Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei Flashcards
Art. 266: Nedenunţarea
(1)Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală contra vieţii
sau care a avut ca urmare moartea unei persoane, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu
închisoare de la un an la 3 ani.
(11
)Fapta persoanei care, luând cunoştinţă de comiterea unei fapte prevăzute de legea penală, de trafic şi
exploatare a persoanelor vulnerabile ori contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un
minor, nu înştiinţează de îndată autorităţile se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
(2)Nedenunţarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
(3)Nu se pedepseşte persoana care, înainte de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva unei
persoane pentru săvârşirea faptei nedenunţate, încunoştinţează autorităţile competente despre aceasta
sau care, chiar după punerea în mişcare a acţiunii penale, a înlesnit tragerea la răspundere penală a
autorului sau a participanţilor.
Art. 267: Omisiunea sesizării
(1)Funcţionarul public care, luând cunoştinţă de săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală în
legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile, omite sesizarea de îndată a organelor de
urmărire penală se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Când fapta este săvârşită din culpă, pedeapsa este închisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.
Art. 268: Inducerea în eroare a organelor judiciare-varianta de baza-varianta asimilata-cauza de nepedepsire
(1)Sesizarea penală, făcută prin denunţ sau plângere, cu privire la existenţa unei fapte prevăzute de legea
penală ori în legătură cu săvârşirea unei asemenea fapte de către o anumită persoană, cunoscând că
aceasta este nereală, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2)Producerea sau ticluirea de probe nereale, în scopul de a dovedi existenţa unei fapte prevăzute de
legea penală ori săvârşirea acesteia de către o anumită persoană, se pedepseşte cu închisoarea de la
unu la 5 ani.
(3)Nu se pedepseşte persoana care a săvârşit inducerea în eroare a organelor judiciare, dacă declară,
înainte de reţinerea, arestarea sau de punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva celui faţă de care
s-a făcut denunţul sau plângerea ori s-au produs probele, că denunţul, plângerea sau probele sunt
nereale.
Art. 269: Favorizarea făptuitorului-definitia-pedeapsa favorizatorului-cauza de nepedepsire
(1)Ajutorul dat făptuitorului în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor într-o cauză penală,
tragerii la răspundere penală, executării unei pedepse sau măsuri privative de libertate se pedepseşte
cu închisoare de la unu la 5 ani sau cu amendă.
(2)Pedeapsa aplicată favorizatorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvârşită de autor.
(3)Favorizarea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
Art. 270: Tăinuirea si pedeapsa si cauza de nepedepsire
(1)Primirea, dobândirea, transformarea ori înlesnirea valorificării unui bun, de către o persoană care fie a
cunoscut, fie a prevăzut din împrejurările concrete că acesta provine din săvârşirea unei fapte
prevăzute de legea penală, chiar fără a cunoaşte natura acesteia, se pedepseşte cu închisoare de la unu
la 5 ani sau cu amendă.
(2)Pedeapsa aplicată tăinuitorului nu poate fi mai mare decât pedeapsa prevăzută de lege pentru fapta
săvârşită de autor.
(3)Tăinuirea săvârşită de un membru de familie nu se pedepseşte.
Art. 271: Obstrucţionarea justiţiei-2 elem materiale si persoane care nu pot fi pedepsite pentru asta
1) Persoana care, fiind avertizată asupra consecinţelor faptei sale:
a)împiedică, fără drept, organul de urmărire sau instanţa să efectueze, în condiţiile legii, un act
procedural;
b) refuză să pună la dispoziţia organului de urmărire penală, instanţei sau judecătorului sindic, în
tot sau în parte, datele, informaţiile, înscrisurile sau bunurile deţinute, care i-au fost solicitate în
mod explicit, în condiţiile legii, în vederea soluţionării unei cauze, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
(2)Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul persoanei urmărite sau judecate pentru infracţiunea care
formează obiectul procesului penal
Art. 272: Influenţarea declaraţiilor-descrierea si cand nu e considerata inf
(1)Încercarea de a determina sau determinarea unei persoane, indiferent de calitatea acesteia, prin
corupere, prin constrângere ori prin altă faptă cu efect vădit intimidant, săvârşită asupra sa ori asupra
unui membru de familie al acesteia, să nu sesizeze organele de urmărire penală, să nu dea declaraţii, să
îşi retragă declaraţiile, să dea declaraţii mincinoase ori să nu prezinte probe, într-o cauză penală, civilă
sau în orice altă procedură judiciară, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani. Dacă actul de
intimidare sau corupere constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de
infracţiuni.
(2)Nu constituie infracţiune înţelegerea patrimonială dintre infractor şi persoana vătămată, intervenită în
cazul infracţiunilor pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă sau pentru
care intervine împăcarea.
Art. 273: Mărturia mincinoasă
alin 1
(1) Fapta martorului care, într-o cauză penală, civilă sau în orice altă procedură în care se ascultă
martori, face afirmaţii mincinoase ori nu spune tot ce ştie în legătură cu faptele sau
împrejurările esenţiale cu privire la care este întrebat se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
3 ani sau cu amendă
*) Fapta unei persoane audiate ca martor de a face afirmaţii mincinoase sau de a nu spune tot ce ştie în
legătură cu faptele sau împrejurările esenţiale cu privire la care a fost întrebată întruneşte numai
elementele de tipicitate ale infracţiunii de mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Cod
ul penal.(Decizia nr. 1/2019)
*) ICCJ admite sesizarea formulată de Curtea de Apel Bacău - Secţia penală şi pentru cauze cu minori
şi de familie (…) şi stabileşte că: Martorul denunţător care beneficiază de cauza de nepedepsire
prevăzută la art. 290 alin. (3) din Codul penal poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie
mincinoasă, prevăzută de art. 273 alin. (1) din Codul penal.
Art. 273: Mărturia mincinoasă alin 2-variantele agravante ai 4
(2) Mărturia mincinoasă săvârşită:
a)de un martor cu identitate protejată ori aflat în Programul de protecţie a martorilor;
b)de un investigator sub acoperire;
c)de o persoană care întocmeşte un raport de expertiză ori de un interpret;
se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani.
d)în legătură cu o faptă pentru care legea prevede pedeapsa detenţiunii pe viaţă ori închisoarea de
10 ani sau mai mare
Art. 273: Mărturia mincinoasă alin 3-cauza de nepedepsire si hp ul in leg cu cel care a fost judecat in alta cauza
(3)Autorul nu se pedepseşte dacă îşi retrage mărturia, în cauzele penale înainte de reţinere, arestare sau
de punerea în mişcare a acţiunii penale ori în alte cauze înainte de a se fi pronunţat o hotărâre sau de a
se fi dat o altă soluţie, ca urmare a mărturiei mincinoase.
*) ICCJ a admis sesizarea formulată de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală, prin care s-a
solicitat pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea de principiu a următoarei chestiuni de
drept: “Poate fi subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă participantul la comiterea unei
infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor în cauza
disjunsă cu privire la aceşti din urmă participanţi?, şi stabileşte că participantul la comiterea unei
infracţiuni care a fost judecat separat de ceilalţi participanţi şi audiat ulterior ca martor, în cauza
disjunsă, nu poate avea calitatea de subiect activ al infracţiunii de mărturie mincinoasă prevăzute de
art. 273 din Codul pena
Art. 279: Ultrajul judiciar
alin 1-2
(1)Ameninţarea, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de
moarte ori omorul, săvârşite împotriva unui judecător sau procuror aflat în exercitarea atribuţiilor de
serviciu, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite
speciale se majorează cu jumătate.
(2)Săvârşirea unei infracţiuni împotriva unui judecător sau procuror ori împotriva bunurilor acestuia, în
scop de intimidare sau de răzbunare, în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, se sancţionează
cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite speciale se majorează cu
jumătate.
Art. 279: Ultrajul judiciar
alin 3-4
(3)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează faptele comise în condiţiile alin. (2), dacă privesc un membru de
familie al judecătorului sau al procurorului.
(4)Dispoziţiile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi faptelor comise împotriva unui avocat în
legătură cu exercitarea profesiei.
Art. 280: Cercetarea abuzivă si varianta asimilata
(1)Întrebuinţarea de promisiuni, ameninţări sau violenţe împotriva unei persoane urmărite sau judecate
într-o cauză penală, de către un organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător, pentru a o
determina să dea ori să nu dea declaraţii, să dea declaraţii mincinoase ori să îşi retragă declaraţiile, se
pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie
publică.
(2)Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează producerea, falsificarea ori ticluirea de probe nereale de către un
organ de cercetare penală, un procuror sau un judecător.
Art. 281: Supunerea la rele tratamente-varianta asimilata legata de lipsirea de libertate-varianta de baza
(1)Supunerea unei persoane la executarea unei pedepse, măsuri de siguranţă sau educative în alt mod
decât cel prevăzut de dispoziţiile legale se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi
interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2)Supunerea la tratamente degradante ori inumane a unei persoane aflate în stare de reţinere, deţinere ori
în executarea unei măsuri de siguranţă sau educative, privative de libertate, se pedepseşte cu
închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
Art. 283: Represiunea nedreaptă
(1)Fapta de a pune în mişcare acţiunea penală, de a lua o măsură preventivă neprivativă de libertate ori
de a trimite în judecată o persoană, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu închisoarea de la 3 luni
la 3 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.
(2)Reţinerea sau arestarea ori condamnarea unei persoane, ştiind că este nevinovată, se pedepseşte cu
închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.