Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Fiziologie > Hemodinamica II > Flashcards

Hemodinamica II Flashcards

1
Q

ce se intampla cu presiunea venoasa cand sangele circula de la sectorul periferic spre cel central

A

presiunea venoasa scade

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

de ce are loc scaderea presiunii venoase din sectorul periferic spre cel central

A

scade RV

este diminuata greutatea coloanei de sange

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

cat este viteza sangelui la varsarea venelor mari in AD

A

este de 100 ori mai mare decat cea din sectorul venos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

de ce ajunge viteza curgerii sangelui sa fie atat de mare

A

pentru ca venele nu mai depun rezistenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

de ce venele reprezinta un sector de joasa presiune si rezistenta

A

gradientul presional formeaza forta necesara propulsarii sangelui in cord
valorile PV nu sunt foarte mari
RV nu mai este asa mare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

cat este presiunea venoasa periferica

A

12-15 mmHg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

cat este presiunea venoasa centrala

A

aproximativ 0 mmHg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

cat este presiunea in sistemul venos al circulatiei pulmoanare

A

nu depaseste 10mmHg

la varsarea venelor in AS 5-6 mmHg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

cum variaza PVC

A

nu variaza cu pozitia corpului

variaza cu mecanismul Frank-Starling care spune ca functia de ejectie variaza cu VTD sau gradul intoarcerii venoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

cand creste PV

A

expandarea volumului circulator (hipersodemie)
venoconstrictie simpatica (emotii puternice)
boli/sindroame :
-insuficienta cardiaca dreapta
-sd mediastinal (tumori mediastinale, colectii lichidiene, alte formatiuni inlocuitoare de spatiu care determina comprimare venoasa)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

cand scade PV

A

deshidratari masive
hemoragii cu depletii volemice marcate
arsuri cu pierderi plasmatice imp (plasmexodie)
stimularea functiei inotrope

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

cum apare insuficienta venoasa cronica

A

datorita scaderii elastazei vasculare, sclerozei progresive

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

cum se masoara PVC

A

direct, punctionand o vena superficiala prin introducerea unui cateter venos pana in venele mari toracice sau in atriul drept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

la ce PVC devin venele proeminente

A

10-15 mmHg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

cum se masoara PVP

A

metode directe : ac de seringa in vene periferice ale bratului
met indirecte : manseta pneumatica conectata la un manometru

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

cat este PVP la vena antecubitala

A

7 mmHg

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

care este factorul principal al intoarcerii venoase

A

cordul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

care sunt mecanismele cordului

A

vis a tergo si vis a fronte

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

ce reprezinta vis a tergo

A

propulsia anterograda a ventriculului stang = mecanismul impingerii din urma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

ce inseamna vis a fronte

A

aspiratia sangelui venos det de ejectia VD = mecanismul impingerii spre inainte dat deplasarii in jos a planseului A-V drept

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

care sunt factorii secundari care determina intoarcerea venoasa

A 
miscariile respiratorii
contractiile izotonice 
pozitia corpului 
pulsatiile ritmice arteriale
peristaltismul intestinal 
miscarile diferitelor parti ale coripului
scaderea tonului arteriolar si a sfincterului precapilar
venoconstrictia
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

cum cresc miscariile respiratorii, intoarcerea venoasa

A

inspirul = contractia muschilor intercostali externi si coborarea diafragmului determina cresterea dubla a presiunii negative intratoracale => cresterea capacitantei pulmonare (cresterea volumului continatorului vascualr pulmonar functional si scaderea rezistentei vasculare) + destinderea venelo cave => cresterea intoarcerii venoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

cum ajuta contractiile izotonice la intoarcerea venoasa

A

contractiile comprima venele si creeaza energia necesara propulsiei coloanei de sange catre cord
valvulele venoase dispuse in cuiburi de randunica fragmenteaza coloana de sange si propulseaza sangele catre cord

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

cum inf pozitia corpului intoarcerea venoasa

A

in ortostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiunea superioara cordului
in clinostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiuea inferioara cordului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

cum inf peristalstimul intestinal intoarcerea venaosa

A

ajuta la drenarea sangelui venos din vene splahnice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

cum ajuta pulsatiile cardiace arteriale la intoarcerea venaosa

A

prin presiunea externa oscilanta fav intoarcerea venaosa insa contributia este minora

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

de ce scaderea tonusului arteriolar si a sf precapilar creste intoarcerea venoasa

A

coloana de sange trece mai repede din sectorul arterial in cel venos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

daca pulsul arterial este un puls de presiunea, care se propaga cu viteze mari si lasa mult in sapte coloana de sange, pulsul venos ce fel de puls este

A

puls de volum

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

de ce pulsatiile venoase pot fi decelabile chiar si la presiuni mici

A

distensibilitatea crescuta a venelor in comparatie cu arterele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

de cine depind expansiunile si revenirile peretelui vascular venos

A

de coloana de sange

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

ce prezinta venele cave la varsarea in AD

A

inele fibroase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

ce rol are pulsul venos legat de CC

A

se paote spune ca traduce variatiile de presiune care au loc la nivelul cordului drept pe parcursul CC

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

cat de repede se transmit variatiile de presiune ale pusului venos

A

se transmit retrograd practic instantaneu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

cum variaza pulsul venos pe parcursului traseului venos

A

creste de la venule spre vene

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

de ce creste pulsul venos de la venule la vene

A

pentru ca se apropie de sursa pulsatiilor = cordul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

cum se realizeaza examinarea clinica a pulsului venos

A

prin inspectie, NU prin palpare ca in cazul pulsului arterial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

cum se face diferenta intre artera carotida si vena jugulara

A

subiectul fie inspira profund fie se ridica in picioara => creste intoarcerea venoasa => amplitudinea pulsului venos scade, in timp ce amplitudinea pulsului arterial ramane nemodificata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

cum se numeste inscrierea grafica a pulsatiilor venoase

A

flebograma

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

ce se intampla cand este exercitata o vitropresiunea asupra venelor jugulare

A

dispar pulsatiile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

ce fel de retea este microcirculatia

A

este o retea de vase cu diametru mic si ramificare complexa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

de catre cine este marginita o retea de microcirculatie

A

o arteriola aferenta si o venula eferenta

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

ce roluri are microcirculatia

A

schimb lichidian si gazos cu lichidul interstitial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

ce include unitatea microcirculatorie

A

mai multe tipuri de vase care participa la procese de schimb

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

cum se mai numeste unitatea microcirculatorie

A

unitate nutritiva

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

din ce este formata o unitate nutritiva

A 
arteriola aferenta
metaarteriole
canale preferentiale arterio-venoase (active, asem cu capilarele propriu-zise)
capilare prop-zise (adevarate, pasive)
venule postcapilare 
sunturi arterio-venoase
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

in afara de vase ce mai prezinta microcirculatia

A

sfinctere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
47
Q

cum sunt dispuse sfincterele

A

precapilar

inaintea sunturilor arterio-venoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
48
Q

ce rol au sfincterele

A

rol permisiv sau limitant de flux catre patul capilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
49
Q

descriere arteriole mici (adevarate)

A

nu se vad cu ochiul liber
fac parte din sectorul derezistenta vasculara
isi modifica semnificativ volumul sub act fact umorali si nervosi
prin vasoconstrictie maximala pot produce colaps vascular

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
50
Q

cum se mai numesc arteriolele mici

A

ecluze de presiune si debit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
51
Q

cum se mai numesc metaateriolele

A

arteriole terminale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
52
Q

descriere metaarteriole

A

sunt inconstante in circulatie

se desprind din arteriolele adevarate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
53
Q

de ce se deosebesc metaarteriolele de arteriolele adevarate sau mici

A 
au calibrul mai mic 
lungimea mai mica 
peretele este mai subtire
stratul muscular este inconstant
in general este inervat => vasomotricitate redusa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
54
Q

cu ce se continua metarteriolele

A

canal preferential arterio-venos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
55
Q

cu ce se continua canalul preferential

A

capilare adevarate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
56
Q

cu ce se deosebeste canalul preferential arterio-venos

A

are calibrul mai mare decat capilarele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
57
Q

care este rolul canalului preferential

A

leaga terminatiile arteriale de cele venoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
58
Q

care este structura peretelui canalului preferential

A

contine un endoteliu vascualr si sporadic cateva celule musculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
59
Q

ce realizeaza cuplul metaarteriola-canal preferential

A

drumul cel mai scurt pentru celulele albe catre circulatia venoasa

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
60
Q

de ce nu merg pe cuplul metaarteriola-canal preferential si hematiile si sunt sunt directionate

A

pentru ca ele sunt de 2 ori mai mici si sunt distribuite patului capilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
61
Q

ce rol poate avea canalul preferential in caz de necesitate

A

poate directiona fluxul sanguin arterial direct catre intoarcerea venoasa fara a mai realiza schimbul capialr in caz de necesitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
62
Q

din ce vase provin capilarele adevarate

A

din canale aterio-venoase, metaarteriole si chiar si din arteriole

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
63
Q

ce sunt capilarele

A

arborizati vasculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
64
Q

cum sunt dispuse capilarele

A

cap la cap

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
65
Q

care este lungimea lor totala

A

2500 km

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
66
Q

ce dimensiuni are fiecare capilar

A

dim foarte mici

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
67
Q

cum trec hematiile prin capilar

A

in sir indian, pliate sau in dom (glont)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
68
Q

din ce este format peretele capilarelor

A

perete foarte subtire format dintr un strat endotelal pus pe o mb bazala cu fb de colagen si reticulina cu rare pericite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
69
Q

cum raspund la modificari de flux sangvin sau la presiuni extrinseci

A

pasiv

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
70
Q

cum variaza densitatea capilarelor in functie de act metabolica

A

direct propo

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
71
Q

cum este suprafata de sectiune a capilarelor

A

foarte mare 0.4-0.5 m2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
72
Q

care suprafata de sectiune este mai mare dintre a capilarelor+venule fata de vene+artere

A

mai mare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
73
Q

care este viteza de circulatie prin capilare

A

foarte mica 0.4-1 mm/sec

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
74
Q

de cate ori este mai mica viteza prin capilare fata de cea din aorta

A

de 1000 de ori mai mica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
75
Q

ce se realizeaza la nivel capilar

A

schimburi lichidiene, gazoare si procesele de termoreglare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
76
Q

de unde dreneaza venulele postcapilare

A

dreneaza din panza capilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
77
Q

ce structura au venulele postcapilare

A

strat muscular discontinuu

slab inervat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
78
Q

care este permeabilitatea lor comparativ cu cea a capilarelor

A

are permeabilitate mai mare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
79
Q

pentru ce functie sunt venulele postcapilare adaptate

A

pentru functia de reabsorbtie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
80
Q

de ce factori pot fi venulele postcapilare stimulate

A

de ex pot fi stimulare de NA secretata de term nervoase simpatice arteriolare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
81
Q

ce sunt sunturile arterio-venoase

A

anastomoze intre arteriole si venule

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
82
Q

de ce sunt mai eficace sunturile decat canalele arterio-venoase

A

pentru ca au RV mai scazut si nu sunt ramificate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
83
Q

exemple de sunturi

A

pulmonar

subcutanat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
84
Q

ce rol are suntul pulmonar

A

de a sunta teritorii acinare care sunt porst ventilare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
85
Q

ce rol are suntul subcutanat

A

are rol termoreglator sau de a centraliza ciruclatia
sangele este deviat prin ananstomoze catre circualtia de intoarcere si pe de alta parte are loc o venoconstrictie a plexurilor subcutanate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
86
Q

exemple de structuri musculare cu rol de sfincter

A

sf precapilar
sf anastomotic
inelele muscualre metaarteriolare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
87
Q

care este cel mai bine reprezentat sfincter

A

sf precapilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
88
Q

din ce este format sf precapilar

A

dintr un manson de fb musc netede dispuse intr un singur strat,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
89
Q

cat de sensibil este sf precapilar

A

obisnuit neinervat, sensibil la factori umorali

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
90
Q

unde se gaseste sf precapilar

A

arteriola-capilar
metaarteriola-capilar
canal preferential-capilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
91
Q

ce rol are sf precapilar

A

de a restictiona fluxul si de a ajuta presiunea intraluminala capilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
92
Q

unde se afla sfincterul anastomotic

A

portiunea proximala a suntului arterio-venos

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
93
Q

ce se intampla cand sf anastomotic este contractat

A

dirijeaza fluxul sangvin spre panza capilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
94
Q

ce se int cand sf anastomotic este relaxat

A

sangele trece din arteriola in venula

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
95
Q

cum se mai numesc inelele musculare netede

A

stratul muscular neted organizat din media arteriolei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
96
Q

ce rol au inelele musculare netede

A

ajusteaza optim fluxul catre tesuturi

impiedica transmierea unor presiuni excesive => protejeaza capilarele din aval

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
97
Q

ce reprezinta schimbul transcapilar

A

schimbul uni sau bidirectional intre sectorulcirculator si cel interstitial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
98
Q

ce substante se transfera prin schimbul transcapilar

A

umori (catabolitit, nutrienti, electroliti, hormoni)
gaza (O2 si CO2)
elem figurate(globule albe)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
99
Q

care sunt mecanismele prin care se realizeaza schimbul transcapilar

A

difuziunea
transcitoza
diapedeza
convecta (reabsobtia, filtrarea)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
100
Q

care este cel mai amplu transfer transcapialr

A

difuziunea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
101
Q

ce fel de substante migreaza prin peretele capilar in difuziune

A

substante hidrofile si lipofile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
102
Q

ce forta motrice foloseste difuziunea

A

gradientul de conc

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
103
Q

cum traverseaza subst liposolubile

A

cu viteze mari, in orice punct al peretelui capilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
104
Q

ce fel de subst liposolubile trec

A

gaze respiratorii
anestezice
acizi grasi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
105
Q

cum traverseaza subst hidrosolubile

A

prin cai speciale de transport numite cai paracelulare (pori, porocitozitati) reprezentate de fante intercelulare si fenestratii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
106
Q

cata suprafata ocupa caile paracelulare

A

o suprafata foarte mica 1/1000

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
107
Q

ce sunt fantele intercelulare

A

jonct a 2 celule endoteliale adiacente

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
108
Q

ce sunt fenestratiile

A

comunicari cilindrice complete intre cei 2 versanti ai peretelui capilar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
109
Q

ce alta modalitate mai exista pt transferul de solviti hidrofili

A

miscarea de convectie a apei

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
110
Q

ce forta motrice are convectia apei

A

rezultanta fortelor Starling

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
111
Q

prin ce structuri trec moleculele cu masa moleculara mare

A

prin fenestratii si fante intercelulare de dimensiuni mari numite brese

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
112
Q

ce subst trec prin brese

A 
sucroza
vit B12
hemoglobina
hormoni
citokine
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
113
Q

cum se clasifica capilarele in functie de dimensiunile cailor paracelulare

A

capilare continue - muschi scheletic, piele, plaman
capilare fenestrate - plex coroid, gl. exocrine, intestin subtire, rinichi)
capilare discontinue - splina, MO, ficat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
114
Q

care este legea lui Fick

A

(D/a)S(Cint-Cext)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
115
Q

de ce factori depinde D si P

A

configurata spatiala a subst respective )marime, forma, dispozitia sterica a particulei)
incarcatura elecrica (particulele pozitive sunt favorizate)
natura lipo/hidrosolubila
temperatura
vascozitatea sangelui
particularitatile structurale ale barajului endotelial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
116
Q

ce realizeaza transcitoza

A

reprezinta procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea membranei celulare la nivelul unor adancituri membranare cu situsuri speciale de cuplare a aliganzilor (caveole) existente la pol apical al endoteliului (endocitoza), in continuare se formeaza vezicule de pinocitoza care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal unde isi elibereaza continutul catre tesutul intestitial (exocitoza)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
117
Q

ce se int cand fuzioneaza mai multe vezicule

A

se formeaza un canal veziculare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
118
Q

ce fel de subst se transporta prin canalul vezicular

A

de obicei macromolecule : albumina, feritina, mioglobina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
119
Q

unde este intalnit cel mai frecvent procesul de transcitoza

A

la sinusoidele hepatice

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
120
Q

unde este mul diminuat procesul de transcitoza

A

la nivel cerebral

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
121
Q

ce reprezinta diapedeza

A

procesul prin care elementele figurate ajung din sange in tesut interstitial prin comunicari largi numite brese intercelulare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
122
Q

cu aj caror componente se realizeaza transcitoza

A

pseudopode

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
123
Q

ce functii realizeaza elementle figurate la nivel tisular

A

in reactii inflamatorii si in indepartarea agentilor patogeni

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
124
Q

ce reprezinta fenomenul de convectie a apei

A

deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forta Starling

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
125
Q

ce forta convectia apei

A

gradientul presional

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
126
Q

ce presiuni determina filtrarea apei

A

presiunea hidrostatica intracapilata
presiunea hidrostatica extracapilara
presiunea oncotica extracapilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
127
Q

ce presiuni determina reabsorbtia apei

A

presiunea oncotica intracapilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
128
Q

cum se realizeaza transferul apei in convectie

A

transendotelial - prin canale de apa(acvaporine 1)

paracelular - fante intercelulare si fenestratii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
129
Q

in afara de apa ce se mai trans prin convectie

A

cantitate mica de subst hidrofile

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
130
Q

cum se transporta substantele hidrofile

A

major prin difuziune

minor prin convectie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
131
Q

cum este orientata presiunea hidrostatica capilara

A

dinspre capilar spre interstitiu

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
132
Q

ce presiune este cauza majora de exravazarea a plasmei

A

presiunea hidrostatica capilara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
133
Q

care este val PHc la nivel arteriolar

A

35

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
134
Q

care este val PHc la nivel venular

A

15

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
135
Q

de ce scade PHc de la nivel arteriolar la nivel venular

A

datorita transvazarii plasmei si consumarii energiei de propulsie prin frecare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
136
Q

ce rezistenta este mai mare arteriolara sau venulara

A

arteriolara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
137
Q

de ce rezistenta arteriolara este mai mare

A

datorita FMN mai bine dez

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
138
Q

cu cat este mai mare rezistenta arteriolara decat cea venulara

A

de 3 ori

139
Q

de catre cine este mai infleuntat PHc

A

de presiunea venoasa

140
Q

ce capilare au PHc mai mare

A

cele de sub nivelul cordului

141
Q

la nivelul glomerulului renal ce fel de PHc este

A

mai mare

142
Q

la nivel alveolar ce fel de PHc este

A

mai mic

143
Q

ce reprezinta presiunea hidrostatica interstitiala

A

reprezinta presiunea de imbibitie a gelului tisular(interstitial)

144
Q

din ce este formata presiunea hidrostatica interstitiala PHi

A

componenta solida :fibre de colagen, fibre elastice, filamente de proteoglicani(PG) = miez proteic + GAG
componenta lichida : plasma filtrata, saraca in proteine

145
Q

ce atrag GAG

A

apa si ioni pozitivi

146
Q

ce se gaseste in matrice

A

vezicule sau colectii inulare

147
Q

ce rol au colectiile inulare

A

in convectia apei

148
Q

restul de apa sechestrata in GAG cum se deplaseaza

A

prin difuziune

149
Q

ce capacitate are spatiul interstitial

A

12l

150
Q

ce roluri are spatiul interstitial

A

reduce raspandirea agentilor patogeni
se opune migrarii lichidului spre portiunile declive sub actiunea gravitatii
lasa sa treaca facil moleculele de mici, active biologic :gaze respiratorii si glucoza

151
Q

ce valori are PHi

A

in medie -2 mmHg

152
Q

cand are PHi semnul +

A

cand este orientata dinspre interstitiu spre capilar

153
Q

cand variaza PhI intre -1–4

A

in tes subcutanat lax sau tes pulmonar sau in spatii naturale inchise (cavitatile pleurala, pericardica, epidurala)

154
Q

cand are PHi +1-+6

A

tes compartimentate (de catre fascii) sau organe incapsulate : muschi striat, creier, MO, ficat, rinichi

155
Q

ce orientare are POc

A

dinspre interstitiu spre capilar

156
Q

cine este factorul principal al recuperarii plasmei extrvazate

A

POc

157
Q

cine determina POc

A

conc de proteine plasmatice si intr-o masura mai mica (mai putin de 1/3) de catre cationii atrasi de situsurile anionice ale proteinelor (efectul Donnan)

158
Q

ce reprezinta efectul Donnan

A

cationi atrasi de situsurile anionice de pe suprafata proteinelor

159
Q

care ar fi cond si valoarea POc in cazul ideal

A

coeficientul de reflexie osmotica = 1
bariera capilara ar fi complet impermeabila pentru proteine
28 mmHg

160
Q

care ar fi cond si valoarea POc in caz actual

A

proteinele scapa in interstitiu prin porozitatile mai largi
coeficientul de reflezie osmotica < 1
25 mmHg

161
Q

ce proteine contribuie cel mai mult la POc

A

albuminele - 80 %

162
Q

ce alte proteine contribuie la valoarea POc

A

globuline, fibrinogen

163
Q

de ce ionii si glucoza nu conteaza la valorea POc

A

sunt liberi difuzibili prin peretele capilar, nu genereaza gradient presional osmotic suplimentar intre cei 2 versanti

164
Q

in ce con participa alti solviti la calculul POc

A

cei care sunt prinsi in capcana sarcinilor negative ale proteinelor

165
Q

se iau in considerarea la calculul POc ionii si glucoza

A

nu

166
Q

cum se calculeaza presiunile hidrostatice

A

cu ajutorul micropipetelor conectate la manometre

167
Q

cum se calculeaza presiunile oncotice

A

cu ajutorul legii van’t Hoff

168
Q

decatre cine este generata preisunea oncotica interstitiala

A

este generata de proteoglicanii interstitiali si cant mici de proteine extravazate prin porozitatile mari sau migrate prin transcitoza

169
Q

cum este orientarea POi

A

dinspre capilar spre interstitiu

170
Q

ce determina POi

A

trege apa in interstitiu

171
Q

cum variaza POi in lungul capilarului

A

la nivel arteriolar 0.1 mmHg

la nivel venular 3 mmHg

172
Q

de ce variaza POi in lungul capilarului

A

la nivel arteriolar - se filtreaza un lichid liber de proteine
la nivel venular - se absoarbe un lichid liber de proteine

173
Q

variaza POi la nivel capilar

A

da

174
Q

care este valoarea PO la nivelul vaselor limfatice

A

este similara cu cea de la nivel interstitial

175
Q

ce rol au limfaticele

A

au rolul de a prelua lichid interstitial, proteine extravazate

176
Q

ce reprezinta ecuatia Staling

A

diferenta intre cele 2 gradiente de presiune - hidrostatica si oncotica

177
Q

ce reprezinta K

A

coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar

178
Q

care este formula pentru fluxul capilar

A

Q = K * [(PHc-PHi)-(POc-POi)]

179
Q

ce reflecta coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar

A

permeabilitatea vasculara

180
Q

care este valoarea Q la capatul arterial

A

K *(+12 mmHg)

181
Q

ce semnifica cand gradientul presional este +

A

are loc deplasarea lichidului dinspre vas spre interstitiu si presiunea neta de filtrare

182
Q

care este valoarea Q la capatul venos

A

K * (-5mmHg)

183
Q

ce semnifica un gradient presional negativ

A

deplasarea lichidului dinspre interstitiu spre vas si presiunea neta de reabsorbtie

184
Q

ce proces are loc la nivelul capatului arterial

A

filtrare

185
Q

ce proces are loc la capatul venos

A

reabsorbtie

186
Q

exista o diferenta mare intre PNF si PNA

A

da

187
Q

este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos

A

nu

188
Q

de ce nu este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos avand in vedere ca PNF este mai mare decat PNA

A

pentru ca K la capatul venos este mai mare decat K la capatul arterial

189
Q

ce cantitate se filtreaza zilnic

A

20l

190
Q

cat se reabsoarbe

A

16-18 l

191
Q

ceea ce ramane neabsorbit cum se numete

A

izvorul limfei

192
Q

ce reprezinta punctul de presiune izogravimetrica

A

reprezinta punctul in care PNF este egala cu PNA si deplasarea fluidului este nula

193
Q

de care capat este mai apropiat punctul de presiune izogravimetrica

A

de capatul venos

194
Q

ce fel de procese predomina la capilarele glomerulare

A

de filtrare

195
Q

ce fel de proces predomina la niv cap pulmonare si intenstinale

A

de reabsorbtie

196
Q

cum poate fi amplificat fenomenul filtrarii

A

vasodilatatie arteriala

vasoconstrictie venoasa

197
Q

cum se poate amplifica reabsorbtia

A

vasocontrictie arteriolara

vasodilatatie venoasa

198
Q

cat reprezinta RV arteriolara

A

70 % din RV total

199
Q

cat reprezinta RV venos

A

20 % din RV total

200
Q

ce reprezinta presiunea de inchidere sau de ocluzie

A

cand presiunea sangelui scade atat de mult incat nu vasul nu mai ramane deschis chiar daca la capatul sau proximal presiunea este mai mare decat la capatul distal

201
Q

cat este presiunea de inchidere sau de ocluzie

A

mai mica decat 6

202
Q

ce se int care au loc mici cresteri volumice

A

au loc cresteri mari de presiune interstitiala

203
Q

cum este complianta matrice fibroase din sp interstitial

A

redusa

204
Q

care este limita expandarii volumice

A

peste 100%

205
Q

ce se int cand se atinge limita

A

presiunile tisulare devin pozitive, peste presiunea atmosferica (2-4mmHg)
rezistenta fazei solide este depasita
conductanta hidraulica creste brusc
micile colectii fuzioneaza si formeaza lacuri tisulare voluminoase

206
Q

ce determina presiunile crescute

A

comprimarea vaselor limfatice

creste volumul fluidului interstitial prin diminuarea drenarii limfatice si complianta devine brusc crescuta

207
Q

ce se int cand complianta devine crescuta

A

permite acumulari consistente de lichid fara cresteri mari de presiune

208
Q

ce se int cand se acumuleaza cant mari de lichid la nivel interstitial faca cresteri mari de presiune

A

apare edemul

209
Q

unde apare cel mai frecvent edemul

A

la nivelul punctelor de decliv : retromeleolar si gambeir

210
Q

ce se int cand se depaseste noua limita

A

mici cresteri de volum determina cresteri importante de presiune => complianta devine din nou redusa

211
Q

cand apar edemele

A

reuperea echilibrului intre fenomenele de filtrare, reabosrbtie si drenare limfatica

212
Q

descriere capilare limfatice

A

structuri oarbe
cele mai fine elemente structurale
foarte permeabile
in apropierea capilarelor sanguine

213
Q

ce contin capilarele limfatice

A

strat endotelial asezat pe o membrana discontinua (uneori absenta)

214
Q

prezinta membrana bazala a capilarelor porozitati

A

da

215
Q

trec prin porozitati proteine

A

da

216
Q

cum reusesc proteinele sa treaca capilarele

A

datorita gradientului presional

217
Q

exista procesul de porocitoza la nivelul capilarelor limfatice

A

da

218
Q

se transporta proteine pinocitoza

A

da

219
Q

limfa din capilarele limfatice are consistenta asemanatoare cu a lichidului interstiial

A

da

220
Q

care este dif intre limfa din capilare si cea din sp interstiial

A

limfa din capilre are mai putine proteine

221
Q

ce au in plus ducturile limfatice colectoare

A

un strat muscular neted partial neorganizat

222
Q

care strat este mai bine reprezentat dintre cel de la niv ducturiloe limfatice sau cel de la capatul venos al capilarului

A

cel de la nivel capilar

223
Q

ce fel de valve sunt

A

microvalve

valve in cuib de randunica

224
Q

cum se mai numesc microvalvele

A

valve limfatice primare

225
Q

cum se mai numesc valvele in cuib de randunica

A

valve limfatice secundare

226
Q

ce determina prezenta valvelor asupra vaselor limfatice

A

aspect moniliform

227
Q

ce rol au valvele

A

de a fragmenta coloana de limfa

de a directiona limfa intr un singur sens

228
Q

ce fac vasele pe traseul limfatic

A

trec prin mai multe statii ganglionar
culeg mai multi afluenti
isi cresc diametrul

229
Q

rolurile limfei

A

turnover ul lichidului limfatic si a subst diz care se reintorc in circulatia sistemica
impreuna cu sist venos => epurarea de cataboliti din sp interstitial
inapoiaza organsimului si alti constituenti sanguini migrati interstiaiali :enzime, anticorpi, elem figurate
efect de vacum la niv cavitatilor inchise
apararea specifica si nespecifica
calea de transport pentru diverse subst : nutrienti abs la nivel intestinal

230
Q

care sunt fac principali pentur intoarcerea limfatica

A

constractia str musc net de la nivelul ductelor limfatice si contractia fibrelor acto-miozinice ale endoteliului
gradientul presional dintre interstitu si capilare

231
Q

care sunt fac secundari pentru intoarcerea limfatica

A

tractionarile capilarului prin filamentele contractile
crestere PHc dat cresterii tonsului vaselor postcapilare
efect de vacuum la varsarea sist limfatic in sist sanguin dat vitezei mari a sangelui
factori comuni pentru intoarcerea venoasa :
-contractia m scheletici
-pulsatiile arteriale ritmice de vecinatate
-peristalitism interstinal
-msic dif parti ale corpului
-vidul toracic
-gravitatia pentru vasele deasupra cordului
-scaderea tonusului artoeriolar si a sf precapilar cu crestere PHc si deci a filtrarii capilare

232
Q

cum se realizeaza reglarea microcirculatiei

A

este un proces independent de rglarea sistemica sau nervoasa, determinata de nevoile locale

233
Q

in fucntie de timp cum sunt procesele de reglarea ale microcirculatiei

A

pe termen scurt(acut)

pe termen lung

234
Q

care sunt procsele care se desf pe termen scurt

A

procesele metabolice, endoteliale si autoreglarea

235
Q

care sunt proc pe termne lung

A

angiogeneza(neoangigeneza)

236
Q

cat dureaza procesele de termen scurt

A

secunde, minute

237
Q

cat dureaza procese de termen lung

A

zile, sapt, luni

238
Q

care sunt teoriile care explica reglarea metabolica

A

teortia depletiei de oxigen (nutrienti)

teoria vasodilatatorii

239
Q

ce afirma teoria depletiei de oxigen sau nutrienti

A

cand scade disponibilitatea interst a oxigenului sia nutrientilor, scade si folosirea lor de catre FMN din structurile contractile => se relaxeaza metaarteriolele, arteriolele, sf precapialr => creste fluxul sanguin

240
Q

ce se int cand revine conc de oxigen si nutrienti mai mare decat necesar

A

apare vasoconstrictia

241
Q

ce afirma teoria vasodilatatorie

A

se refera la actiunea subst dilatatori asupra struct contractile care ajusteaza debitul local

242
Q

ce se int in teoria vasodilatatorie cand creste metab

A

creste la crestera metabolismului => creste folosirea FMN de nutrienti si oxigen => creste conc de subst dilatatoare

243
Q

care sunt subst vasodilatatorii

A 
acid lactic 
k
h -scade ph
co2
histamina
adenozina -efect miocardic
244
Q

ce se intampla dupa determinarea vasodilatatiei

A

creste fluxul sanguin => scade conc de subst vasodilatatorii => reduce vasodilatatia

245
Q

ce reprezinta hiperemia activa si hipermeia reactic

A

exemple de reglare metabolica

246
Q

ce produce o hiperemie activa

A

un efort muscular intens

247
Q

ce produce o hiperemie reactiva

A

intreruperea tranzitorie a circulatiei intr un teritoriu

248
Q

ce se int in hiperemia activa

A

se activeaza metabolsimul => se consuma subst nutrtive=> elibereaza subst dilatatoare => creste debitul sangvin

249
Q

de cate ori poate creste debitul sangvin in hiperemie activa

A

de 20 de ori

250
Q

ce se int in hiperemia reactiva

A

dupa decomprimare are loc o crestere compensatorie

251
Q

de cate ori creste fluxul in hiperemie reactiva

A

de 7 ori

252
Q

in mecanismele endoteliale ce subst sunt secretate

A

vasodilatatoare si vasocontrsictoare

253
Q

ce subst dilatatoare sunt secretate

A

oxid nitric
prostaciclina
factorul endotelial hiperpolarizant membranar

254
Q

ce subst vasocontrisctoare sunt secretate

A

entodelina
factorii ocnstrictori endoteliali 1 si 2
tromboxan

255
Q

ce subst se elibereaza in stresul parietal

A

no

256
Q

ce subt se elibereaza in distrugerea celulei endoteliale

A

endotelina

257
Q

ce produce nitroglicerina

A

vasodilatatie de NO

258
Q

de elibereaza ilomdina

A

prostaciclina

259
Q

ce efect are bosetanul

A

este inhibitor de receptori de endotelina

260
Q

ce fel de proces este autoreglarea

A

este un mecanism local, prompt, de reglare pe termen scurt a tonusului musculaturii netede din peretele vascular

261
Q

ce rol are autoreglarea

A

de mentinere constanta a fluxului sanguin in anumite limite (70-150mmHg)

262
Q

ce efect are cresterea brusc presiunii arteriale peste 70 mmHg

A

vasodilatatie => creste fluxul => vasoconstrictie

263
Q

de ce este importanta vasocontrictia in autoreglare

A

protejeaza teritoriul distal de transmiterea presiunilor mari de perfuzie
protejeaza vasele de stretching
previne irosirea unr debite mariin teritorii care nu necesita suplimentarea resurselor energetice

264
Q

ce se int cand scade presiune brusc sub 150

A

vasodilatatie => scade rezistenta vascualra => reducerea fluxului

265
Q

ce rol are vasodilatatia in autoreglare

A

protejeaza organele sensibile la ischemiere : cord, rinichi, creier

266
Q

in ce vase se int aureglarea

A

arteriole
venule
limfatice

267
Q

care sunt teoriile care descriu autoreglarea

A

teoria miogenica

teoria metabolica

268
Q

ce spune teoria miogenica

A

in urma stretchingului presional se destind canalele mecanosensibile de Ca => influx de cation => creste tonusul muscular => vasoconstrictie => scade fluxul prin vas

269
Q

este teoria miogenica eclipsata in efort fizic intens

A

da

270
Q

in efort fizic intens cine regleaza fluxul prin autoreglare

A

teoria metabolica

271
Q

ce mecanisme include teoria metabolica

A

se suprapun mecanismelor pe termen scurt de tip metabolic

272
Q

care este mecansimul pe termen lung

A

angiogeneza

273
Q

cand se face angiogeneza

A

creste activitatea metabolica
scade cont de O2-hipoxie tisulara
eliberearea fact de crestere vasculara

274
Q

cand apare angiogeneza fiziologic

A

act fizica sustinuta
la femeile fertile in timpul proliferarii endometrale lunar
in timpul implantarii placentare
tesuturi cronic inflamate
aclimatizarea la inaltime
in cursul vindecarii unor rani prin cicatrizare

275
Q

cand apare angiogeneza patologic

A 
tesuturi cronic inflamate
masele neoplazice (primare si secundare - metastaze)
276
Q

ce reprezinta arteriogeneza

A

dez unei noi ciruclatii colaterale in jurul unui vas partial obstruat prin remodelare

277
Q

cand are loc angiogeneza

A

la pacienti cu ischemie miocardica instalata lent prin dez unei circulatii ce ocoleste vasul obstruat

278
Q

care sunt factorii care dezvolta angiogeneza

A

fact de crestere vasculara endotelial
factorii de crestere fibroblastica
angiopoietina 1

279
Q

care sunt factorii care inhiba angiogeneza

A

angiopoietina 2
endostatina
angiostatina

280
Q

cat reprezinta debitul coronarian din debitul cardiac de repaus

A

5%

281
Q

ce porneste din sinusul coronarian stang de la baza aortei

A

trunchiul coronarian

282
Q

ce artere pleaca din trunchiul coronarian

A

artera descendenta anterioara

artera circumflexa

283
Q

ce iriga artera descendenta anterioara

A

atriul stang
portiunea anterioara a septului interventriuclar
peretele anterior si apexul VS

284
Q

ce iriga artera circumflexa

A

AS

peretele liber al VD

285
Q

ce artera pleca din sinusul coronar drept

A

artera coronara dreapta

286
Q

ce iriga artera coronara dreapta

A

AD
portiunea inferioara a septului interventricular
peretele inferior al VS
peretele liber al VD

287
Q

care sunt cele 3 mari artere coronare

A

artera descendenta anterioara
artera circumflexa
artera coronara dreapta

288
Q

unde se afla cele 3 artere coronare mari

A

subepicardic

289
Q

unde se afla restul de artere

A

in toata grosimea miocardului pana la nivel subendocardic

290
Q

ce realizeaza arterele la nivel subendocardic

A

o retea bogata numita plexul arterial subendocardic

291
Q

de cate ori este mai mare densitatea capilara

A

de 7 ori mai mare la nivel miocardic decat in muscgi scheletic

292
Q

unde are loc drenarea sangelui venos

A

in sinusul coronar de la niv AD

293
Q

cine contribuie cel mai mult la sangele venos

A

VS

294
Q

unde se varsa sangele din VD

A

in AD

295
Q

prin ce vene se varsa sangele venos de la niv VD

A

prin vene cardiace anterioare

296
Q

prin ce vene se intoarce cea mai mica cant de sange deoxigenat

A

venele tebesiene

297
Q

ce fel de dezvoltate are sistemul de vase colaterale

A

programata genetic

298
Q

ce rol are sistemul de vase colaterale

A

in cazul unei ischemii are rolul de a devia partial sangele arterial si poate furniza teritoriului sange

299
Q

cat sange ii poate furniza sistemul de vase colateral teritoriului afectat

A

15% din debitul prestenoic

300
Q

cum este perfuzia celor 2 ventricul raportata la fazele cc

A

difera in functie de faza

301
Q

cum este perfuzat VS in sistola

A

mai prost decat in diastola

302
Q

de ce este VS mai putin perfuzat in sistola decat in diastola

A

deoarece arterele coronare sunt comprimate din cauza tensiunii musculare din peretele VS si ajunge mai putin sange

303
Q

cat este perfuzat VS in sistola

A

20%

304
Q

cat este perfuzat VS in diastola

A

80%

305
Q

cum este perfuzat VD

A

relativ egal in sistola si diastola

306
Q

de ce este perfuzat VD relativ egal

A

pentru ca tensiunea musculara nu creste la fel de mult

307
Q

intre regiunile subendocardice si subepicardice unde este rezistenta vasculara mai mare

A

subepicardic

308
Q

de ce este rezistenta subendocardica mai mare la nivel subendocardic

A

deoarece prezinta mia multe arteriole si capilare si mai multe circuite in paralel

309
Q

unde este tensiunea musculara mai mare

A

la nivel subendocardic

310
Q

de ce este tensiunea musculara mai mare subendocardic

A

in timpul sistolei dartorita multarii peretilor ventriculari pe sangele continut si complimarii intense a acestui volum telediastolic

311
Q

ce conteaza mai mult intre rezistenta vasculara sau tensiunea musculara in sistola

A

tensiunea musculara

312
Q

unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in sistola

A

in reg subepicardica

313
Q

unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in diastola

A

in reg subendocardica

314
Q

cand sunt imp diferentele hemodinamice

A

in schemie globala

315
Q

unde se intreg prima leziune in ischemia gloaba

A

in reg subendocardica

316
Q

cum are loc reglarea fluxului coronarian

A

local, intrinsec si extrinsec

317
Q

cum are loc reglarea intrinseca a fluxului coronarian

A

prin procesele de la reglarea microcirculatiei

318
Q

cum are loc reglarea extrinseca a fluxului coronarian

A

mecanisme nervoase si umorale

319
Q

care este cel mai important factor al fluxului coronarian

A

cererea de oxigen

320
Q

miocardul este organul cu cea mai mare extractie de oxigen de la nivel tisular

A

da

321
Q

pana la cat poate miocardul extrage oxigen

A

80%

322
Q

cum pate creste aportul de oxigen al miocardului

A

prin cresterea fluxului de oxigen

323
Q

ce se int pentru a face miocardul fata la cond extrabazale

A

creste lucrul mecanic pana la 7 ori

324
Q

de cate ori poate creste fluxul coronaian

A

nu poate creste decat pana la 4 ori valoarea de repaus

325
Q

cum se regleaza fluxul coronarian la cresterea cererii tisulare de oxigen

A

prin vasodilatatie de tip metabolic

326
Q

ce se int cand se elibereaza adenozina

A

vasodilatatie

327
Q

cum se elibereaza adenozina

A

scade conc tisualra de oxigen

328
Q

ce efecte are adenozina

A
  • sinteza de eNOS => creste elib de NO => relaxeaza tesutul neted => vasodiltatie
  • difueaza catre tesutul muscular neted => deschide canalele de K sensibile la scaderea niv de ATP => hiperpolarizare celulara => se inchid canalele de Ca voltaj dependente => relaxarea tesutului muscular neted => vasodilatatie
  • difuzeaza catre tesutul muscular neted => creste fosforilarea MLCK => inhiba interactiunea acto-miozinica => relaxarea VSMC=> vasodilatatie coronariana
329
Q

cand contribuie mecanismul de autoreglare

A

cand presiunea este intre 70 si 150

330
Q

ce reprezina furtul coronariaN

A

cand se adm medicamente vasodilatatorii cu efect rapid si intens si in loc sa actioneze la zona suferinda, ele actioneaza pe teritriul sanatos unde exista rezerva functionaala,

331
Q

ce determina stimularea simpatica

A

creste inotropismul si cronotropismul prin recp beta1

332
Q

ce efecte are stimularea simpatica

A

creste metabolismul tisular si utilizarea oxigenului

333
Q

stimularea simpatica determina vasodilatatie si vasoconstrictie

A

da

334
Q

prin ce receptori determina stimularea simpatica vasodilatatie

A

prin receprtori beta2

335
Q

cum este eclipsata vasoconstrictia determinata de stimualrea simpatica

A

mai mult prin vasodilatatei de tip metabolic

mai putin prin vasodilatatia determinata de stimularea simpatica

336
Q

cum este definita inomogenitatea stimularii simpatice

A

vasodilatatie : subendocardic

vasoconstrictie : subepicardic

337
Q

ce influenta are stimularea parasimapatica

A

moderata

338
Q

de ce este infl stim parasimatice moderata

A

exista putin fibre PS la acest nivel

339
Q

ce efect are vagul

A

inerveaza centrii de automatism
efect inotrop negativ
dromotrop megativ

340
Q

efectul inotrop al PS vizeaza artii sau/si ventriculi

A

atrii

341
Q

ce determina scaderea frecventei cardiace

A

scaderea consumului de oxigen => vasoconstrictie

342
Q

cum se realizeaza reglarea umorala

A

actiunea intrinseca a unor subst vasodilatatorii si vasoconstrictorii

343
Q

ce subst sunt implicate in reglarea umoaral

A

bradikinina
serotonina
ADH
angiotensina II

Fiziologie (2 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions