ODNTO - ETIOLOGIA CARIEI DENT Flashcards

ETIOLOGIA CARIEI DENTARE

1
Q

TEORIA MODERNA PRIVIND ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE

A

 Pentru apariția procesului carios sunt necesari cel puțin trei factori simultani (triada lui Keyes):
1. Gazda:
o Calitatea structurilor dure dentare;
o Cantitatea și calitatea salivei.
2. Bacteriile acidogene:
o Colonizează suprafața dentară.
3. Dieta alimentară:
o Substratul alimentar fermentabil (hidrocarbonate).
* Al patrulea factor:
o Timpul de expunere a suprafețelor dentare la acțiunea acizilor de fermentație (producerea demineralizării).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
A

1.Factori determinanți ai apariției leziunilor carioase:
* Calitatea țesuturilor dure dentare și structura acestora sunt esențiale.
* Rezistența la carie depinde de achizițiile din perioada de dezvoltare a dinților, care sunt influențate de factori ce acționează asupra odontogenezei.
________________________________________
2. Etapele în formarea și dezvoltarea smalțului(primul afectat de atacul azicilor de fermentatie de orig metabolica):
* Formarea matricei organice a smalțului.
* Mineralizarea matricei organice a smalțului.
* Maturarea preeruptivă a smalțului.
________________________________________
3. Factori perturbatori ai amelogenezei:
* Pot acționa asupra organismului pe cale generală, afectând smalțul în oricare din etapele sale de formare.
* Acești factori pot fi prezenți:
o La mamă în perioada de sarcină/alăptare; in faza de fromare a mufurilor dentari ai DT
o La copil în perioada dezvoltării și mineralizării DP
________________________________________
4. Tipuri de factori perturbatori:
* Tulburări metabolice;
* Avitaminoze;
* Tulburări hormonale;
* Boli intercurente.
________________________________________
5. Efectele factorilor perturbatori asupra țesuturilor dure dentare:
* Determină structure deficitare în smalț, manifestate prin:
o Formarea unor cristale de hidroxiapatită anormale;
o — cantității de săruri minerale; II +++ cantității de substanțe organice în structura chimică a smalțului.
________________________________________
6. Rolul nutriției în dezvoltarea tuturor TDD:
* Elementele nutritive au o influență trofică importantă asupra dezvoltării TDD
* Deficiențele nutritive pot duce la formarea de smalț și dentină cu maniera/proprietăți diferite de cele normale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
. Factori determinanți ai apariției leziunilor carioase

A
  • Calitatea țesuturilor dure dentare și structura acestora sunt esențiale.
  • Rezistența la carie depinde de achizițiile din perioada de dezvoltare a dinților, care sunt influențate de factori ce acționează asupra odontogenezei.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
Etapele în formarea și dezvoltarea smalțului(primul afectat de atacul azicilor de fermentatie de orig metabolica

A
  • Formarea matricei organice a smalțului.
  • Mineralizarea matricei organice a smalțului.
  • Maturarea preeruptivă a smalțului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
Factori perturbatori ai amelogenezei:

A
  • Pot acționa asupra organismului pe cale generală, afectând smalțul în oricare din etapele sale de formare.
  • Acești factori pot fi prezenți:
    o La mamă în perioada de sarcină/alăptare; in faza de fromare a mufurilor dentari ai DT
    o La copil în perioada dezvoltării și mineralizării DP
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
Efectele factorilor perturbatori asupra țesuturilor dure dentare:

A
  • Determină structure deficitare în smalț, manifestate prin:
    o Formarea unor cristale de hidroxiapatită anormale;
    o — cantității de săruri minerale; II +++ cantității de substanțe organice în structura chimică a smalțului
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
Tipuri de factori perturbatori

A
  • Tulburări metabolice;
  • Avitaminoze;
  • Tulburări hormonale;
  • Boli intercurente.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Rolul calității structurii țesuturilor dure dentare în apariția cariei dentare
Rolul nutriției în dezvoltarea tuturor TDD:

A
  • Elementele nutritive au o influență trofică importantă asupra dezvoltării TDD
  • Deficiențele nutritive pot duce la formarea de smalț și dentină cu maniera/proprietăți diferite de cele normale.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului
A
  1. Factori perturbatori
    * Factori determinanți:
    o Absența din alimentație a unor:
     Vitamine
     Oligoelemente
     Glucide
     Lipide
     Proteine
    o Apariția unor afecțiuni generale (ex. infecto-contagioase)
  2. Carența în vitamine
    * Rolul vitaminelor:
    o Importante în formarea matricei organice și mineralizarea dinților.
    o După formarea & erupție dd, rolul protector scade semnificativ -> complet
    * Autori - Studiile:
    o Unele carențe vitaminice pot determina modificări distrofice dentare + repercursiuni asupra rezistentei la ag cariogeni
    o Cele mai importante vitamine
     Influenteaza buna conformare si mineralizare a dd
     Vitamine liposolubile: A și C
     Vitamina hidrosolubilă: B
  3. Oligoelementele
    * Rolul oligoelementelor:
    o Contribuie la dezvoltarea matricei organice a smalțului.
    * Exemple:
    o BM2V SFL:
     Bor
     Molibden
     Mangan
     Vanadiu
     Stronțiu
     Fluor
     Litiu
    * Importanța concentrației:
    o Prez in dif conc in alim, in perioada de formare a dd rol:
     CARIOPROTECTIE
     APARITIA LEZIUNILOR CARIOASE
    o Dinții cu smalț care conține fluor și stronțiu în concentrații mari au mai puține carii decât cei cu concentrații mici.
    * Morfologia dinților:
    o Fluorul, borul și molibdenul determină modificări, cum ar fi:
     Rotunjirea vârfurilor cuspizilor
     Lărgirea și reducerea profunzimii fosetelor și șanțurilor ocluzale
     Micșorarea coroanei dentare
     Îmbunătățirea cristalinității smalțului (cristale de hidroxiapatită mai mari și mai puțin solubile, dat in special fluorului)
    o Modificările morfologice permit
     autocurățirea eficientă a suprafețelor dentare
     reduc acumularea resturilor alimentare -> scăderea incidenței cariei.
    * SELENIUL -studiu – consumarea de alim bogate in seleniu in perioada de formare a matricei organice a smaltului
    o +++ nr lez carioase la DP
  4. Principii nutritive
    4.1. Glucidele
    * Impactul glucidelor:
    o Pot determina perturbări în formarea smalțului.
    * Studii pe animale in laborator:
    o +++ cantității de glucide rafinate cu peste 67% în rația alimentară duce la o frecvență +++ a cariilor => debut PC
    * Efecte asupra smalțului:
    o +++ glucidelor determină încorporarea unei cantități mai mari de substanță organică în smalț, rezultând:
     Smalț mai puțin mineralizat
     Conținut +++ de carbonat de Ca
    * Mecanismele de acțiune:
    o Locale - fermentație
    o sistemică ferm
    o structurală. Ferm

4.2. Proteinele

  • Rolul proteinelor:
    o Constituient principal al tramei organice a dinților.
    o Importante în structurarea TDD, în special a smalțului.
  • Deficiențele:
    o micșorarea dinților
    o fisuri de smalț mai profunde.

4.3. Lipidele
* Impactul lipidelor:
o Prezența insuficientă în alimentație in per de formare a matricei org smalt duce la
 carențe în aminoacizi esențiali.
 leziuni severe ale ameloblastelor
* Efecte negative
o Smalțul format va avea o structură deficitară a substanței organice, diferită de tiparul genetic.
o Aspectul caracteristic:
 „în fagure de miere” prin formarea neomogenă a matricei organice a smalțului.
* În perioada posteruptivă, prezența lipidelor favorizează carioprevenția prin următoarele mecanisme:
o Împiedicarea depunerii de biofilm bacterian pe suprafețele dentare.
o Schimbarea proprietăților de suprafață ale smalțului dentar

5.BOLILE INFECTO-CONTAGIOASE
* Studii: femeie insarcinata/copil
* Daca in perioada de formare a matricei organice a smaltului DT/DP, au avut o boala infecto-contagioasa, din cauza hipertemiei caracteristice acestor afectiuni => defecte importante de structura a dd

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului - Factori perturbatori
A

Factori perturbatori
* Factori determinanți:
o Absența din alimentație a unor:
 Vitamine
 Oligoelemente
 Glucide
 Lipide
 Proteine
o Apariția unor afecțiuni generale (ex. infecto-contagioase)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului -Carența în vitamine
A
  • Rolul vitaminelor:
    o Importante în formarea matricei organice și mineralizarea dinților.
    o După formarea & erupție dd, rolul protector scade semnificativ -> complet
  • Autori - Studiile:
    o Unele carențe vitaminice pot determina modificări distrofice dentare + repercursiuni asupra rezistentei la ag cariogeni
    o Cele mai importante vitamine
     Influenteaza buna conformare si mineralizare a dd
     Vitamine liposolubile: A și C
     Vitamina hidrosolubilă: B
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Perturbarea formării matricei organice a smalțului
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
A
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
A
18
Q
A
19
Q
A
20
Q
A
21
Q
A
22
Q
A
23
Q
A
24
Q
A
25
Q
A
25
Q
A
26
Q
A
27
Q
A
28
Q

FORMAREA INITIALA A BIOFILMULUI BACTERIAN - intervale + mecanisme

A
  1. Dureaza aprox 2 h dupa care este colonizarea initala a FOc a dd, zona cu cond optime de multiplicare
  2. La 2 zile de la formarea biofilmului bacteriile devin coalescente, iar la 21 zile coloniile bacteriene devin stabile
  3. Primele microorganisme adera la o pelicula -> strat monocelular prin mai multe tipuri de mecanisme
    a. hidrofob
    b. electrostatic - orientarea anionilor de suprafata din mb bact catre cationi de Ca cu dubla leg
    c. aderare,atasare,implantare - pilii/fimbrii- form tubulare rigide, extrem de nr care favorizeaza legarea bateriilor intre ele sau si de alte substraturi
    d. receptori specifici de suprafa si enzme - situsuri biochimie - adezine, constituente proteice ai peret bacterieno, producand o enzima GLIZOCILTRANSFERAZA , adeziva si care expusa la sucroza se absoarbe pe supraf dd -> GLUCAN. Acest tip de colonizare, e depedent de sucroza
29
Q

FORMAREA INITIALA A BIOFILMULUI BACTERIAN
- adez bact
- in coloniz biofilm
- in etapele urm
- modif subtratrului utilizat

A
  1. Adeziunea bacteriana poate fi caracteriza si prin fenomene de recunoastere specifica
  2. In colonizarea biofilmului sunt interesate bacterii care nu sunt in mod obligatoriu numeroase in rezervorul salivar = Streptococul mutans, in timp ce Streptococul salivarius care este foarte frecvent la acest nivel, nu trece decat limitat in biofilm
  3. In etapele urm ale colonizarii bacteriene -> fenomen de aderenta suplimentara: 2 factori:
    a. Tulpinile de Streptococ mutans - vor sintetiza polizaharizi extracelulari (glucanul - factor de aderenta, fructanul - sursa de enrgie)
  4. Modificarile substratului utilizat pentru sinteza prin inlocuirea zaharozei cu matolza,glucoza sau fructoza -> tipuri de polizaharizi solubili -> pelicula subtire, instabila si lipsita de nocivitate
30
Q
A
31
Q
A
32
Q
A
33
Q
A
34
Q
A
35
Q
A
36
Q
A
37
Q
A
38
Q
A
39
Q
A
40
Q
A
41
Q
A
42
Q
A