Legea penala si infractiunea Flashcards

1
Q

Art. 1: Legalitatea incriminării

A

1)Legea penală prevede faptele care constituie infracţiuni.
(2)Nicio persoană nu poate fi sancţionată penal pentru o faptă care nu era prevăzută de legea penală la
data când a fost săvârşită.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Art. 2: Legalitatea sancţiunilor de drept penal-ce sanctiuni pot fi luate-cand nu se poate aplica o sanctiune 2 cazuri-una se refera la limite

A

1)Legea penală prevede pedepsele aplicabile şi măsurile educative ce se pot lua faţă de persoanele care
au săvârşit infracţiuni, precum şi măsurile de siguranţă ce se pot lua faţă de persoanele care au comis
fapte prevăzute de legea penală.
(2)Nu se poate aplica o pedeapsă ori nu se poate lua o măsură educativă sau o măsură de siguranţă dacă
aceasta nu era prevăzută de legea penală la data când fapta a fost săvârşită.
(3)Nicio pedeapsă nu poate fi stabilită şi aplicată în afara limitelor generale ale acesteia

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Art. 3: Activitatea legii penale

A

Legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în timpul cât ea se află în vigoare.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Art. 4: Aplicarea legii penale de dezincriminare-efecte si decizia ccr referitoare la deciziile ccr de neconstitutionalitate

A

Legea penală nu se aplică faptelor săvârşite sub legea veche, dacă nu mai sunt prevăzute de legea nouă. În
acest caz, executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a măsurilor de siguranţă, pronunţate în baza legii
vechi, precum şi toate consecinţele penale ale hotărârilor judecătoreşti privitoare la aceste fapte încetează
prin intrarea în vigoare a legii noi.
*) Admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că soluţia legislativă cuprinsă în art. 4 din Codu
l penal, care nu asimilează efectele unei decizii a Curţii Constituţionale prin care se constată
neconstituţionalitatea unei norme de incriminare cu cele ale unei legi penale de dezincriminare, este
neconstituţională.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Art. 5: Aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei-la ce se mai aplica-dispozitiile ccr

A

(1)În cazul în care de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau
mai multe legi penale, se aplică legea mai favorabilă.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi actelor normative ori prevederilor din acestea declarate
neconstituţionale, precum şi ordonanţelor de urgenţă aprobate de Parlament cu modificări sau
completări ori respinse, dacă în timpul când acestea s-au aflat în vigoare au cuprins dispoziţii penale
mai favorabile.
*) Curtea Constituţională admite excepţia de neconstituţionalitate şi constată că dispoziţiile art. 5 din
sunt constituţionale în măsura în care nu permit combinarea prevederilor din legi succesive în
stabilirea şi aplicarea legii penale mai favorabile.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Art. 6: Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei alin 1-3

A

(1) Când după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare şi până la executarea completă a
pedepsei închisorii sau amenzii a intervenit o lege care prevede o pedeapsă mai uşoară,
sancţiunea aplicată, dacă depăşeşte maximul special prevăzut de legea nouă pentru infracţiunea
săvârşită, se reduce la acest maxim.
(2)Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare la detenţiune pe viaţă şi până la executarea
ei a intervenit o lege care prevede pentru aceeaşi faptă numai pedeapsa închisorii, pedeapsa detenţiunii
pe viaţă se înlocuieşte cu maximul închisorii prevăzut pentru acea infracţiune.
(3)Dacă legea nouă prevede în locul pedepsei închisorii numai amenda, pedeapsa aplicată se înlocuieşte
cu amenda, fără a se putea depăşi maximul special prevăzut în legea nouă. Ţinându-se seama de
partea executată din pedeapsa închisorii, se poate înlătura în totul sau în parte executarea amenzii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Art. 6: Aplicarea legii penale mai favorabile după judecarea definitivă a cauzei alin 4-7

A

(4)Măsurile educative neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au
corespondent în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta, dacă este mai
favorabilă.
(5)Când legea nouă este mai favorabilă în condiţiile alin. (1)-(4), pedepsele complementare şi măsurile
de siguranţă neexecutate şi neprevăzute în legea nouă nu se mai execută, iar cele care au corespondent
în legea nouă se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de aceasta.
(6)Dacă legea nouă este mai favorabilă numai sub aspectul pedepselor complementare sau măsurilor de
siguranţă, acestea se execută în conţinutul şi limitele prevăzute de legea nouă.
(7)Când o dispoziţie din legea nouă se referă la pedepse definitiv aplicate, se ţine seama, în cazul
pedepselor executate până la data intrării în vigoare a acesteia, de pedeapsa redusă sau înlocuită
potrivit dispoziţiilor alin. (1)-(6).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Art. 7: Aplicarea legii penale temporare

A

(1)Legea penală temporară se aplică infracţiunii săvârşite în timpul când era în vigoare, chiar dacă fapta
nu a fost urmărită sau judecată în acel interval de timp.
(2)Legea penală temporară este legea penală care prevede data ieşirii ei din vigoare sau a cărei aplicare
este limitată prin natura temporară a situaţiei care a impus adoptarea sa.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Art. 15: Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii-definitie infractiune si relatie infractiune si raspundere penala

A

(1)Infracţiunea este fapta prevăzută de legea penală, săvârşită cu vinovăţie, nejustificată şi imputabilă
persoanei care a săvârşit-o.
(2)Infracţiunea este singurul temei al răspunderii penale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Art. 16: Vinovăţia
alin 1-3-cand constituie fapta infractiune-formele vinovatiei(3)-intentia

A

(1)Fapta constituie infracţiune numai dacă a fost săvârşită cu forma de vinovăţie cerută de legea penală.
(2)Vinovăţie există când fapta este comisă cu intenţie, din culpă sau cu intenţie depăşită.
(3) Fapta este săvârşită cu intenţie când făptuitorul
a)prevede rezultatul faptei sale, urmărind producerea lui prin săvârşirea acelei fapte;
b)prevede rezultatul faptei sale şi, deşi nu-l urmăreşte, acceptă posibilitatea producerii lui

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Art. 16: Vinovăţia alin 4-6-formele de culpa-intentai depasita -forma de baza a vinovatiei

A

(4) Fapta este săvârşită din culpă, când făptuitorul:
a)prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l acceptă, socotind fără temei că el nu se va produce;
b)nu prevede rezultatul faptei sale, deşi trebuia şi putea să îl prevadă.
(5)Există intenţie depăşită când fapta constând într-o acţiune sau inacţiune intenţionată produce un
rezultat mai grav, care se datorează culpei făptuitorului.
(6)Fapta constând într-o acţiune sau inacţiune constituie infracţiune când este săvârşită cu intenţie. Fapta
comisă din culpă constituie infracţiune numai când legea o prevede în mod expres

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Art. 17: Săvârşirea infracţiunii comisive prin omisiune

A

Infracţiunea comisivă care presupune producerea unui rezultat se consideră săvârşită şi prin omisiune, când:
a)există o obligaţie legală sau contractuală de a acţiona;
b)autorul omisiunii, printr-o acţiune sau inacţiune anterioară, a creat pentru valoarea socială protejată o
stare de pericol care a înlesnit producerea rezultatului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

:Cauzele justificative
Art. 18: Dispoziţii generale cum afecteaza fapta -asupra cui functioneaza

A

(1)Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă există vreuna dintre cauzele
justificative prevăzute de lege.
(2)Efectul cauzelor justificative se extinde şi asupra participanţilor.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Art. 19: Legitima apărare-carctere atac si aparare si persoanele pt care functioneaza-prezumptia de legitima aparare

A

(1)Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în legitimă apărare.
(2)Este în legitimă apărare persoana care săvârşeşte fapta pentru a înlătura un atac material, direct,
imediat şi injust, care pune în pericol persoana sa, a altuia, drepturile acestora sau un interes general,
dacă apărarea este proporţională cu gravitatea atacului.
(3)Se prezumă a fi în legitimă apărare, în condiţiile alin. (2), acela care comite fapta pentru a respinge
pătrunderea unei persoane într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de aceasta,
fără drept, prin violenţă, viclenie, efracţie sau alte asemenea modalităţi nelegale ori în timpul nopţii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Art. 20: Starea de necesitate

A

(1)Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită în stare de necesitate.
(2)Este în stare de necesitate persoana care săvârşeşte fapta pentru a salva de la un pericol imediat şi care
nu putea fi înlăturat altfel viaţa, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun
important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai
grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Art. 21: Exercitarea unui drept sau îndeplinirea unei obligaţii-ce fel de cauza care inlatura caracterul ilicit este -ordinul superiorului si cand nu este justificat

A

(1)Este justificată fapta prevăzută de legea penală constând în exercitarea unui drept recunoscut de lege
sau în îndeplinirea unei obligaţii impuse de lege, cu respectarea condiţiilor şi limitelor prevăzute de
aceasta.
(2)Este de asemenea justificată fapta prevăzută de legea penală constând în îndeplinirea unei obligaţii
impuse de autoritatea competentă, în forma prevăzută de lege, dacă aceasta nu este în mod vădit
ilegală.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Art. 22: Consimţământul persoanei vătămate

A

(1)Este justificată fapta prevăzută de legea penală săvârşită cu consimţământul persoanei vătămate, dacă
aceasta putea să dispună în mod legal de valoarea socială lezată sau pusă în pericol.
(2)Consimţământul persoanei vătămate nu produce efecte în cazul infracţiunilor contra vieţii, precum şi
atunci când legea exclude efectul justificativ al acestuia.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

:Cauzele de neimputabilitate-dispozitii generale-se extinde?,exceptie

A

(1)Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală, dacă a fost comisă în condiţiile vreuneia
dintre cauzele de neimputabilitate.
(2)Efectul cauzelor de neimputabilitate nu se extinde asupra participanţilor, cu excepţia cazului fortuit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Art. 24: Constrângerea fizică-conditia constrangerii

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri fizice căreia
făptuitorul nu i-a putut rezista.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Art. 25: Constrângerea morală

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată
prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în
alt mod.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Art. 26: Excesul neimputabil-distinctie legitima aparare si stare de necesitate

A

(1)Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de legitimă
apărare, care a depăşit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporţionale cu
gravitatea atacului.
(2)Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana aflată în stare de necesitate,
care nu şi-a dat seama, în momentul comiterii faptei, că pricinuieşte urmări vădit mai grave decât cele
care s-ar fi putut produce dacă pericolul nu era înlăturat.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Art. 27: Minoritatea făptuitorului-cand trebuie sa fie minor

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de un minor, care la data comiterii acesteia nu
îndeplinea condiţiile legale pentru a răspunde penal.

23
Q

Art. 28: Iresponsabilitatea-discernamant, dar defineste discernamantul si din ce cauze

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii
acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, fie din
cauza unei boli psihice, fie din alte cauze.

24
Q

Art. 29: Intoxicaţia

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul comiterii
acesteia, nu putea să-şi dea seama de acţiunile sau inacţiunile sale ori nu putea să le controleze, din cauza
intoxicării involuntare cu alcool sau cu alte substanţe psihoactive.

25
Q

Art. 30: Eroarea-cand este cauza de neimputabilitate-se aplica culpei?-cum se resfrange asupra circumstantelor agravante-dispozitiile extrapenale-ultima ipoteza in care nu este imputabila

A

(1)Nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită de persoana care, în momentul
comiterii acesteia, nu cunoştea existenţa unei stări, situaţii ori împrejurări de care depinde caracterul
penal al faptei.
(2)Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi faptelor săvârşite din culpă pe care legea penală le pedepseşte, numai
dacă necunoaşterea stării, situaţiei ori împrejurării respective nu este ea însăşi rezultatul culpei.
(3)Nu constituie circumstanţă agravantă sau element circumstanţial agravant starea, situaţia ori
împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârşirii infracţiunii.
(4)Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi în cazul necunoaşterii unei dispoziţii legale
extrapenale.
(5)Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârşită ca urmare a necunoaşterii sau cunoaşterii
greşite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi în niciun fel evitată.

26
Q

Art. 31: Cazul fortuit-cum trebuie sa fie imprejurarea

A

Nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală al cărei rezultat e consecinţa unei împrejurări care nu
putea fi prevăzută.

27
Q

Art. 32: Tentativa-tentativa care se sanctioneaza si tentativa care nu se sanctioneaza

A

(1)Tentativa constă în punerea în executare a intenţiei de a săvârşi infracţiunea, executare care a fost însă
întreruptă sau nu şi-a produs efectul.
(2)Nu există tentativă atunci când imposibilitatea de consumare a infracţiunii este consecinţa modului
cum a fost concepută executarea

28
Q

Art. 33: Pedepsirea tentativei-in ce caz limitativ se sanctioneaza tentativa-limitele de pedeapsa si cazul detentiunii pe viata

A

(1)Tentativa se pedepseşte numai când legea prevede în mod expres aceasta.
(2)Tentativa se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea consumată, ale cărei
limite se reduc la jumătate. Când pentru infracţiunea consumată legea prevede pedeapsa detenţiunii pe
viaţă, iar instanţa s-ar orienta spre aceasta, tentativa se sancţionează cu pedeapsa închisorii de la 10 la
20 de ani.

29
Q

Art. 34: Desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului

A

(1)Nu se pedepseşte autorul care, înainte de descoperirea faptei, s-a desistat ori a încunoştinţat
autorităţile de comiterea acesteia, astfel încât consumarea să poată fi împiedicată, sau a împiedicat el
însuşi consumarea infracţiunii.
(2)Dacă actele îndeplinite până în momentul desistării sau împiedicării producerii rezultatului constituie
o altă infracţiune, se aplică pedeapsa pentru această infracţiune.

30
Q

Art. 35: Unitatea infracţiunii continuate şi a celei complexe

A

(1) Infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte la diferite intervale de timp, dar în
realizarea aceleiaşi rezoluţii şi împotriva aceluiaşi subiect pasiv, acţiuni sau inacţiuni care
prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiaşi infracţiuni.
(2)Infracţiunea este complexă când în conţinutul său intră, ca element constitutiv sau ca element
circumstanţial agravant, o acţiune sau o inacţiune care constituie prin ea însăşi o faptă prevăzută de
legea penală.

31
Q

Art. 36: Pedeapsa pentru infracţiunea continuată şi infracţiunea complexă-ce stii si cazul inf complexe daca s-a produs doar rezultatul mai grav ca urmarea a intentiei depasite

A

(1)Infracţiunea continuată se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea săvârşită, al
cărei maxim se poate majora cu cel mult 3 ani în cazul pedepsei închisorii, respectiv cu cel mult o
treime în cazul pedepsei amenzii.
(2)Infracţiunea complexă se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(3)Infracţiunea complexă săvârşită cu intenţie depăşită, dacă s-a produs numai rezultatul mai grav al
acţiunii secundare, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea complexă
consumată.

32
Q

Art. 37: Recalcularea pedepsei pentru infracţiunea continuată sau complexă

A

Dacă cel condamnat definitiv pentru o infracţiune continuată sau complexă este judecat ulterior şi pentru
alte acţiuni sau inacţiuni care intră în conţinutul aceleiaşi infracţiuni, ţinându-se seama de infracţiunea
săvârşită în întregul ei, se stabileşte o pedeapsă corespunzătoare, care nu poate fi mai uşoară decât cea
pronunţată anterior.
*) Prin Decizia nr. 11/2021 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie admite recursul în interesul legii şi
stabileşte că:
În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 37 din Codul penal, în ipoteza în care constată
existenţa unei condamnări definitive pentru o infracţiune continuată, instanţa învestită cu judecarea
unor acţiuni sau inacţiuni care intră în conţinutul constitutiv al aceleiaşi infracţiuni va proceda la
recalcularea pedepsei ţinând seama de infracţiunea săvârşită în întregul ei, va stabili o pedeapsă unică
ce nu poate fi mai mică decât cea pronunţată anterior şi va dispune anularea formelor de executare
emise ca urmare a condamnării anterioare şi emiterea unora noi în conformitate cu hotărârea

33
Q

Art. 38: Concursul de infracţiuni-concurs real-concurs etiologic-concurs formal

A

(1)Există concurs real de infracţiuni când două sau mai multe infracţiuni au fost săvârşite de aceeaşi
persoană, prin acţiuni sau inacţiuni distincte, înainte de a fi condamnată definitiv pentru vreuna din
ele. Există concurs real de infracţiuni şi atunci când una dintre infracţiuni a fost comisă pentru
săvârşirea sau ascunderea altei infracţiuni.
(2)Există concurs formal de infracţiuni când o acţiune sau o inacţiune săvârşită de o persoană, din cauza
împrejurărilor în care a avut loc sau a urmărilor pe care le-a produs, realizează conţinutul mai multor
infracţiuni.

34
Q

Art. 39: Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni alin 1 a-c-det pe v +inchisoare/amenda-mai multe amenzi/inchisori-decizia cu abc

A

(1) În caz de concurs de infracţiuni, se stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se
aplică pedeapsa, după cum urmează:
)când s-au stabilit o pedeapsă cu detenţiune pe viaţă şi una sau mai multe pedepse cu închisoare ori cu
amendă, se aplică pedeapsa detenţiunii pe viaţă
când s-au stabilit numai pedepse cu închisoare, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se
adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;
Prin Decizia nr. 22/2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că, în cazul în care o
infracţiune (A) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B), cât şi cu
infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea
de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între
pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile
recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C)
) când s-au stabilit numai pedepse cu amendă, se aplică pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă
un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite;

35
Q

Art. 39: Pedeapsa principală în caz de concurs de infracţiuni alin 1 d-e si alin 2-inchisoare+amenda-mai multe inchisori+amende-cand se poate da detentiune pe viata

A

d)când s-au stabilit o pedeapsă cu închisoare şi o pedeapsă cu amendă, se aplică pedeapsa închisorii, la
care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii;
e)când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoare şi mai multe pedepse cu amendă se aplică pedeapsa
închisorii conform lit. b), la care se adaugă în întregime pedeapsa amenzii conform lit. c).
(2)Atunci când s-au stabilit mai multe pedepse cu închisoarea, dacă prin adăugare la pedeapsa cea mai
mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu închisoarea stabilite s-ar depăşi cu 10 ani
sau mai mult maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile
concurente pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica
pedeapsa detenţiunii pe viaţă.

36
Q

Art. 40: Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente alin 1-2=daca infractorula a mai fost condamnat pt inf in concurs

A

(1) Dacă infractorul condamnat definitiv este judecat ulterior pentru o infracţiune concurentă, se
aplică dispoziţiile art. 39.
*) Prin Decizia nr. 22/2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că, în cazul în care o
infracţiune (A) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B), cât şi cu
infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea
de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între
pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile
recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C).
(2)Dispoziţiile art. 39 se aplică şi în cazul în care, după ce o hotărâre de condamnare a rămas definitivă,
se constată că cel condamnat mai suferise o condamnare definitivă pentru o infracţiune concurentă.

37
Q

Art. 40: Contopirea pedepselor pentru infracţiuni concurente alin 3-5-daca a executat o parte de pedeapsa-cand se aplica dispozitiile concursului si detentiunii pe viata-hot din strainatate

A

(3)Dacă infractorul a executat integral sau parţial pedeapsa aplicată prin hotărârea anterioară, ceea ce s-a
executat se scade din durata pedepsei aplicate pentru infracţiunile concurente.
(4)Dispoziţiile privitoare la aplicarea pedepsei în caz de concurs de infracţiuni se aplică şi în cazul în
care condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost comutată sau înlocuită cu pedeapsa
închisorii.
(5)În cazul contopirii pedepselor conform alin. (1)-(4) se ţine seama şi de pedeapsa aplicată printr-o
hotărâre de condamnare pronunţată în străinătate, pentru o infracţiune concurentă, dacă hotărârea de
condamnare a fost recunoscută potrivit legii.

38
Q

Art. 41: Recidiva-definitia completaa cu tot cu conditii nu doar ce ai baiguit tu acolo-cum afecteaza detentiunea pe viata-hot din strainatate

A

(1)Există recidivă când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de condamnare la pedeapsa închisorii
mai mare de un an şi până la reabilitare sau împlinirea termenului de reabilitare, condamnatul
săvârşeşte din nou o infracţiune cu intenţie sau cu intenţie depăşită, pentru care legea prevede
pedeapsa închisorii de un an sau mai mare.
(2)Există recidivă şi în cazul în care una dintre pedepsele prevăzute în alin. (1) este detenţiunea pe viaţă.
(3)Pentru stabilirea stării de recidivă se ţine seama şi de hotărârea de condamnare pronunţată în
străinătate, pentru o faptă prevăzută şi de legea penală română, dacă hotărârea de condamnare a fost
recunoscută potrivit legii.

39
Q

Art. 42: Condamnări care nu atrag starea de recidivă

A

La stabilirea stării de recidivă nu se ţine seama de hotărârile de condamnare privitoare la:
a)faptele care nu mai sunt prevăzute de legea penală;
b)infracţiunile amnistiate;
c)infracţiunile săvârşite din culpă

40
Q

Art. 43: Pedeapsa în caz de recidivă alin 1 si regulile abc

A

(1) Dacă înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată se
săvârşeşte o nouă infracţiune în stare de recidivă, pedeapsa stabilită pentru aceasta se adaugă la
pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat din aceasta
) În interpretarea dispoziţiilor art. 43 alin. (1) şi (5), prin pedeapsa “executată sau considerată ca
executată”, ce constituie primul termen al recidivei, se are în vedere pedeapsa recalculată ca urmare a
aplicării art. 551 din Legea nr. 254/2013.
*) Prin Decizia nr. 22/2020 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie stabileşte că, în cazul în care o
infracţiune (A) este concurentă atât cu infracţiunea ce reprezintă primul termen (B), cât şi cu
infracţiunea ce reprezintă al doilea termen (C) al unei recidive postcondamnatorii, operaţiunea
de stabilire a pedepsei rezultante implică aplicarea regulilor concursului de infracţiuni între
pedepsele stabilite pentru infracţiunile (A) şi (B), rezultantei fiindu-i aplicate ulterior regulile
recidivei postcondamnatorii prin raportare la pedeapsa stabilită pentru infracţiunea (C)

41
Q

Art. 43: Pedeapsa în caz de recidivă alin 2-in cazul recidivei postcondamnatorii in care pana la executare se savarseste iun concurs de infractiuni

A

Când înainte ca pedeapsa anterioară să fi fost executată sau considerată ca executată sunt
săvârşite mai muite infracţiuni concurente, dintre care cel puţin una se află în stare de recidivă,
pedepsele stabilite se contopesc potrivit dispoziţiilor referitoare la concursul de infracţiuni, iar
pedeapsa rezultată se adaugă la pedeapsa anterioară neexecutată ori la restul rămas neexecutat
din aceasta.

42
Q

Art. 43: Pedeapsa în caz de recidivă alin 3-5-cand se poate dispune detentiunea pe viata in urma recidivei-daca un termen al recidivei este detentiunea pe viata -pedeapsa in cazul recidivei postexecutorii

A

(3)Dacă prin însumarea pedepselor în condiţiile alin. (1) şi alin. (2) s-ar depăşi cu mai mult de 10 ani
maximul general al pedepsei închisorii, iar pentru cel puţin una dintre infracţiunile săvârşite pedeapsa
prevăzută de lege este închisoarea de 20 de ani sau mai mare, în locul pedepselor cu închisoarea se
poate aplica pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
(4)Când pedeapsa anterioară sau pedeapsa stabilită pentru infracţiunea săvârşită în stare de recidivă este
detenţiunea pe viaţă, se va executa pedeapsa detenţiunii pe viaţă.
5) Dacă după ce pedeapsa anterioară a fost executată sau considerată ca executată se săvârşeşte o
nouă infracţiune în stare de recidivă, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru
noua infracţiune se majorează cu jumătate

43
Q

Art. 43: Pedeapsa în caz de recidivă alin 6-7-recidiva postcondamnatorie in cazul in care se descopere ulterior starea de recidiva

A

(6)Dacă după rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare pentru noua infracţiune şi mai înainte ca
pedeapsa să fi fost executată sau considerată ca executată se descoperă că cel condamnat se află în
stare de recidivă, instanţa aplică dispoziţiile alin. (1)-(5).
(7)Dispoziţiile alin. (6) se aplică şi în cazul în care condamnarea la pedeapsa detenţiunii pe viaţă a fost
comutată sau înlocuită cu pedeapsa închisorii.

44
Q

Art. 44: Pluralitatea intermediară-in ce conditii intervine si cum se sanctioneaza

A

(1)Există pluralitate intermediară de infracţiuni când, după rămânerea definitivă a unei hotărâri de
condamnare şi până la data la care pedeapsa este executată sau considerată ca executată, condamnatul
săvârşeşte din nou o infracţiune şi nu sunt întrunite condiţiile prevăzute de lege pentru starea de
recidivă.
(2) În caz de pluralitate intermediară, pedeapsa pentru noua infracţiune şi pedeapsa anterioară se
contopesc potrivit dispoziţiilor de la concursul de infracţiuni

45
Q

Art. 45: Pedepsele complementare, pedepsele accesorii şi măsurile de siguranţă în caz de pluralitate
de infracţiuni
alin 1-3-cum se aplica-toate alea cu natura si continutul ,dar aici ai distinctie in functie de forma pluralitatii

A

(1)Dacă pentru una dintre infracţiunile săvârşite s-a stabilit şi o pedeapsă complementară, aceasta se
aplică alături de pedeapsa principală.
(2)Când s-au stabilit mai multe pedepse complementare de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar
cu un conţinut diferit, acestea se aplică alături de pedeapsa principală.
(3) Dacă s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut:
a)în caz de concurs de infracţiuni sau de pluralitate intermediară se aplică cea mai grea dintre acestea;
b)în caz de recidivă, partea neexecutată din pedeapsa complementară anterioară se adaugă la pedeapsa
stabilită pentru noua infracţiune.

46
Q

Pedepsele complementare, pedepsele accesorii şi măsurile de siguranţă în caz de pluralitate
de infracţiuni alin 4-7-cum se stabilesc pedepsele complementare in cazul condamnarilor succesive-cum se aplica pedeapsa accesorie pe langa pedeapsa principala-cum se aplica masurile de siguranta

A

(4)În cazul condamnărilor succesive pentru infracţiuni concurente, partea din pedeapsa complementară
executată până la data contopirii pedepselor principale se scade din durata pedepsei complementare
aplicate pe lângă pedeapsa rezultată
(5) Dacă pe lângă pedepsele principale au fost stabilite una sau mai multe pedepse accesorii, se
aplică dispoziţiile alin. (1)-(3), pedeapsa accesorie rezultată executându-se până la executarea
sau considerarea ca executată a pedepsei principale
(6)Măsurile de siguranţă de natură diferită sau chiar de aceeaşi natură, dar cu un conţinut diferit, luate în
cazul infracţiunilor săvârşite, se cumulează.
(7)Dacă s-au luat mai multe măsuri de siguranţă de aceeaşi natură şi cu acelaşi conţinut, dar pe durate
diferite, se aplică măsura de siguranţă cu durata cea mai mare. Măsurile de siguranţă luate conform
art. 112 se cumulează

47
Q

Art. 46: Autorul şi coautorii

A

(1)Autor este persoana care săvârşeşte în mod nemijlocit o faptă prevăzută de legea penală.
(2)Coautori sunt persoanele care săvârşesc nemijlocit aceeaşi faptă prevăzută de legea penală.

48
Q

Art. 47: Instigatorul

A

Instigator este persoana care, cu intenţie, determină o altă persoană să săvârşească o faptă prevăzută de
legea penală

49
Q

Art. 48: Complicele-la modul general si cine mai este considerat complice

A

(1)Complice este persoana care, cu intenţie, înlesneşte sau ajută în orice mod la săvârşirea unei fapte
prevăzute de legea penală.
(2)Este de asemenea complice persoana care promite, înainte sau în timpul săvârşirii faptei, că va tăinui
bunurile provenite din aceasta sau că va favoriza pe făptuitor, chiar dacă după săvârşirea faptei
promisiunea nu este îndeplinită.

50
Q

Art. 49: Pedeapsa în cazul participanţilor

A

Coautorul, instigatorul şi complicele la o infracţiune săvârşită cu intenţie se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ţine seama de contribuţia fiecăruia la săvârşirea
infracţiunii, precum şi de dispoziţiile art. 74

51
Q

Art. 50: Circumstanţe personale şi reale si conditia privitoare la circumstntele reale

A

(1)Circumstanţele privitoare la persoana autorului sau a unui participant nu se răsfrâng asupra celorlalţi.
(2)Circumstanţele privitoare la faptă se răsfrâng asupra autorului şi a participanţilor numai în măsura în
care aceştia le-au cunoscut sau le-au prevăzut.

52
Q

Art. 51: Împiedicarea săvârşirii infracţiunii

A

(1)Participantul nu se pedepseşte dacă, înainte de descoperirea faptei, denunţă săvârşirea infracţiunii,
astfel încât consumarea acesteia să poată fi împiedicată, sau dacă împiedică el însuşi consumarea
infracţiunii.
(2)Dacă actele îndeplinite până în momentul denunţării sau împiedicării constituie o altă infracţiune,
participantului i se aplică pedeapsa pentru această infracţiune.

53
Q

Art. 52: Participaţia improprie

A

(1)Săvârşirea nemijlocită, cu intenţie, de către o persoană a unei fapte prevăzute de legea penală la care,
din culpă sau fără vinovăţie, contribuie cu acte de executare o altă persoană se sancţionează cu
pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta comisă cu intenţie.
(2)Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea din culpă de către o altă
persoană a unei fapte prevăzute de legea penală se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru
fapta comisă cu intenţie.
(3)Determinarea, înlesnirea sau ajutarea în orice mod, cu intenţie, la săvârşirea unei fapte prevăzute de
legea penală, de către o persoană care comite acea faptă fără vinovăţie, se sancţionează cu pedeapsa
prevăzută de lege pentru acea infracţiune.
(4)Dispoziţiile art. 50 şi art. 51 se aplică în mod corespunzător.-adica dispozitiile referitoare la circumstante si impiedicarea producerii rezultatului