Moara cu noroc Flashcards
Structura nuvelei
Structura nuvelei este alcătuită din 17 capitole. Acțiunea se organizează în trei planuri. Primul plan este reprezentat de vocea bătrânei, care deschide și sfârșește nuvela. Al doilea plan urmărește transformarea lui Ghiță datorită de setei de bani. Ultimul plan prezintă influența lui Lică Sămădăul puternicul locului asupra familiei lui Ghiță. În nuvelă întâlnim technica simetriei, technica înlânțuiri gradate și technica anticipării.
Subiectul nuvelei
Subiectul nuvelei începe cu vocea bătrânei care atrage atenția că ”Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci dacă e vorba, nu bogăția, ci liniștea colibei tale te face fericit.” În acest enunț este anticipat (előzetes) tema nuvelei.
Primul capitol
În primul capitol cunaștem personajele principale, pe Ghiță, un cizmar sărac, care locuiește în satul Ineu împreună cu familia lui, cu soția Ana, soacra și copilul. El este nemulțumit de soarta lui și vrea să asigure condiții mai bune de trai pentru familie. De aceea el decide să ia în arendă (bérbe vesz) hanul Moara cu noroc, care este situat la o răscruce de drumuri înspre Ineu și Fundureni. Hanul este în vale „Drumul până la han este cum greu, iară mai departe locurile sunt rele”, și locul unde este hanul anticipează evenimentele tragice. La han Ghiță trăiește iluzia bogăției, pentru că fiind un om cinstit, veneau cu plăcere la han „ei îi primeau pe drumeți ca pe un prieten… bani se strângeau”.
Primul capitol (2)
Situația se schmbă odată cu apariția lui Lică Sămădăul, puternicul locului. Lică „un om de 36 de ani, înalt, uscățiv și supt la față, cu mustață lungă și cu ochi verzi”, a fost șeful porcarilor. Ghiță din discuția purtată înțelege că timpul cât va fi cărciumar depinde de Lică. Ghiță astfel intră în afaceri necinstite deși a fost un om „harnic și stânguitor”, cinstit. Ghiță treptat se distanțează de familie și de săteni.
Punctul culminant
Punctul culminant este momentul când în apropierea hanului Lică și oamenii lui ucid 4 suflete. Cărciomarul, Lică și oamenii sunt arestați. În timpul petrecut în arest, Ghiță se zbate între două gânduri: să spun adevărul sau nu. El depune un jurământ fals și astfel este spânzurat Buză-Ruptă și Săilă Boarul, doi dintre oamenii lui Lică.
Întors la cărciumă, Ghiță regretă și decide să îl ajute pe Pintea, jandarmul să îl prindă pe Lică Sămădăul. Ghiță o folosește pe Ana drept momeală. Nuvela se termină tragic, eroii sunt pedepsiți pentru greșelile lor: Ana este ucisă de Ghiță, Ghiță este împușcat de Răuți, omul lui Lică, ia Lică Sămădăul se sinucide.
Ultimul capitol
Ultimul capitol prezintă vorbele bătrânei care confirmă observațiile de la început „Simțeam eu că nu are ia să bine, dar așa le-a fost dat”. Acest enunț sugerează mentalitatea tradițională, credința în destin. Bătrâna și nepoții supraviețuiesc, pentru că nu au păcătuit, nu au încălcat nici o lege morală sau lege justițiară.
Personajele
Personajele sunt puține la număr dar bine construite. Ele sunt caracterizate direct, indirect, fizic și moral.
Cele trei personaje sunt pedepsite pentru greșelile lor: Ana, pentru că încalcă jurământul conjugal, Ghiță, pentru că încalcă legile etice și morale, iar Lică Sămădăul este distrus, pentru că reprezintă răul suprem.
Ghiță
Ghiță este personajul principal al nuvelei, caracterul lui se schimbă treptat. El la început este un cizmar sărac, un om cinstit (becsületes, tisztességes), orgolios din fire (öntelt), obișnuit (közönséges), să decide pentru familia sa. Din momentul în care intră în afaceri necinstite (becstelen) cu Lică Sămădăul, el treptat pierde cinstea (becsületesség), demnitatea (méltóság), se dezumanizează (emberi mivoltából kivetkőzik).
Lică Sămădăul
Lică Sămădăul este cel mai malefic personaj, un om primejdios (veszélyes), aspru (durva), neîndurat (könyörtelen). Firea lui demonică reiese și din portretul lui „un om cu ochii mici și verzi… cu sprâncene (szemöldök) dese și împreunate la mijloc”. Lică influențează în mod negativ soarta lui Ghiță și a familia lui. El distruge personalitate cărciumarului.
Ana
Ana este soția lui Ghiță, o femeie „tânără și frumoasă”, „fragedă (fiatal, üde, zsenge) și subțirică”, spintenă și mlădioasă. Ea pe parcursul nuvelei trece de la inocență la maturizare.
Concluzie
În concluzie putem spune că Moara cu noroc este o nuvelă realistă, obiectivă, tradițională, simetrică din care reiese arta de caracterizare a personajelor și technica interiorizării două dintre trăsăturile importante ale măiestriei autorului.
