ODONTO - TDD

Question 1

 Dintele + aparatul sau de sustinere

Answer 1

alc din tesut care deriva din
o Ectoderm
 Smalt
 Epiteliu Gingival
o Mezenchimul divers diferentiat
 Dentina
 Cement
 Os alveolar
 T pulpar
 Sp periodontal + continutul sau

Question 2

 COMPLEX MORFO – FUNCTIONAL = ODONTON + COMLEX PULPO DENTINAR

Answer 2

 COMPLEX MORFO – FUNCTIONAL = ODONTON
o Dintele – elem specific
o Continu tsp periodontal
o Os alveolar ce inconjoara dintele
!!! ODONTON – structura complexa, 2 structuri distincte
1. Moale – pulpa dentara
2. Dura - tes dure cu diferite grade mineral, comp chimica si prop fizice dif
a. Smalt
b. Dentina
c. Cement

 COMLEX PULPO DENTINAR
o T pulpar intrele ele 2 exita relatie morfologica si functionala bine defint
o Dentina supraiacenta
o ROL – protectia vitalitatii pulpei impotriva agresiunilor exercitate din med oral extern asupra dintelui (MB POPA + COLAB 2006)

Question 3

Smalt - implicatii clinice

Answer 3

o Struct minerala de origine epiteliala/ectodermina
o Produs prin active cel epiteliale differentiate = AMELOBLASTE/ADAMANTOBLASTE
o Formeaza INVELIS PROTECTOR asupra coroanei
o Structura complexa + grad + mineralicare => cea mai dura structura din organism
o Forma matura – contine >95 % subs minerala

Question 4

SMALT - CARACT TOPOGRAFICE - GROSIME

Answer 4

1. GROSIMEA
   ► Acopera toata coroana
   ► Se sprijina pe dentina subiacenta
   ► Variabila, in raport cu grup de dinti/zone dif ale aceluiasi dinte
   (Andreescu 1992,1995,2002: Carligeriu V 2000; Gafar M1999)
   * 2,5-3 mm M
   * 2,3-2,5 mm PM
   * 2 marg incizala DF
   * 0,2 colet IL (Sturdevant CM 1995)
   ► Descreste progresiv, pe masur ace coboara spre colet unde se termina sub forma de “muchie ingusta” si unde intra in relatie cu cementul

► JSC – jonctiune smalt-cement – interfata celor 2 variabila
* 60-65% smalt acoperit de cement
* 30% smalt cap la cap cement
* Rar, 5% nu au contact => dentina descoperita in z colet
► BJORNDAL L 2001
* Daca teaca epiteliala HERTWIG nu se dezintegreaza
=> nu au contact dentina radiculara cu folicul dentar
=> nu se formeaza cement
=> dentina descoperita
► ZONA COLETULUI
* Corespunde JAC (amelo-cementara) – config morfologica si histologica particulara
 Smalt
- Mai subtire
- Prisme putine, aspect atipic si fragile
 Dentina
- Nr – canalicule dentinare
- Diamentru – fata de cea coronara
- Fara ramificatii
* Acoperit de gingie in funct de variabile:
 Retractie gingivala – o data cu varsta
 Gradul de afectare a parodontiului marfinal - sub boala parodontala
 Igiena traumatica
* Imp si dpv inchiderii marginale pt restaurari coronare cu mat aderente
 Dentina – canaliculi -, fara ramificati
 Cement- acellular
 BJORNDAL L 2001
- Stratul hybrid rezultat in urma aplicarii unui system adezis
= tip inferior
= relative subtire
= sa nu ofere suficienta retentie pt materiale rest adezive => risc fractura/Csec marg

 DENTINA (in caz de retractie gingivala, periaj traumatic, boala paro)
o Intra in contal direct cu mediul buccal => zona de retentie BIOFILM BUCAL
o Strat cement ce acopera smalt – f subtire 50-100 U – se pierde usor => dentina expusa in med oral
o In stiuatie de dentina descoperita + modif biochimine
 Cauza: fermentatie acida -> Sindrom dureros = HIPERSENSIBIL DENTINARA
 Clinic, dentina in contact cu mediul buccal => sensib dureroara la excit Chimici, fizici si mecanici din CB
o Dentina expusa in timp
 Complex pulpo-dentinar -> dentina de reactive = protectia pulpei de excitatiile nocive din m buccal

Question 5

SMALT - CARACT TOPOGRAFICE - ASPECT DE SUPRAFATA

Answer 5

► Smalt – nu este neted pe toata supraf
* Neregularitatile sale provin din dezv onto+ filogenetica
► Clinic, santurile+fosetele (ocluzale in principal)
* Morfo variata putin eficiente – autocuratarea + periaj
* Risc de carie +
* Contitii optime stationare pt BIOFILM BACTERIAN
* Adapost pt microorganism
 Streptocos MUTANS + SANGUIS – potential cariogen
* Zone care necesita ex clinic atent pt
 Depistarea precoce a lez de demineralizare
 Aplicarea mij de preventive individuale speciale
- Fluorizare in raport cu riscul individual de carie si varsta
- Sigilare

Question 6

ROLURI SMALT

Answer 6

1. GROSIMEA
   a. Neutralizeaza partial pres masticatorii
   b. Sustinerea dintelui in alveola
   c. Preia mare parte din pres masticat asupra dintelui => repart arc dentare = > oase maxil
2. GROSIMEA + STRUCTURA SA
   a. Protective t pulpar de excitatiile chimice, fizice si electrice
3. FORMA NEREGULATA
   a. Rol in procesele funct
   i. TRITURARE
   ii. TAIERE ALIMENTELOR
   iii. APUCARE
   iv. FORMAREA BOL ALIMENTAR
   b. Favorizeaza aparitia unor zone de SUSCEPTIBILITATE LA CARIE (MB POPA si colab 2006)

Question 7

SMALT - CARACT FIZICE - DURITATE

Answer 7

► Cel mai mare grad de mineralize
► Singurul tes ectodermic care se mineralize
► Duritate
o 5-8 grade MOHS ~~ 9 grade Diamant
o + f ocluz M+PM
o - f proximale + zone profunde
o KRONCKE + BUHLER – duritatea = rezultata raportului mineralizare/structura

► Clinic – durit mare smalt -> implicati f importante cu privier la instrumentarea sa
o In orice interv operatorie- instrum
 Duritate >= durit smalt
 Contur extern adecvat
 Turatia + structura – asigure abraziune
o Alegerea mat restaurator – in raport cu durit smaltului a.i. dd antagonisti restaurariii sa nu fie supusi unui process de uzura patologica
► Smalt nesustinut de dentina => posib fractura sub pres masticatorii
o E foarte important pt preparatiile
 Ocluzale
 Proximale
 Colet

Question 8

SMALT - CARACT FIZICE - REZISTENTA

Answer 8

► Datorita
o Conc + subst mineralize
o Structurii complexe
► Asigurata de
o Gruparea cristalelor in prisme - separate de subt interprismatica
o Traiectoria curbei prismelor => oarecare rezilienta => socurile ocluzale Nu produc fracturi

Question 9

SMALT - CARACT FIZICE - TRANSLUCIDITATE

Answer 9

► Smalt normal = translucid
► Culoare - alb-galbui/albastru cenusiu
o Ca urmare a grosimi si calit sale care depind de

 Structura ARHITECTONICA a prismelor de smalt
 Grosimea fiecarui tesut (pulpa, dentina)
 Prop optice foarte diferite a struct dentare
 Varsta pac
 Comp chimica
 Grad de mineralize
 Culoare dentina subiacenta

► Clinic, restaurarea FV dd anteriori direct/indirect cu mat fizionomice
o Culoarea + translucid -> fiecarei zone -> alegandu-se diferentiat culoarea potrivita

Question 10

SMALT - CARACT FIZICE - IZOLATOR

Answer 10

► Smalt sanatos – bun isolator fata excit chm, fiz, elect
► Transmit lor in pronfunzime – urmare a imperfectiuni structural
o DISPLAZII
o HIPOPLAZII
o GROSIME MAI REDUZA/MICA IN MOD NATURAL in dif zone ale d – santuri, fosete, colet
► Clinic, restaurarea cu mat dent bune conductoare de T si electrictitate
o Amalgam
o Inlay metallic in raport cu pronf cavit – trat adecvat plagii dentinare pt a evita
o Aur transmit VARIATII T + CURENTI GALVANICI spre pulpa dent

Question 11

SMALT - CARACT FIZICE - RADIOOPAC

Answer 11

► Smalt – t radiopac > os, cement, dentina
► Radioopacitatea smaltului difera cu mult de celelalte TDD
► Stabileste
o Grad de afectare a smalt de PC
o Aprecierea corectitudinii in timp a tratament
o Recidiva de carie
o Csec marg la interfata dinte/restaurare
► Ex RX – diagnostic. Lez de demineraliz smalt
o Daca NU este lez carioasa cavitata –> trat preventive individual specific, characteristic etapei evol PC

Question 12

SMALT - CARACT FIZICE - VULNERABILITATE ACID

Answer 12

► Smalt solubil in med acid
► Disolutia sa nu este uniforma, ea + de la supraf -> JAD
► Solubilit in med acid Variaza
o In raport
 Calit mineraliz
 Conc de Fluor - + conc fluor => – rezistenta, duritatea demineraliz => importanta + remineraliz
o Cea variata
 Cauza
- PC
- EOZIUNI DENTARE
 Influeentata prin
- Aplicari topice Fluor
- Igiena orala corespunzatoare
- Act preventive asupra fact implicati in etiologia cariei dentare => protective impotriva atacului acid de supraf

Question 13

SMALT - CARACT CHIMICE

Answer 13

► In procesul de definitizare a structurii – dat AMELOBLASTELOR smaltul inglobeaza
o Comp majore Ca, P
o Microorganism furnizate de sange
► O parte dintre ele raman inglobate in RETEAUA CRISTALINA DE HIDROXIAPATITA
o Raman fixate definitive deoare in cursul timpului:
 Conc in microelemente a mat folosite de AMELOBLASTE din circ sanguine V+-
 Conc in microelem a PRISMELOR de smalt V+- topographic
► Dupa terminarea procesului de demineralizare a smaltului
o Smalt considerat tesut fara metabolism propiu, permeabil
o Preia/cedeaza microelem prin difuziune/ schimb ionic cu tesut inconjuratoare

► Dupa eruptie
o Preia/cedeaza microelem prin difuziune/schimb ionic cu component salivei/alimentari => in anumite arii – procese slabe de de/remineralizare
► HIDROXIAPATITA dpv chimic
o Comp chimica variabila
o Reflecta compozitia in
 Microelemente a fluidelor tesutului corpului in moment depunerii acestora in faza de cristalizare
 Dominanta genetic ace conduce procesele bio-organice
► BOALA METABOLICA/NUTRITIE, dinti:
o Conc diferita de microelem fata de smalt normal dat aparitiei DEZORDINI IN METAB UNOR ELEMENTE
 Famili cu boala WILSON, MENKES, ALZHEIMER

 COMPONENTA MINERALA
o Aprox 95% - fosfati Ca subt forma de cristale microscopice de hidroxiapatita – divers orientate in TRAMA ORG SMALT
o 3% FLUORAPATITA – mai putin solubila in azici organici decat hidroxiapatita
o Restul : CARBONATI, SILICATI, FOSFATI

 COMPONENTA ORGANICA
o COLAGEN
 1/3 solubil
 2/3 insolubil
o FRACTIUN
 INSOLUBILE = LANTURI POLIPEPTIDICE – asem prin unele caractere cu KERATINA & COLAGEN
 SOLUBILE
 PROTEINE
- Solubile
- Serice
- Legate de Ca
- Fosfoproteine
 PEPTIDE CU AA SIMILARI cu cei din COLAGEN
 GLUCIDE
- Glucoza
- Galatoca
- Manoza
- Mucopolizaharide G2M2AXFL
- Amnoza
- Xiloza
- Fucoza
- Lipide – ACZI ORGANICI + GRASI NESATURATI

SAMLTUL MATUR PREZINTA URMATOARELE STRUCTURI CHIMICE
SUBSTANTA VOLUM GREUTATE APA LIBERA
MINERALA 95-98% 87-91% -
ORGANIZA 0,4% 2% -
1APA 3,6-4% 11% 1%

Question 14

SMALT - CARACT MORFO FUNCTIONAL + PRISME SMALT

Answer 14

 Smalt – 3 straturi succesive
o Intern aprismatic
o Prismatic – compus din subt interprismatica si prisme de smalt
o Extern aprismatic
 Cristale de hridoxiapatita – 2 structuri
o Subt interprismatica
o Prisme de smalt

 PRISMA DE SMALT
► = unit fundamentala a smaltului
► = formarea ritmica a matricei smaltului
► = zone de intensitate variabila de mineralizare, ritmata de activitatea metabolica diurna/nocturna
► RETZIUS a descris-o prima data
 Cordoane inguste
 Mineralizate
 Contur poligonal
 Parcurg smaltul JAD->supraf ext
► Numarul
 + dd cu coronae + = pana la 12 mil M sup
 - dd cu coroane - = 5 mil IL inf
► Diametru = 4-8 Um
 + -> supraf smalt
 - > supraf dentine
► NU AU CONTACT UNELE CU ALTELE
 Sunt separate de subt interprismatica
 Fiecare conjurata de o teaca a prismei
► Dispuse in pachete dense de la JAD->supraf ext
► Lungimea
 Variabila
 Depedente de grosimea smaltului
* - z coletului
* + z cuspizilor
 NU = grosimea smaltului, ci sunt > pt ca
* Nu sunt rectilinie, ci curbe
* Au un traiect usor sinuos in 1/3 dinspre JSD, iar in urm 2/3 traseu mai liniar
► Pe traiect – serie de STRIATII TRANSVERSALE

Question 15

SMALT - CARACT MORFO FUNCTI- STRIATII TRANSVERSALE

Answer 15

 STRIATII TRANSVERSALE
o Smaltul se formeaza in straturi succesive
o = depunerea ciclica a matricei smaltului si calcificarea sa
o Situate la 4-5 Um unele de altele
o Dispuse perpendicular pe axul lung al prismei
o Aspect – dicuri
 Suprapuse
 Intunecoase/albicioase
 Alterneaza regulat
 Mai evidente in smalt
 Insufficient calcificate

o Urmeaza conturul morfologic al dintelui
 COLET (JAC) – traiect perpendicular pe axul lung al dintelui
 ½ medie COROANA – oblice
 CUSPIZI – forma de Arcuri – coafeaza stratul de dentina cel mai proeminent, adaptandu-se formei dentinei subiacente

Question 16

SMALT - CARACT MORFO FUNCT - STRIILE PARALELE ALE LUI RETZIUS

Answer 16

 STRIILE PARALELE ALE LUI RETZIUS = LINII DE CRESTERE ALE LUI RETZIUS
o Linii paralele
 Intunecate
 Clare
 Echidistante
 Intereseaza toata sectiunea
 Apar la distante mai > ca striurile transversal

Question 17

SMALT - CARACT MORFO FUNCT - PE O SECT TRANSVERSALA

Answer 17

► PE O SECTIUNE
o TRANSVERSALA -STRIILE LUI RETZIUS
 Forma de cercuri concentrice
 Paralele cu supraf ext a smalt
 Dispuse la intervale neregulate
 Pot fi comparate cu liniile de crestere ale arborilor
 La jonct cu supraf amelara, maj striilor Retzius formeaza PERKYMATIILE
* = serie de santuri circulare
* Paralele intre ele
* Prezente mai ales la coletul dintilor la o distanta +/- regulate de 60-120Um

o

Question 18

SMALT - CARACT MORFO - FUNCTI - PE O SECT LONGITUDINALA

Answer 18

LONGITUDINALA – PRISMELE DE SMALT
 Forma: coloane poliedrice
 Traciect
* NU RECTILINIE
* Sinuos, difera de la o zona la alta
 Orientate a.i. sa reziste la presiunile axiale asupra dd => aranjament alternativ pt fiecare grup/strat de prisme
 Schimbarea de directive are loc provresiv de la JAD -> smalt de supraf
 Rar, directie dreapta/radicala
 Perpendiculara pe JAD
* Exceptie: reg cervicala, unde ele se inclina in directive apicala, sub unghi ascutit
 In ½ medie a coroanei
* Orizontale -Pe masura ce se apropie de supraf incizala/ocluzala
* Oblice pana la poz verticala, II cu axul lung al dd
 Ondulatiile orizontale ale prism de smalt
* Prisme numai pe fragmente de prisme, nu toata prisma in lungimea sa

Question 19

SMALT - CARACT MORFO FUNCT - SECT IN PLANURI DIFERITE

Answer 19

► SECTIONAREA IN PLANURI DIFERITE
o Det fenomen optic, vizibil la microscop cu lumina polarizata = STRIILE LUI HUNTER-SCHREGER
 Pe dd sect long – forma
* Benzi clare – PARAZONII – corespund prismelor sect longit pe o supraf mai mare
* Benzi intunecate – DIAZONII – coresp prism sect pe o lat a curbei transv, deci o supraf mai mica

Question 20

SMALT - CARACT MORFO FUNCT - FASCICULELE DE PRISME LA NIV SUPRAF OCLUZALE

Answer 20

► FASCICULELE DE PRISME LA NIV SUPRAF FUNCTIONALE(ocluzale, marg incizale, reg cervicale)
o Traiect neregulat sinuos
o Intrepatrund in apropierea dentine
o Aspect particular – NODOS

‼ SMALT NODOS
o + rezistenta prismelor la presiuni
o Impiedica desprinderea lor sub actiunea presiunii exercitate de instrum. De mana utilizat pt preparatii

Question 21

SMALT - CARACT MORFO FUNCT - ORIENTAREA PRIN SMALT + SECT TRANSVERSALA

Answer 21

► Clinic, ORIENTAREA PRISM SMALT
o Importanta in preparea unor cavitati ai caror pereti trebuie sa fie rezistenti la presiunile masticatorii, mai ales cand restauram cu mat adezive

► SECT TRANSVERSALA
o Conturul prismelor – polimorf
o Cele mai multe prisme – form poligonala, dar pot fi si
 Rotunde
 Ovalare
 Solz de peste
 Gaura de cheie

Question 22

MODIFICARI ALE SMALTULUI IN RAPORT CU VARSTA

Answer 22

MODIFICARI ALE SMALTULUI IN RAPORT CU VARSTA
 Dupa terminarea AMELOGENEZEI – NU EXISTA REMANIERI TISULARI
 In timpul vietii – serie de modif structural cu cause diferite de origine
a. TRAUMATICA
i. Pierderi mai mult/putin importante de smlat
ii. Pierderi de aspect clinic dif manifestate prin uzura dentara de natura fizica – abraziune :
- Fiziologica
- Patologica
- Atritie
b. CHIMICA
i. Uzura det de subst chimice cu pH acid ( eroziuni) provenite din
- Alimentatie
- Expuneri profesionale
- Regurgitatii acide
- Vomismente
c. CARIOASA
i. Urmare a fermentatiei acide la pac:
- Ig orala defectuoasa
- Biofilm bacterian
- Consum + hidrati carbon

Question 23

 SERIE DE MODIF ALE SMALTULUI DE SUPRAFATA SE PETREC ODATA CU INAINTAREA IN VARSTA

Answer 23

 SERIE DE MODIF ALE SMALTULUI DE SUPRAFATA SE PETREC ODATA CU INAINTAREA IN VARSTA
1) Uzura de suprafata a smaltului
a. Duce la disparitia unei parti/totalitate smaltului aprismatic extern
b. Apare in timp ca urmare a
- Masticatiei in care este implicata supraf dentara smalt mai subtire
- Relatiilor ocluzale cu dd antagonisti vecini care transpare dentina
Subiacenta prin el
2) Modif de culoare a smalt dat
a. Incorporarii in structura sa unor subst colorare din med buccal : alimente, substante medicamentoase
b. Modif cu inaintarea in varsta la niv dentine si care transpar prin stratul subtire de smalt

3) Reducerea permeabilitatii smaltului

4) Cresterea + conc de Fluor de la supraf smaltului

Question 24

DENTINA

Answer 24

 T dur
 Calcificat
 Origine MEZODERMALA
 Format prin Mineralizarea substrat matriceal elaborat + secretat de ODONTOBLASTI
 Se extinde pe toata lungimea dintelui
 Reproduce forma exterioara a dintelui la niv coronar si radicular
 Acoperita la suprafata
o Reg coronara – smalt
o Reg radiculara – cement

Question 25

DENTINA CARACTERE TOPOGRAFICE – DENTINA

Answer 25

I. CARACTERE TOPOGRAFICE – DENTINA
► Aproape uniforma pe toata supraf dentara, pana la apex unde diminiua treptat in grosime
► Grosimea la d perm variata
Struct dent Valoare
FO M + Pm 3-7 mm
Marg Inciz 3-5 mm
Rad 3-5 mm
Colet 3-4mm
Apex 1-3 mm

Question 26

DENTINA - CARACT FIZICE - CULOAREA + SEMITRANSPARENTA + DURITATEA

Answer 26

1) CULOAREA
o DT – alb-galbuie
o DP – galben deschis
o Modif cu inaintarea varsta
* Mai inchisa din cauza fenonem natural = SENESCENTA DENTINARA
=> Mineraliz canaliculelor dentinare
=> Scaderea – grad transparenta

2) SEMITRASNPARENTA
o Mai putin trasnparenta ca smaltul

3) DURITATEA
o = 5 grade Mohs
* > osului
* < smalt (1,6 ori mai dur)
o Descreste
* JAD -> PULPA
* In Procese patologic – PC

 PROPRIETATILE 1,2,3
 Identifica momentul in care am depasit smaltul si am ajuns in dentina ( trat instrum lez carioase, preparatii)
 Aspecte specific
o Aspect mai mat ( smaltul e lucios)
o Coloratie mai galbena
o Duritate mai mica -> instrumentarul devine mai efficient si tehnica de lucrum ai facila
o Apare durerea – urmare a sect canaliculelor dentinate + deplasarii lichid tisular in interiorul lor

Question 27

DENTINA - CARACT FIZICE - CONDUCTIBILITATE + DEPRESIBILITATE + RADIOOPACITATE

Answer 27

4) CONDUCTIBILITATEA TERMINA + ELECTRICA
o Mai buna conductoare de caldura + electricitate decat smaltul
o Clinic- pentru a Evita inflamatia pulpei este necesar
* Izolare adecvata a plagii dentinare in cavitati medii/profunde

5) DEPRESIBILITATE
o Dentina – grad de elasticitate – suporta usoare deprimari => importamt pt AMORTIZAREA SOCURI MASTICAT exercitate la smalt supraiacent=> asigura smaltului stabilitate morfologica

6) RADIOOPACITATE
o < smalt, os
o > cement
o RADIOOPACITATE DIFERITA A SMALT SI DENTINEI permite sa vedem
* PC a depasit smaltul -> dentina
* Profunzimea PC
* Raportul cu cam pulpara
* Prezenta depuneri dentina sec/tertiara -> grade dif de mineralize de cea primara => radioopacitate diferita de cea primara

Question 28

DENTINA - CARACT FIZICE - PERMEABILITATE

Answer 28

o Una din cele mai importante prop pt dentina => INFLUENTEAZA EXTINDEREA + GRAVITATEA RASP PULPAR
o Asigurata de NUMEROASE CANALICULE DENTINARE care o strbat JAD->T PULPAR
o + DP tineri
o De ea depinde CONDUCTANTA HIDRAULICA + APARITIA SENSIB DENTINARE
o Controleaza MISC FLUID DENTINAR
o Permite DIFUZ SUBST MEDICAMENTOASE (utilize in ter odontala)
o VARIABILA – depinde de factorii
a. Varsta
b. Remineralizare
c. Scleroza dentinara
d. Precipitarea cristalelor in canalic dentin
e. Apozitia de dentina tertiara
f. Senescenta pulpara
g. PERMEABILITATEA
i. + in apropierea pulpei dentare si in rap cu grosimea strat dentinar ce acopera cam pulp

ii. Diferita in dif zone din cauza nr diferit de canalic dentinare
* Dentina colet = 42000/mm2
* Dentina rad = 8000/mm2
- Mai putin permeabila decat cea de la colet
- Fluidul din int canalic rad = 2% din cel al dentine coronare
iii. Perm dentine coronare
* Z coarnelor pulp > centrul FO
* F proxim > FO
h. DDR = detritus dentinar remanent
* Rezultat al instr PC
* Oblitereaza canalic dentinare pe o perioada limitata timp prin DOPURI INTRCANALARE
- Impiedica partial misc fluidului dentinar
- Dispar sub act pH acid din biofilm bacterian/saliva
i. Proteine salivare/plasmatice – produc inchiderea temp canalic dentin limitand transm stimuli NOCICEPTIVI
j. Existenta DIFERENTE REGIONALE
* Date de
a) Neregulati canaliculare
b) Depuneri minerale
c) Comp organice ale prelungirilor odontoblastice
d) Comp organice a depozitelor de collagen intracanalare
* INERFATA DENTINA SEC/TERTIARA
- Neregulata
- Atubulara
- Form Bariera intre acestea
- Reduce permeabilitatea dentine afectate => uneori impermeabila deoarece canaliculi dentinare din dentina primara NU traverseaza interfata

Question 29

DENTINA - CARACT CHIMICE

Answer 29

► Comp chimica dif de smalt, dar cu elem component in mare acelasi
► Mai saraca – subt minerale
► Mai bogata – subt organica + apa
► Contine
a) APA = 13% / 10,8-15,7%
b) SUBST ORGANICA = 20% / 10-21%
o De 10x > smalt
o Grup forma Matrice colagenica
o Produsa de secretia odontoblastelor in timpul odontogenezei
o Collagen dentinar contine protein de 100x > smalt
* Constituite din
- Fibre de collagen : 90% din matricea org dentine
- Fractiunea proteica insolubila/ Keratina dentinara: 10% matricea org dentine
Dif de collagen, este NONCOLAGENICA -> rol in initierea + controlul mineral
Dentine (legare de Ca)
c) SUBST MINERALA= 67% / 63,3-70,3%
o 25% volum
o 80% greutate
o Reprez de
* 28-35% Ca
* 13-17% Fosfor
- Rap Ca/Fosfor= 2/1 – variaza in rap cu varsta
 + pana la 30 ani
 - mai invarsta
* 3% carbonate
* 1-2% Mg
* <1% Na,Cl,K,Si,Zn
* Alte elem min in prop mult mai mica

• Staniu - Strontiu
• Mg - Plumb
• Fier - Mangn

Question 30

DENTINA - CARACT MORFO-FUNCT - PERIFERICA/MANTAUA DENTINARA

Answer 30

1) PERIFERICA/MANTAUA DENTINARA
► Imediat sub smalt – JAD
► Hipomineralizat
► Trama organica = fibre collagen inconj de teaca bogata in GLICOZAMINOGLICANI + primii produsi de secretie ai odontoblastilos
► Grosime – 7-30 Um
► Depusa de odontoblastii nepolarizati => NU CANALIC DENTIN + PRELUNGIRI TOMES
► Aspect – festonat
► Concavitati spre smalt, dar rectilinie spre colet dentar
► Clinic, gr de mineralizare mai scazut – pt acest strat subiacent JSD – are o semnif deosebita
o La pers tinere – PC pare a se extinde maim ult in suprafata prin comparative cu aria punctiforma smaltului
o Aici, lamele smaltului – zone bogate in subtst org => pot patrunde in dentina => det prez Zone de minima rezistenta in fata evolutiei PC prin mecanisme proteolitice

Question 31

DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - CIRCUMPULPARA/PRIMARA

Answer 31

2) CIRCUMPULPARA/PRIMARA
► Intre mantaua dentinara si predentina
► Pe sect transv + longit = numerosi tubuli dentinari = canalicule dentinare
► CANALICULE DENTINARE
o Prez: in pulpa dentara (predentinei) -> JAD(coronar) & JCD (radicular)
 Directie divergenta dinspre pulpa -> periferie
o Traiect
 Nu rectiliniu
 Curb = lit S (excep: 1/3 apicala & dentina din dreptul coarnelor pulpare)
o Nr & grosime
 Variaza in rap cu localizarea & grosimea dentine mai aproape/departe de CP
 Supraf circumpulpara < supraf periferica (JAD)
=> densitatea canalic/ unit de supraf +++ cu cat ne apropiem de zona circumpulpara
=> diametru canalic +++ decat canalic din z medie/periferica a dentine
o Densitate
 Variabila
 Mai putine in dif zone ale cor dent precum la fosetele DINTILOR LAT + COLET
 Mai multe in dentina supraicenta cor PULPARE/ suniacenta supraf ocluzale
o Diametru = 3-7 mm
 In raport cu
- Varsta
- Grad de apropiere de pulpa dent
o Volum global = pana la 80% din Volum dentina
 +++ de la periferie -> z circumpulpara
o Raport nr canaliculi profunde aproape de cam pulpara/ periferice JSD < 4/1
o Clinic – atitudinea terapeutica plagii dentinare depinde de
 Diametrul + nr canalicule expuse in urma instrument PC
 Materialul restaurator

a. Dentina cu nr +++ canaliculi sectionate / diametru mai mare al canalic
i. Vulnerabilitate crescuta t pulpar – deoarece subt chimice pot penetra t pulpar => inflamatia reversibila/ireversibila

b. Restaurare cu material neaderent
i. din cauza conductivitatii termice & electrice ++ acestor mat => necesar protective pulpara in rap cu profunzimea cav & grosimea dentine care separa CP/PLAGA DENTINARA

c. Mat adezive
i. Umiditatea dentine dat fluidului extravazant – este o urmare a sect canalic => influenteaza calitatea adeziunii la dentina a rasinii

Question 32

DENTINA-CARACT MORFO FUNCT - PERICANALICULARA/PERITUBULARA

Answer 32

3. PERICANALICULARA / PERITUBULARA
   ► Formata in partea principala a dentine coronare circumpulpare – ca struct principala
   ► Circumscribe procesele odontoblastice
   ► Puternic mineralizata
   o Rezisnta mai bine abraziunii & presiunilor
   o Realizata dinspre t pulpar -> JAD, pe un substrat matriceal format din protein NECOLAGENICE + PROTEOGLICANI
   ► Grosime = 0,4-1,5 Um
   o Creste spre JAD
   o Urmare a cresterii sale – o data cu avansarea varstei/ urmare procedee restauratoare:
    Scaderea progresiva a diametrului canalic, uneori pana la obliterarea lor complete => scleroza dentinara
   ► Usor diferentiata de dentina intertubulara prin
   o cantit < collagen
   o cristale de hidroxiapatita mai fine & bogate in Mg si carbonate

Question 33

DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - INTERCANALICULARA/INTERTUBULARA

Answer 33

4. INTERCANALICULARA /INTERTUBULARA
   ► Mai putin mineralizata< dentina pericanalara
   ► Clinic, NU este prez la dinti nou erupti – de aceea
   o Pac tineri
    In etapa de instr PC profund realizand prep => compromise mai mult material cytoplasmatic decat dentina mineralizata
   o Pac cu scleroza dentinara
    Demineralizarea acida – diferita de dentina neafecta => timpul de demineralizare modificat
   ! timp de demineral – penetrarea rasinii in stratul de collagen cu scop realzi strat hybrid coresp

Question 34

DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - SECUNDARA/FUNCTIONALA

Answer 34

5. SECUNDARA/ FUNCTIONALA
   ► Subiacent dentine primare, dar supraiacent dentine tertiare/predentinei
   ► Depunere – lenta – cond fiziologice, pe toata durata pastrarii vitalitatii dent si este rezultatul mineralizarii predentinei secretate posteruptiv de catre odontoblastii din gen I
   o = process adaptive tinde sa compenseze partial abraziunea functionala a TTD
   ► Structura = asem dentine primare
   o Pare continuarea dentine primare in care tubii si-au schimbat usor directia
    Schimbarile dintre starea predunctionala/functionala = accentuarea curburii in S a canalic dent, datorata repozitionarii odontoblastilor la periferia CP, pe masura ce aceasta isi micsoreaza volume
   ► Grad mineralizare < dent primare
   ► Nr canlic – mai redus

Question 35

DENTINA - CARACT MORFO FUNCT - PREDENTINA/TERTIARA

Answer 35

6. PREDENTINA/ TERTIARA
   ► Localizare: granita dentina propiu-zisa – pulpa dent
   ► Structura particulara dat localiza intre cele 2 struct diferite
   ► = banda ingusta eozinofila
   ► 97% collagen tip V
   ► Grosime = 15-20 Um la niv coronar, f ingusta la niv radicular
   ► Formata din = fibre collagen
   o Origine in t pulpar
   o II intre ele
   o Structurate intr-o matrice extracelulara NEMINERALIZATA -> mare cant subst amorfa

Question 36

CEMENT

Answer 36

 Complex organo-mineral
 Origine mezenchimala
 Acopera rad dd la interfata dentina rad/tes conj desmodontal & gingival
 Intindere JSC -> APEX
 Patrunde
o port incipienta a canalului principal
o canaliculele laterale
 t mineralizat incomplet & neomogen
 struct chimica mai aseman de t osos, dar diferit : NU are vascularizatie + inervatie

Question 37

CEMENT - CARACT TOPOGRAFICE

Answer 37

I. CARACTERE TOPOGRAFICE -CEMENT
► Grosime (d erupt + functional)
o IC sup = 20-60 Um
o Apex = 150-200 Um
► Dupa 70 ani – grosimea x3 => cement creste toata viata in grosime

Question 38

CEMENT - CARACT FIZICE

Answer 38

► Diferite de smalt si dentina
► Duritate
o Mai redusa
 x2,4 < smalt
 x1,4 < dentinara
o variabila – in rap cu zona de provenienta
o scazuta
► Grosimea = 20-30 Um
► Culoarea – galbui deschis
o Mai galben > smalt, dar < dentina
o Nu este un criteriu pe care sa ne bazam cand instrum PC, momentul cand am depasit cement si am ajuns in dentina
► Radioopac < smalt& dentina
► Mat – dat lipsei transluciditatii
► Permeabilitate crescuta/ superioara > celelalte TDD pt unele subst
o Favorizeaza
 schimb metabolice cu tes vecine – dentina & desmodontiul
 avansarea rapida a microorg –> dentina radiculara
► Grad mineralizare mai mic + permeabilitate crescuta
o Invazie de bacterii > smalt, difuziune fav de
 strat granular Tomes - mai putin mineralizat
 ligamentele dento-alveolare – orientate aproape in unghi drept pe rad
► MAI PUTIN REZISTENTA LA ATACUL ACID (Colet)
► Marginile multor restaurari se termina la JAC
o Zona cu diferente fata de dentina coronara
o Nr mai mic canaliculi & ramificatii fine
o Formare dificila strat hybrid - de tip inferior, cu posibilitati de:
 fractura restaurarii
 acumulare placa bacteriana
 Csec marg
La acest aspect contribuie
Cement acellular & afibrilar care nu furnizeaza o rezistenta mecanica optima mat de rest adeziva

Question 39

CEMENT - CARACT CHIMICE

Answer 39

III. CARACTERE CHIMICE – CEMENT
 Comp repartizate aproximativ egal (volum):
a) 50-55% subs organica
b) 45-50% subs anorganica/hridroxiapatita
c) Apa

 Comp minerala
o Masa uscata
o 61% din greutate
o 31% din volum total al cement
o Formata din
 Fosfati & carbonate de Ca
- Organizati sub forma de cristale de HA ACICULARE = cele mai mici cristale de acest tip din TDD
 Mg
- In cant < dentina
- Forma de resturi fine
 Fluor
- In conc maxima in rap cu alte t mineralizate din organism
 Alte elemente minerale : Pb, Cu, Fe
o Odata cu varsta - fractiunea minerala -> modificari = +++ cristalinitatii & grad de mineralizare

 Comp organica
o Alc – matrice fibrilara colagenica – secretata de cementoblasti
o 90% collagen I
 Agreat de fibrile care formeaza fibre
o 5% collagen III
 Fibre de reticulina in forma de benzi
o Colagenul cementar = cantitati mari de
 Hidroprolina
 Glicina
 Alanina
 Prolina

Question 40

CEMENT - CARACT MORFO FUNCT

Answer 40

IV. CARACTERE MORFO-FUNCT – CEMENT
► Aspect morfologic variabil in funct de factori
o Varsta
o Stimuli la care este supus in timpul functiei ocluzale
o Procesele de migrare fiziologica a dd
► Varietati cement – clasificare dupa criteriile

1) Localizare
a. Cement radicular
b. Cement coronar
2) Prezenta celulelor
a. Cement cellular
b. Cement acellular
3) Continut de fibre
a. Cement fibrillar
b. Cement afibrilar
4) Momentul formarii
a. Cement primar – cement aceluar , se form in cursul eruptiei dintelui
b. Cement secundar – in general genelar & extracellular
-format de straturi successive cement, dup ace dd a erupt

► Straturi de cement existente difera prin
o Denumire
o Viteza de formare
o Comp chimica
o Grad mineralizare
► DINTE FORMAT & FUNCTIONAL -avem mai multe tipuri de cement care difera prin prez celulelor & fibrelor din struct
o Distributia lor pe supraf dentara - det – formarea rad
o Supuse unor modif maim ult/putin previzibile in cursul existentei rad
► Clasificare cemnt dupa BOSSHARDT
a) Acellular + afibrilar
b) Acellular + fibre extrinseci
c) Cellular & acellular + fibre intrinseci
d) Cellular mixt stratificat = amestec celorlalte forme

Question 41

CEMENT AFIBRILAR

Answer 41

CEMENT AFIBRILAR
o Prez Coronar – colet dentar
o NU FIBRE DE COLAGEN
o General : ACELULAR

Question 42

CEMENT FIBRILAR

Answer 42

CEMENT FIBRILAR
o Mai superficial
o Fibre intrinseci – sinetizate de Cementoblasti
o Fibre extrinseci – constituite din terminatiile fibrelor de colar ale lig parodontal si incluse in grosimea cementului in cursul cementogenezei
o Fibrele au aspect, mineralizare + origine diferita

Question 43

FUNCTIILE CEMENTULUI

Answer 43

 FUNCTIILE CEMENTULUI
 Prin localizare + caractere morfo + apartenenta la struct dintelui & tesut parodont marginal
1) Reprez substrat tisular pt atasarea ligam dento-alveolare
2) Mentinerea rel ocluzale + adaptare functionala ocluzala – prin compensarea pierderilor de subs dura dent ca urmare a proceselor de uzura
3) Protectie radacina
4) Repararea pierderilor de subst radiculara aparuta dupa
a. Traumatisme
b. Rezorbtie rad externa
c. Leziuni osteitice periapicale cornice
5) Se depune permanent pe supraf rad peste cementul imbatranit => pastrarea intacta a ligam dento-alv + funct sa normala
 Uneori – depunerea de cement reactional in exces => HIPERCEMENTOZA
o Poate fi
 Localizata pe una/mai multe suprafete
 Localizata la mai multi dd
 Circumscrisa/difuza
o Poate avea diferite aspect clinic
o PIETE & GOLBERG – cel mai frecvaent
 M mandibulari
 PM ambelor arcade
o Hipercementoza dd mandib >x4,5 dd max
o Tipuri
a. Functionala
i. Urmare a suprasolicitarii masticatorii parodontiului de sustine
ii. ++ unor aripioare laterale in sp periodontal => ++ nr ligam dento-alv
b. Din infrasolicitarea functionala a dintelui
i. – nr fibre alveolo-dent fixate pe supraf radic
ii. Poate cuprinde cementul de pe toata suprafa radic/unor zone limitate
c. Fiziologica= senile
i. Apare II atrofia osoasa a parodontiului marg <- det de varsta
ii. Det depunerea de cement cellular care va ingusta sp parodontal
d. Cu localizare la niv furcatiei radiulare
i. Sudarea rad
e. Periapicala
i. in caz de procese apicale cornice
f. aparuta ca urmare a unor traumatiste
i. ++ neregulata a cementului cu prezenta de cementiculi

Question 44

In sit fiziologice/patologice -> fenomene de rezorbtie cementara

Answer 44

 In sit fiziologice/patologice -> fenomene de rezorbtie cementara
1.. Forma fiziologica
o Cea mai cunoscuta cea care apare in fenomenul de rizalica a DT
2.. Forma patologica, reactionala a rezorbtiei cementare apare:
o Dupa traumatiste ocluzale violente + desprinderea unor fragmente de cement radicular
o Ca urmare a aplicarii de forte supradozate si prelungite pe supraf dintelui (crosete, aparate orto) cu deplasari supradozate ale zonei radiculare apicale agravata de lipsa de vascularizatie a cementului si metabolismului sau scazut
o In patologia parodontiului apical
o Dupa trasnplantari, replantari dentare
o In affect generale
* Hipovitaminoza A
* Hipotiroidie
* TBC
* Osteodistrofia fibroasa ereditara
3.. Rezorbtia cementara -> dezorganizare a insertiei fibrelor lig dento-alv => mobilitate dentara
4.. Daca fact patologici indepartati => CEMENTOGENEZA

Question 45

COMPLEX PULPO DENTINAR

Answer 45

 In centrul dintelui
 Acoperit de
o Smalt – niv coronar
o Cement – niv radicular
 Dentina + tes conj pulpar
o Origine comuna
o Se dezv din papilla mugurelui dentar
o Dpdv structu + funct = interdependenta clasa
 Format din
A. DENTINA
o T mineralizat mezenchimal
o Depus de odontoblasti de la peria pulpei (z de interfata)
o De-a lungul vieti – supus unor permanent restructurari, remanieri – doar dintele vital
B. PULPA DENTARA
o T conj lax - > deriva din papilla mezenchimala
o Comp & structura asem cu altor t conj
o Delimitate la exterior de dentina
o Comunica prin zona apicala cu economia generala a org = UNIT. FUNCT TISULARA TERMINALA
* Raspunsul metabolic este in stransa corelatie cu
- Modif locale dentare
- Strcuturi parodontale
* Rasp metabolic este in interdependenta certa cu
- Starea de sanitate a intregului organism

Question 46

ODONTOBLAST - COMPLEX PULPO DENTINAR

Answer 46

► Celula inalt diferentiat a t conj pulpar -> incepand cu odontogeneza -> dentinogeneza => pe tot parcus vitalitatii dintelui = cel mai valoros element structural demonstrand E complex pulpo-dentinar
► Apartine pulpei dentare si dentine(prin prelungiri citoplasmatice)
► Leg stransa dentina – t pulpar – realizata de prelungirile citoplasmatice ale odontoblastelor in canalicule dentinare, unde in interior este insotita si de
o Fibre collagen
o Terminate nervoase amielinice – provenienta din plexul pulpar Raschkow
o Fluidul dentar – produs de t pulpar

Question 47

CANALICULE DENTINARA - COMPLEX PULPO DENTINARA

Answer 47

CANALICULE DENTINARE
► = elem principal care strabate dentina JAD -> t pulpar
► T viu – dat prelungirilor odontoblastice
► Capacitate reactiva la stimuli fiziologici si patologici exercitati asupra sa
► Componente t conj pulpar
a. Cellule
b. Fibre
c. Vase sanguine imortanta in rasp t pulpar la acesti stimuli
d. Vase limfatice
e. Elem nervoase
f. Fluidul interstitial
► Stimuli induc la niv dentine modificari cat timp dintele e viu
► Interconectarea reactiilor fiziologice + patologice dentinare & pulpare include reactivitatea la
o Atacul cariogen
o Manopere terapeutice – scop trat si rest coronare a dd afectat
o Pierderile de subst dura den de etiologie necarioasa
 Traumatisme
 Uzura
 Slefuiri scop protetic
o Tehnici de albire dd
► Reactivitatea = rezultanta globala a tuturor mecanismelor pe care le declanseaza un ansamblu in fata factorilor de mediu = > pulpa dent , dat caract morfo-funct + factori ce act direct asupra complex pulpo-dentinar => specificitate de reactive
► Complex pulpo-dentinar – particularitati cu rol in modelarea tipului de reactive adaptive la agresiunile exercitate asupra dd
o PULPA DENTARA
 Adapostita intr o cavitate cu pereti rigizi, inextensibili
 Orice modif a acestui spatiu - det sa se adapteze noilor conditii
 Rol essential - il au modifc la niv CP + canalului radicular ca urm a proc de senescenta
o SIST NERVOS INFORMATIONAL & REFLEXOGEN – bine reprezentat
o CIRCULATIA – de tip terminal
o LABILITATEA STRUCTURALA A PULPEI DENTARE – in context. Leg sale morfo-funct cu dentina
► Asupra dd – pres masticatorii + actiunti altor factori
► Pres masticatorii sunt preluate de
o SMALTUL DENTAR
 Aranjament architectonic la FO/incizale favorabil rezistentei
o ELASTICITATEA DISPOZITIVULUI ORGANO-MINERAL DENTINAR
o DINTI VECINI + PUNCTE DE CONTACT
o SIST DE AMORTIZARE DESMODONTALE
► DD vitali integri, fara defecte de structura & mineralizare, dat factorilor amintiti => protectia pulpei aproape complete - > situatie rar, deoarece prin fenomenele de uzura dentara + biofilm bacterian + alti factori => FENOMENE DE DIMINUARE A FUNCT DE APARARE A SMALTULUI & DENTINEI
► Dentina – t foarte dynamic
o Capabil sa reactioneze la stimuli
o Act de aparare spontan, neorganizat + depuneri de minerale anarhice
o In realitate – depunerile de dentina reparatorie/reactionala = MODALITATE REPREZENTATIVA DE REACTIE PULP ADAPTATIVA, CONSECUTIVA unor stimuli PATOGENI
 PC
 ABRAZIUNE
 ACTIUNI TERAPEUTICE