinea terapeutica plagii dentinare depinde de
Diametrul + nr canalicule expuse in urma instrument PC
Materialul restaurator
a. Dentina cu nr +++ canaliculi sectionate / diametru mai mare al canalic
i. Vulnerabilitate crescuta t pulpar – deoarece subt chimice pot penetra t pulpar => inflamatia reversibila/ireversibila
b. Restaurare cu material neaderent
i. din cauza conductivitatii termice & electrice ++ acestor mat => necesar protective pulpara in rap cu profunzimea cav & grosimea dentine care separa CP/PLAGA DENTINARA
c. Mat adezive
i. Umiditatea dentine dat fluidului extravazant – este o urmare a sect canalic => influenteaza calitatea adeziunii la dentina a rasinii
DENTINA-CARACT MORFO FUNCT - PERICANALICULARA/PERITUBULARA
- PERICANALICULARA / PERITUBULARA
► Formata in partea principala a dentine coronare circumpulpare – ca struct principala
► Circumscribe procesele odontoblastice
► Puternic mineralizata
o Rezisnta mai bine abraziunii & presiunilor
o Realizata dinspre t pulpar -> JAD, pe un substrat matriceal format din protein NECOLAGENICE + PROTEOGLICANI
► Grosime = 0,4-1,5 Um
o Creste spre JAD
o Urmare a cresterii sale – o data cu avansarea varstei/ urmare procedee restauratoare:
Scaderea progresiva a diametrului canalic, uneori pana la obliterarea lor complete => scleroza dentinara
► Usor diferentiata de dentina intertubulara prin
o cantit < collagen
o cristale de hidroxiapatita mai fine & bogate in Mg si carbonate
DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - INTERCANALICULARA/INTERTUBULARA
- INTERCANALICULARA /INTERTUBULARA
► Mai putin mineralizata< dentina pericanalara
► Clinic, NU este prez la dinti nou erupti – de aceea
o Pac tineri
In etapa de instr PC profund realizand prep => compromise mai mult material cytoplasmatic decat dentina mineralizata
o Pac cu scleroza dentinara
Demineralizarea acida – diferita de dentina neafecta => timpul de demineralizare modificat
! timp de demineral – penetrarea rasinii in stratul de collagen cu scop realzi strat hybrid coresp
DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - SECUNDARA/FUNCTIONALA
- SECUNDARA/ FUNCTIONALA
► Subiacent dentine primare, dar supraiacent dentine tertiare/predentinei
► Depunere – lenta – cond fiziologice, pe toata durata pastrarii vitalitatii dent si este rezultatul mineralizarii predentinei secretate posteruptiv de catre odontoblastii din gen I
o = process adaptive tinde sa compenseze partial abraziunea functionala a TTD
► Structura = asem dentine primare
o Pare continuarea dentine primare in care tubii si-au schimbat usor directia
Schimbarile dintre starea predunctionala/functionala = accentuarea curburii in S a canalic dent, datorata repozitionarii odontoblastilor la periferia CP, pe masura ce aceasta isi micsoreaza volume
► Grad mineralizare < dent primare
► Nr canlic – mai redus
DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - PREDENTINA/TERTIARA
- PREDENTINA/ TERTIARA
► Localizare: granita dentina propiu-zisa – pulpa dent
► Structura particulara dat localiza intre cele 2 struct diferite
► = banda ingusta eozinofila
► 97% collagen tip V
► Grosime = 15-20 Um la niv coronar, f ingusta la niv radicular
► Formata din = fibre collagen
o Origine in t pulpar
o II intre ele
o Structurate intr-o matrice extracelulara NEMINERALIZATA -> mare cant subst amorfa
CEMENT
Complex organo-mineral
Origine mezenchimala
Acopera rad dd la interfata dentina rad/tes conj desmodontal & gingival
Intindere JSC -> APEX
Patrunde
o port incipienta a canalului principal
o canaliculele laterale
t mineralizat incomplet & neomogen
struct chimica mai aseman de t osos, dar diferit : NU are vascularizatie + inervatie
CEMENT - CARACT TOPOGRAFICE
I. CARACTERE TOPOGRAFICE -CEMENT
► Grosime (d erupt + functional)
o IC sup = 20-60 Um
o Apex = 150-200 Um
► Dupa 70 ani – grosimea x3 => cement creste toata viata in grosime
CEMENT - CARACT FIZICE
► Diferite de smalt si dentina
► Duritate
o Mai redusa
x2,4 < smalt
x1,4 < dentinara
o variabila – in rap cu zona de provenienta
o scazuta
► Grosimea = 20-30 Um
► Culoarea – galbui deschis
o Mai galben > smalt, dar < dentina
o Nu este un criteriu pe care sa ne bazam cand instrum PC, momentul cand am depasit cement si am ajuns in dentina
► Radioopac < smalt& dentina
► Mat – dat lipsei transluciditatii
► Permeabilitate crescuta/ superioara > celelalte TDD pt unele subst
o Favorizeaza
schimb metabolice cu tes vecine – dentina & desmodontiul
avansarea rapida a microorg –> dentina radiculara
► Grad mineralizare mai mic + permeabilitate crescuta
o Invazie de bacterii > smalt, difuziune fav de
strat granular Tomes - mai putin mineralizat
ligamentele dento-alveolare – orientate aproape in unghi drept pe rad
► MAI PUTIN REZISTENTA LA ATACUL ACID (Colet)
► Marginile multor restaurari se termina la JAC
o Zona cu diferente fata de dentina coronara
o Nr mai mic canaliculi & ramificatii fine
o Formare dificila strat hybrid - de tip inferior, cu posibilitati de:
fractura restaurarii
acumulare placa bacteriana
Csec marg
La acest aspect contribuie
Cement acellular & afibrilar care nu furnizeaza o rezistenta mecanica optima mat de rest adeziva
CEMENT - CARACT CHIMICE
III. CARACTERE CHIMICE – CEMENT
Comp repartizate aproximativ egal (volum):
a) 50-55% subs organica
b) 45-50% subs anorganica/hridroxiapatita
c) Apa
Comp minerala
o Masa uscata
o 61% din greutate
o 31% din volum total al cement
o Formata din
Fosfati & carbonate de Ca
- Organizati sub forma de cristale de HA ACICULARE = cele mai mici cristale de acest tip din TDD
Mg
- In cant < dentina
- Forma de resturi fine
Fluor
- In conc maxima in rap cu alte t mineralizate din organism
Alte elemente minerale : Pb, Cu, Fe
o Odata cu varsta - fractiunea minerala -> modificari = +++ cristalinitatii & grad de mineralizare
Comp organica
o Alc – matrice fibrilara colagenica – secretata de cementoblasti
o 90% collagen I
Agreat de fibrile care formeaza fibre
o 5% collagen III
Fibre de reticulina in forma de benzi
o Colagenul cementar = cantitati mari de
Hidroprolina
Glicina
Alanina
Prolina
CEMENT - CARACT MORFO FUNCT
IV. CARACTERE MORFO-FUNCT – CEMENT
► Aspect morfologic variabil in funct de factori
o Varsta
o Stimuli la care este supus in timpul functiei ocluzale
o Procesele de migrare fiziologica a dd
► Varietati cement – clasificare dupa criteriile
1) Localizare
a. Cement radicular
b. Cement coronar
2) Prezenta celulelor
a. Cement cellular
b. Cement acellular
3) Continut de fibre
a. Cement fibrillar
b. Cement afibrilar
4) Momentul formarii
a. Cement primar – cement aceluar , se form in cursul eruptiei dintelui
b. Cement secundar – in general genelar & extracellular
-format de straturi successive cement, dup ace dd a erupt
► Straturi de cement existente difera prin
o Denumire
o Viteza de formare
o Comp chimica
o Grad mineralizare
► DINTE FORMAT & FUNCTIONAL -avem mai multe tipuri de cement care difera prin prez celulelor & fibrelor din struct
o Distributia lor pe supraf dentara - det – formarea rad
o Supuse unor modif maim ult/putin previzibile in cursul existentei rad
► Clasificare cemnt dupa BOSSHARDT
a) Acellular + afibrilar
b) Acellular + fibre extrinseci
c) Cellular & acellular + fibre intrinseci
d) Cellular mixt stratificat = amestec celorlalte forme
CEMENT AFIBRILAR
CEMENT AFIBRILAR
o Prez Coronar – colet dentar
o NU FIBRE DE COLAGEN
o General : ACELULAR
CEMENT FIBRILAR
CEMENT FIBRILAR
o Mai superficial
o Fibre intrinseci – sinetizate de Cementoblasti
o Fibre extrinseci – constituite din terminatiile fibrelor de colar ale lig parodontal si incluse in grosimea cementului in cursul cementogenezei
o Fibrele au aspect, mineralizare + origine diferita
FUNCTIILE CEMENTULUI
FUNCTIILE CEMENTULUI
Prin localizare + caractere morfo + apartenenta la struct dintelui & tesut parodont marginal
1) Reprez substrat tisular pt atasarea ligam dento-alveolare
2) Mentinerea rel ocluzale + adaptare functionala ocluzala – prin compensarea pierderilor de subs dura dent ca urmare a proceselor de uzura
3) Protectie radacina
4) Repararea pierderilor de subst radiculara aparuta dupa
a. Traumatisme
b. Rezorbtie rad externa
c. Leziuni osteitice periapicale cornice
5) Se depune permanent pe supraf rad peste cementul imbatranit => pastrarea intacta a ligam dento-alv + funct sa normala
Uneori – depunerea de cement reactional in exces => HIPERCEMENTOZA
o Poate fi
Localizata pe una/mai multe suprafete
Localizata la mai multi dd
Circumscrisa/difuza
o Poate avea diferite aspect clinic
o PIETE & GOLBERG – cel mai frecvaent
M mandibulari
PM ambelor arcade
o Hipercementoza dd mandib >x4,5 dd max
o Tipuri
a. Functionala
i. Urmare a suprasolicitarii masticatorii parodontiului de sustine
ii. ++ unor aripioare laterale in sp periodontal => ++ nr ligam dento-alv
b. Din infrasolicitarea functionala a dintelui
i. – nr fibre alveolo-dent fixate pe supraf radic
ii. Poate cuprinde cementul de pe toata suprafa radic/unor zone limitate
c. Fiziologica= senile
i. Apare II atrofia osoasa a parodontiului marg <- det de varsta
ii. Det depunerea de cement cellular care va ingusta sp parodontal
d. Cu localizare la niv furcatiei radiulare
i. Sudarea rad
e. Periapicala
i. in caz de procese apicale cornice
f. aparuta ca urmare a unor traumatiste
i. ++ neregulata a cementului cu prezenta de cementiculi
In sit fiziologice/patologice -> fenomene de rezorbtie cementara
In sit fiziologice/patologice -> fenomene de rezorbtie cementara
1.. Forma fiziologica
o Cea mai cunoscuta cea care apare in fenomenul de rizalica a DT
2.. Forma patologica, reactionala a rezorbtiei cementare apare:
o Dupa traumatiste ocluzale violente + desprinderea unor fragmente de cement radicular
o Ca urmare a aplicarii de forte supradozate si prelungite pe supraf dintelui (crosete, aparate orto) cu deplasari supradozate ale zonei radiculare apicale agravata de lipsa de vascularizatie a cementului si metabolismului sau scazut
o In patologia parodontiului apical
o Dupa trasnplantari, replantari dentare
o In affect generale
* Hipovitaminoza A
* Hipotiroidie
* TBC
* Osteodistrofia fibroasa ereditara
3.. Rezorbtia cementara -> dezorganizare a insertiei fibrelor lig dento-alv => mobilitate dentara
4.. Daca fact patologici indepartati => CEMENTOGENEZA
COMPLEX PULPO DENTINAR
In centrul dintelui
Acoperit de
o Smalt – niv coronar
o Cement – niv radicular
Dentina + tes conj pulpar
o Origine comuna
o Se dezv din papilla mugurelui dentar
o Dpdv structu + funct = interdependenta clasa
Format din
A. DENTINA
o T mineralizat mezenchimal
o Depus de odontoblasti de la peria pulpei (z de interfata)
o De-a lungul vieti – supus unor permanent restructurari, remanieri – doar dintele vital
B. PULPA DENTARA
o T conj lax - > deriva din papilla mezenchimala
o Comp & structura asem cu altor t conj
o Delimitate la exterior de dentina
o Comunica prin zona apicala cu economia generala a org = UNIT. FUNCT TISULARA TERMINALA
* Raspunsul metabolic este in stransa corelatie cu
- Modif locale dentare
- Strcuturi parodontale
* Rasp metabolic este in interdependenta certa cu
- Starea de sanitate a intregului organism
ODONTOBLAST - COMPLEX PULPO DENTINAR
► Celula inalt diferentiat a t conj pulpar -> incepand cu odontogeneza -> dentinogeneza => pe tot parcus vitalitatii dintelui = cel mai valoros element structural demonstrand E complex pulpo-dentinar
► Apartine pulpei dentare si dentine(prin prelungiri citoplasmatice)
► Leg stransa dentina – t pulpar – realizata de prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor in canalicule dentinare, unde in interior este insotita si de
o Fibre collagen
o Terminate nervoase amielinice – provenienta din plexul pulpar Raschkow
o Fluidul dentar – produs de t pulpar
CANALICULE DENTINARA - COMPLEX PULPO DENTINARA
CANALICULE DENTINARE
► = elem principal care strabate dentina JAD -> t pulpar
► T viu – dat prelungirilor odontoblastice
► Capacitate reactiva la stimuli fiziologici si patologici exercitati asupra sa
► Componente t conj pulpar
a. Cellule
b. Fibre
c. Vase sanguine imortanta in rasp t pulpar la acesti stimuli
d. Vase limfatice
e. Elem nervoase
f. Fluidul interstitial
► Stimuli induc la niv dentine modificari cat timp dintele e viu
► Interconectarea reactiilor fiziologice + patologice dentinare & pulpare include reactivitatea la
o Atacul cariogen
o Manopere terapeutice – scop trat si rest coronare a dd afectat
o Pierderile de subst dura den de etiologie necarioasa
Traumatisme
Uzura
Slefuiri scop protetic
o Tehnici de albire dd
► Reactivitatea = rezultanta globala a tuturor mecanismelor pe care le declanseaza un ansamblu in fata factorilor de mediu = > pulpa dent , dat caract morfo-funct + factori ce act direct asupra complex pulpo-dentinar => specificitate de reactive
► Complex pulpo-dentinar – particularitati cu rol in modelarea tipului de reactive adaptive la agresiunile exercitate asupra dd
o PULPA DENTARA
Adapostita intr o cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
Orice modif a acestui spatiu - det sa se adapteze noilor conditii
Rol essential - il au modifc la niv CP + canalului radicular ca urm a proc de senescenta
o SIST NERVOS INFORMATIONAL & REFLEXOGEN – bine reprezentat
o CIRCULATIA – de tip terminal
o LABILITATEA STRUCTURALA A PULPEI DENTARE – in context. Leg sale morfo-funct cu dentina
► Asupra dd – pres masticatorii + actiunti altor factori
► Pres masticatorii sunt preluate de
o SMALTUL DENTAR
Aranjament architectonic la FO/incizale favorabil rezistentei
o ELASTICITATEA DISPOZITIVULUI ORGANO-MINERAL DENTINAR
o DINTI VECINI + PUNCTE DE CONTACT
o SIST DE AMORTIZARE DESMODONTALE
► DD vitali integri, fara defecte de structura & mineralizare, dat factorilor amintiti => protectia pulpei aproape complete - > situatie rar, deoarece prin fenomenele de uzura dentara + biofilm bacterian + alti factori => FENOMENE DE DIMINUARE A FUNCT DE APARARE A SMALTULUI & DENTINEI
► Dentina – t foarte dynamic
o Capabil sa reactioneze la stimuli
o Act de aparare spontan, neorganizat + depuneri de minerale anarhice
o In realitate – depunerile de dentina reparatorie/reactionala = MODALITATE REPREZENTATIVA DE REACTIE PULP ADAPTATIVA, CONSECUTIVA unor stimuli PATOGENI
PC
ABRAZIUNE
ACTIUNI TERAPEUTICE
