Hemodinamica II Flashcards
ce se intampla cu presiunea venoasa cand sangele circula de la sectorul periferic spre cel central
presiunea venoasa scade
de ce are loc scaderea presiunii venoase din sectorul periferic spre cel central
scade RV
este diminuata greutatea coloanei de sange
cat este viteza sangelui la varsarea venelor mari in AD
este de 100 ori mai mare decat cea din sectorul venos
de ce ajunge viteza curgerii sangelui sa fie atat de mare
pentru ca venele nu mai depun rezistenta
de ce venele reprezinta un sector de joasa presiune si rezistenta
gradientul presional formeaza forta necesara propulsarii sangelui in cord
valorile PV nu sunt foarte mari
RV nu mai este asa mare
cat este presiunea venoasa periferica
12-15 mmHg
cat este presiunea venoasa centrala
aproximativ 0 mmHg
cat este presiunea in sistemul venos al circulatiei pulmoanare
nu depaseste 10mmHg
la varsarea venelor in AS 5-6 mmHg
cum variaza PVC
nu variaza cu pozitia corpului
variaza cu mecanismul Frank-Starling care spune ca functia de ejectie variaza cu VTD sau gradul intoarcerii venoase
cand creste PV
expandarea volumului circulator (hipersodemie)
venoconstrictie simpatica (emotii puternice)
boli/sindroame :
-insuficienta cardiaca dreapta
-sd mediastinal (tumori mediastinale, colectii lichidiene, alte formatiuni inlocuitoare de spatiu care determina comprimare venoasa)
cand scade PV
deshidratari masive
hemoragii cu depletii volemice marcate
arsuri cu pierderi plasmatice imp (plasmexodie)
stimularea functiei inotrope
cum apare insuficienta venoasa cronica
datorita scaderii elastazei vasculare, sclerozei progresive
cum se masoara PVC
direct, punctionand o vena superficiala prin introducerea unui cateter venos pana in venele mari toracice sau in atriul drept
la ce PVC devin venele proeminente
10-15 mmHg
cum se masoara PVP
metode directe : ac de seringa in vene periferice ale bratului
met indirecte : manseta pneumatica conectata la un manometru
cat este PVP la vena antecubitala
7 mmHg
care este factorul principal al intoarcerii venoase
cordul
care sunt mecanismele cordului
vis a tergo si vis a fronte
ce reprezinta vis a tergo
propulsia anterograda a ventriculului stang = mecanismul impingerii din urma
ce inseamna vis a fronte
aspiratia sangelui venos det de ejectia VD = mecanismul impingerii spre inainte dat deplasarii in jos a planseului A-V drept
care sunt factorii secundari care determina intoarcerea venoasa
miscariile respiratorii contractiile izotonice pozitia corpului pulsatiile ritmice arteriale peristaltismul intestinal miscarile diferitelor parti ale coripului scaderea tonului arteriolar si a sfincterului precapilar venoconstrictia
cum cresc miscariile respiratorii, intoarcerea venoasa
inspirul = contractia muschilor intercostali externi si coborarea diafragmului determina cresterea dubla a presiunii negative intratoracale => cresterea capacitantei pulmonare (cresterea volumului continatorului vascualr pulmonar functional si scaderea rezistentei vasculare) + destinderea venelo cave => cresterea intoarcerii venoase
cum ajuta contractiile izotonice la intoarcerea venoasa
contractiile comprima venele si creeaza energia necesara propulsiei coloanei de sange catre cord
valvulele venoase dispuse in cuiburi de randunica fragmenteaza coloana de sange si propulseaza sangele catre cord
cum inf pozitia corpului intoarcerea venoasa
in ortostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiunea superioara cordului
in clinostatism => dat gravitatiei este fav intoarcerea venoasa in portiuea inferioara cordului
cum inf peristalstimul intestinal intoarcerea venaosa
ajuta la drenarea sangelui venos din vene splahnice
cum ajuta pulsatiile cardiace arteriale la intoarcerea venaosa
prin presiunea externa oscilanta fav intoarcerea venaosa insa contributia este minora
de ce scaderea tonusului arteriolar si a sf precapilar creste intoarcerea venoasa
coloana de sange trece mai repede din sectorul arterial in cel venos
daca pulsul arterial este un puls de presiunea, care se propaga cu viteze mari si lasa mult in sapte coloana de sange, pulsul venos ce fel de puls este
puls de volum
de ce pulsatiile venoase pot fi decelabile chiar si la presiuni mici
distensibilitatea crescuta a venelor in comparatie cu arterele
de cine depind expansiunile si revenirile peretelui vascular venos
de coloana de sange
ce prezinta venele cave la varsarea in AD
inele fibroase
ce rol are pulsul venos legat de CC
se paote spune ca traduce variatiile de presiune care au loc la nivelul cordului drept pe parcursul CC
cat de repede se transmit variatiile de presiune ale pusului venos
se transmit retrograd practic instantaneu
cum variaza pulsul venos pe parcursului traseului venos
creste de la venule spre vene
de ce creste pulsul venos de la venule la vene
pentru ca se apropie de sursa pulsatiilor = cordul
cum se realizeaza examinarea clinica a pulsului venos
prin inspectie, NU prin palpare ca in cazul pulsului arterial
cum se face diferenta intre artera carotida si vena jugulara
subiectul fie inspira profund fie se ridica in picioara => creste intoarcerea venoasa => amplitudinea pulsului venos scade, in timp ce amplitudinea pulsului arterial ramane nemodificata
cum se numeste inscrierea grafica a pulsatiilor venoase
flebograma
ce se intampla cand este exercitata o vitropresiunea asupra venelor jugulare
dispar pulsatiile
ce fel de retea este microcirculatia
este o retea de vase cu diametru mic si ramificare complexa
de catre cine este marginita o retea de microcirculatie
o arteriola aferenta si o venula eferenta
ce roluri are microcirculatia
schimb lichidian si gazos cu lichidul interstitial
ce include unitatea microcirculatorie
mai multe tipuri de vase care participa la procese de schimb
cum se mai numeste unitatea microcirculatorie
unitate nutritiva
din ce este formata o unitate nutritiva
arteriola aferenta metaarteriole canale preferentiale arterio-venoase (active, asem cu capilarele propriu-zise) capilare prop-zise (adevarate, pasive) venule postcapilare sunturi arterio-venoase
in afara de vase ce mai prezinta microcirculatia
sfinctere
cum sunt dispuse sfincterele
precapilar
inaintea sunturilor arterio-venoase
ce rol au sfincterele
rol permisiv sau limitant de flux catre patul capilar
descriere arteriole mici (adevarate)
nu se vad cu ochiul liber
fac parte din sectorul derezistenta vasculara
isi modifica semnificativ volumul sub act fact umorali si nervosi
prin vasoconstrictie maximala pot produce colaps vascular
cum se mai numesc arteriolele mici
ecluze de presiune si debit
cum se mai numesc metaateriolele
arteriole terminale
descriere metaarteriole
sunt inconstante in circulatie
se desprind din arteriolele adevarate
de ce se deosebesc metaarteriolele de arteriolele adevarate sau mici
au calibrul mai mic lungimea mai mica peretele este mai subtire stratul muscular este inconstant in general este inervat => vasomotricitate redusa
cu ce se continua metarteriolele
canal preferential arterio-venos
cu ce se continua canalul preferential
capilare adevarate
cu ce se deosebeste canalul preferential arterio-venos
are calibrul mai mare decat capilarele
care este rolul canalului preferential
leaga terminatiile arteriale de cele venoase
care este structura peretelui canalului preferential
contine un endoteliu vascualr si sporadic cateva celule musculare
ce realizeaza cuplul metaarteriola-canal preferential
drumul cel mai scurt pentru celulele albe catre circulatia venoasa
de ce nu merg pe cuplul metaarteriola-canal preferential si hematiile si sunt sunt directionate
pentru ca ele sunt de 2 ori mai mici si sunt distribuite patului capilar
ce rol poate avea canalul preferential in caz de necesitate
poate directiona fluxul sanguin arterial direct catre intoarcerea venoasa fara a mai realiza schimbul capialr in caz de necesitate
din ce vase provin capilarele adevarate
din canale aterio-venoase, metaarteriole si chiar si din arteriole
ce sunt capilarele
arborizati vasculare
cum sunt dispuse capilarele
cap la cap
care este lungimea lor totala
2500 km
ce dimensiuni are fiecare capilar
dim foarte mici
cum trec hematiile prin capilar
in sir indian, pliate sau in dom (glont)
din ce este format peretele capilarelor
perete foarte subtire format dintr un strat endotelal pus pe o mb bazala cu fb de colagen si reticulina cu rare pericite
cum raspund la modificari de flux sangvin sau la presiuni extrinseci
pasiv
cum variaza densitatea capilarelor in functie de act metabolica
direct propo
cum este suprafata de sectiune a capilarelor
foarte mare 0.4-0.5 m2
care suprafata de sectiune este mai mare dintre a capilarelor+venule fata de vene+artere
mai mare
care este viteza de circulatie prin capilare
foarte mica 0.4-1 mm/sec
de cate ori este mai mica viteza prin capilare fata de cea din aorta
de 1000 de ori mai mica
ce se realizeaza la nivel capilar
schimburi lichidiene, gazoare si procesele de termoreglare
de unde dreneaza venulele postcapilare
dreneaza din panza capilara
ce structura au venulele postcapilare
strat muscular discontinuu
slab inervat
care este permeabilitatea lor comparativ cu cea a capilarelor
are permeabilitate mai mare
pentru ce functie sunt venulele postcapilare adaptate
pentru functia de reabsorbtie
de ce factori pot fi venulele postcapilare stimulate
de ex pot fi stimulare de NA secretata de term nervoase simpatice arteriolare
ce sunt sunturile arterio-venoase
anastomoze intre arteriole si venule
de ce sunt mai eficace sunturile decat canalele arterio-venoase
pentru ca au RV mai scazut si nu sunt ramificate
exemple de sunturi
pulmonar
subcutanat
ce rol are suntul pulmonar
de a sunta teritorii acinare care sunt porst ventilare
ce rol are suntul subcutanat
are rol termoreglator sau de a centraliza ciruclatia
sangele este deviat prin ananstomoze catre circualtia de intoarcere si pe de alta parte are loc o venoconstrictie a plexurilor subcutanate
exemple de structuri musculare cu rol de sfincter
sf precapilar
sf anastomotic
inelele muscualre metaarteriolare
care este cel mai bine reprezentat sfincter
sf precapilar
din ce este format sf precapilar
dintr un manson de fb musc netede dispuse intr un singur strat,
cat de sensibil este sf precapilar
obisnuit neinervat, sensibil la factori umorali
unde se gaseste sf precapilar
arteriola-capilar
metaarteriola-capilar
canal preferential-capilar
ce rol are sf precapilar
de a restictiona fluxul si de a ajuta presiunea intraluminala capilara
unde se afla sfincterul anastomotic
portiunea proximala a suntului arterio-venos
ce se intampla cand sf anastomotic este contractat
dirijeaza fluxul sangvin spre panza capilara
ce se int cand sf anastomotic este relaxat
sangele trece din arteriola in venula
cum se mai numesc inelele musculare netede
stratul muscular neted organizat din media arteriolei
ce rol au inelele musculare netede
ajusteaza optim fluxul catre tesuturi
impiedica transmierea unor presiuni excesive => protejeaza capilarele din aval
ce reprezinta schimbul transcapilar
schimbul uni sau bidirectional intre sectorulcirculator si cel interstitial
ce substante se transfera prin schimbul transcapilar
umori (catabolitit, nutrienti, electroliti, hormoni)
gaza (O2 si CO2)
elem figurate(globule albe)
care sunt mecanismele prin care se realizeaza schimbul transcapilar
difuziunea
transcitoza
diapedeza
convecta (reabsobtia, filtrarea)
care este cel mai amplu transfer transcapialr
difuziunea
ce fel de substante migreaza prin peretele capilar in difuziune
substante hidrofile si lipofile
ce forta motrice foloseste difuziunea
gradientul de conc
cum traverseaza subst liposolubile
cu viteze mari, in orice punct al peretelui capilar
ce fel de subst liposolubile trec
gaze respiratorii
anestezice
acizi grasi
cum traverseaza subst hidrosolubile
prin cai speciale de transport numite cai paracelulare (pori, porocitozitati) reprezentate de fante intercelulare si fenestratii
cata suprafata ocupa caile paracelulare
o suprafata foarte mica 1/1000
ce sunt fantele intercelulare
jonct a 2 celule endoteliale adiacente
ce sunt fenestratiile
comunicari cilindrice complete intre cei 2 versanti ai peretelui capilar
ce alta modalitate mai exista pt transferul de solviti hidrofili
miscarea de convectie a apei
ce forta motrice are convectia apei
rezultanta fortelor Starling
prin ce structuri trec moleculele cu masa moleculara mare
prin fenestratii si fante intercelulare de dimensiuni mari numite brese
ce subst trec prin brese
sucroza vit B12 hemoglobina hormoni citokine
cum se clasifica capilarele in functie de dimensiunile cailor paracelulare
capilare continue - muschi scheletic, piele, plaman
capilare fenestrate - plex coroid, gl. exocrine, intestin subtire, rinichi)
capilare discontinue - splina, MO, ficat
care este legea lui Fick
(D/a)S(Cint-Cext)
de ce factori depinde D si P
configurata spatiala a subst respective )marime, forma, dispozitia sterica a particulei)
incarcatura elecrica (particulele pozitive sunt favorizate)
natura lipo/hidrosolubila
temperatura
vascozitatea sangelui
particularitatile structurale ale barajului endotelial
ce realizeaza transcitoza
reprezinta procesul prin care se inglobeaza cantitati mici de lichid plasmatic prin invaginarea membranei celulare la nivelul unor adancituri membranare cu situsuri speciale de cuplare a aliganzilor (caveole) existente la pol apical al endoteliului (endocitoza), in continuare se formeaza vezicule de pinocitoza care traverseaza citoplasma endoteliala catre polul bazal unde isi elibereaza continutul catre tesutul intestitial (exocitoza)
ce se int cand fuzioneaza mai multe vezicule
se formeaza un canal veziculare
ce fel de subst se transporta prin canalul vezicular
de obicei macromolecule : albumina, feritina, mioglobina
unde este intalnit cel mai frecvent procesul de transcitoza
la sinusoidele hepatice
unde este mul diminuat procesul de transcitoza
la nivel cerebral
ce reprezinta diapedeza
procesul prin care elementele figurate ajung din sange in tesut interstitial prin comunicari largi numite brese intercelulare
cu aj caror componente se realizeaza transcitoza
pseudopode
ce functii realizeaza elementle figurate la nivel tisular
in reactii inflamatorii si in indepartarea agentilor patogeni
ce reprezinta fenomenul de convectie a apei
deplasarea apei intre compartimentul vascular si cel interstitial in virtutea gradientului presional furnizat de suma algebrica a celor 4 forta Starling
ce forta convectia apei
gradientul presional
ce presiuni determina filtrarea apei
presiunea hidrostatica intracapilata
presiunea hidrostatica extracapilara
presiunea oncotica extracapilara
ce presiuni determina reabsorbtia apei
presiunea oncotica intracapilara
cum se realizeaza transferul apei in convectie
transendotelial - prin canale de apa(acvaporine 1)
paracelular - fante intercelulare si fenestratii
in afara de apa ce se mai trans prin convectie
cantitate mica de subst hidrofile
cum se transporta substantele hidrofile
major prin difuziune
minor prin convectie
cum este orientata presiunea hidrostatica capilara
dinspre capilar spre interstitiu
ce presiune este cauza majora de exravazarea a plasmei
presiunea hidrostatica capilara
care este val PHc la nivel arteriolar
35
care este val PHc la nivel venular
15
de ce scade PHc de la nivel arteriolar la nivel venular
datorita transvazarii plasmei si consumarii energiei de propulsie prin frecare
ce rezistenta este mai mare arteriolara sau venulara
arteriolara
de ce rezistenta arteriolara este mai mare
datorita FMN mai bine dez
cu cat este mai mare rezistenta arteriolara decat cea venulara
de 3 ori
de catre cine este mai infleuntat PHc
de presiunea venoasa
ce capilare au PHc mai mare
cele de sub nivelul cordului
la nivelul glomerulului renal ce fel de PHc este
mai mare
la nivel alveolar ce fel de PHc este
mai mic
ce reprezinta presiunea hidrostatica interstitiala
reprezinta presiunea de imbibitie a gelului tisular(interstitial)
din ce este formata presiunea hidrostatica interstitiala PHi
componenta solida :fibre de colagen, fibre elastice, filamente de proteoglicani(PG) = miez proteic + GAG
componenta lichida : plasma filtrata, saraca in proteine
ce atrag GAG
apa si ioni pozitivi
ce se gaseste in matrice
vezicule sau colectii inulare
ce rol au colectiile inulare
in convectia apei
restul de apa sechestrata in GAG cum se deplaseaza
prin difuziune
ce capacitate are spatiul interstitial
12l
ce roluri are spatiul interstitial
reduce raspandirea agentilor patogeni
se opune migrarii lichidului spre portiunile declive sub actiunea gravitatii
lasa sa treaca facil moleculele de mici, active biologic :gaze respiratorii si glucoza
ce valori are PHi
in medie -2 mmHg
cand are PHi semnul +
cand este orientata dinspre interstitiu spre capilar
cand variaza PhI intre -1–4
in tes subcutanat lax sau tes pulmonar sau in spatii naturale inchise (cavitatile pleurala, pericardica, epidurala)
cand are PHi +1-+6
tes compartimentate (de catre fascii) sau organe incapsulate : muschi striat, creier, MO, ficat, rinichi
ce orientare are POc
dinspre interstitiu spre capilar
cine este factorul principal al recuperarii plasmei extrvazate
POc
cine determina POc
conc de proteine plasmatice si intr-o masura mai mica (mai putin de 1/3) de catre cationii atrasi de situsurile anionice ale proteinelor (efectul Donnan)
ce reprezinta efectul Donnan
cationi atrasi de situsurile anionice de pe suprafata proteinelor
care ar fi cond si valoarea POc in cazul ideal
coeficientul de reflexie osmotica = 1
bariera capilara ar fi complet impermeabila pentru proteine
28 mmHg
care ar fi cond si valoarea POc in caz actual
proteinele scapa in interstitiu prin porozitatile mai largi
coeficientul de reflezie osmotica < 1
25 mmHg
ce proteine contribuie cel mai mult la POc
albuminele - 80 %
ce alte proteine contribuie la valoarea POc
globuline, fibrinogen
de ce ionii si glucoza nu conteaza la valorea POc
sunt liberi difuzibili prin peretele capilar, nu genereaza gradient presional osmotic suplimentar intre cei 2 versanti
in ce con participa alti solviti la calculul POc
cei care sunt prinsi in capcana sarcinilor negative ale proteinelor
se iau in considerarea la calculul POc ionii si glucoza
nu
cum se calculeaza presiunile hidrostatice
cu ajutorul micropipetelor conectate la manometre
cum se calculeaza presiunile oncotice
cu ajutorul legii van’t Hoff
decatre cine este generata preisunea oncotica interstitiala
este generata de proteoglicanii interstitiali si cant mici de proteine extravazate prin porozitatile mari sau migrate prin transcitoza
cum este orientarea POi
dinspre capilar spre interstitiu
ce determina POi
trege apa in interstitiu
cum variaza POi in lungul capilarului
la nivel arteriolar 0.1 mmHg
la nivel venular 3 mmHg
de ce variaza POi in lungul capilarului
la nivel arteriolar - se filtreaza un lichid liber de proteine
la nivel venular - se absoarbe un lichid liber de proteine
variaza POi la nivel capilar
da
care este valoarea PO la nivelul vaselor limfatice
este similara cu cea de la nivel interstitial
ce rol au limfaticele
au rolul de a prelua lichid interstitial, proteine extravazate
ce reprezinta ecuatia Staling
diferenta intre cele 2 gradiente de presiune - hidrostatica si oncotica
ce reprezinta K
coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar
care este formula pentru fluxul capilar
Q = K * [(PHc-PHi)-(POc-POi)]
ce reflecta coeficientul de conductivitate hidraulica a peretelui capilar
permeabilitatea vasculara
care este valoarea Q la capatul arterial
K *(+12 mmHg)
ce semnifica cand gradientul presional este +
are loc deplasarea lichidului dinspre vas spre interstitiu si presiunea neta de filtrare
care este valoarea Q la capatul venos
K * (-5mmHg)
ce semnifica un gradient presional negativ
deplasarea lichidului dinspre interstitiu spre vas si presiunea neta de reabsorbtie
ce proces are loc la nivelul capatului arterial
filtrare
ce proces are loc la capatul venos
reabsorbtie
exista o diferenta mare intre PNF si PNA
da
este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos
nu
de ce nu este transferul de apa la capatul arterial mai mare decat la capatul venos avand in vedere ca PNF este mai mare decat PNA
pentru ca K la capatul venos este mai mare decat K la capatul arterial
ce cantitate se filtreaza zilnic
20l
cat se reabsoarbe
16-18 l
ceea ce ramane neabsorbit cum se numete
izvorul limfei
ce reprezinta punctul de presiune izogravimetrica
reprezinta punctul in care PNF este egala cu PNA si deplasarea fluidului este nula
de care capat este mai apropiat punctul de presiune izogravimetrica
de capatul venos
ce fel de procese predomina la capilarele glomerulare
de filtrare
ce fel de proces predomina la niv cap pulmonare si intenstinale
de reabsorbtie
cum poate fi amplificat fenomenul filtrarii
vasodilatatie arteriala
vasoconstrictie venoasa
cum se poate amplifica reabsorbtia
vasocontrictie arteriolara
vasodilatatie venoasa
cat reprezinta RV arteriolara
70 % din RV total
cat reprezinta RV venos
20 % din RV total
ce reprezinta presiunea de inchidere sau de ocluzie
cand presiunea sangelui scade atat de mult incat nu vasul nu mai ramane deschis chiar daca la capatul sau proximal presiunea este mai mare decat la capatul distal
cat este presiunea de inchidere sau de ocluzie
mai mica decat 6
ce se int care au loc mici cresteri volumice
au loc cresteri mari de presiune interstitiala
cum este complianta matrice fibroase din sp interstitial
redusa
care este limita expandarii volumice
peste 100%
ce se int cand se atinge limita
presiunile tisulare devin pozitive, peste presiunea atmosferica (2-4mmHg)
rezistenta fazei solide este depasita
conductanta hidraulica creste brusc
micile colectii fuzioneaza si formeaza lacuri tisulare voluminoase
ce determina presiunile crescute
comprimarea vaselor limfatice
creste volumul fluidului interstitial prin diminuarea drenarii limfatice si complianta devine brusc crescuta
ce se int cand complianta devine crescuta
permite acumulari consistente de lichid fara cresteri mari de presiune
ce se int cand se acumuleaza cant mari de lichid la nivel interstitial faca cresteri mari de presiune
apare edemul
unde apare cel mai frecvent edemul
la nivelul punctelor de decliv : retromeleolar si gambeir
ce se int cand se depaseste noua limita
mici cresteri de volum determina cresteri importante de presiune => complianta devine din nou redusa
cand apar edemele
reuperea echilibrului intre fenomenele de filtrare, reabosrbtie si drenare limfatica
descriere capilare limfatice
structuri oarbe
cele mai fine elemente structurale
foarte permeabile
in apropierea capilarelor sanguine
ce contin capilarele limfatice
strat endotelial asezat pe o membrana discontinua (uneori absenta)
prezinta membrana bazala a capilarelor porozitati
da
trec prin porozitati proteine
da
cum reusesc proteinele sa treaca capilarele
datorita gradientului presional
exista procesul de porocitoza la nivelul capilarelor limfatice
da
se transporta proteine pinocitoza
da
limfa din capilarele limfatice are consistenta asemanatoare cu a lichidului interstiial
da
care este dif intre limfa din capilare si cea din sp interstiial
limfa din capilre are mai putine proteine
ce au in plus ducturile limfatice colectoare
un strat muscular neted partial neorganizat
care strat este mai bine reprezentat dintre cel de la niv ducturiloe limfatice sau cel de la capatul venos al capilarului
cel de la nivel capilar
ce fel de valve sunt
microvalve
valve in cuib de randunica
cum se mai numesc microvalvele
valve limfatice primare
cum se mai numesc valvele in cuib de randunica
valve limfatice secundare
ce determina prezenta valvelor asupra vaselor limfatice
aspect moniliform
ce rol au valvele
de a fragmenta coloana de limfa
de a directiona limfa intr un singur sens
ce fac vasele pe traseul limfatic
trec prin mai multe statii ganglionar
culeg mai multi afluenti
isi cresc diametrul
rolurile limfei
turnover ul lichidului limfatic si a subst diz care se reintorc in circulatia sistemica
impreuna cu sist venos => epurarea de cataboliti din sp interstitial
inapoiaza organsimului si alti constituenti sanguini migrati interstiaiali :enzime, anticorpi, elem figurate
efect de vacum la niv cavitatilor inchise
apararea specifica si nespecifica
calea de transport pentru diverse subst : nutrienti abs la nivel intestinal
care sunt fac principali pentur intoarcerea limfatica
constractia str musc net de la nivelul ductelor limfatice si contractia fibrelor acto-miozinice ale endoteliului
gradientul presional dintre interstitu si capilare
care sunt fac secundari pentru intoarcerea limfatica
tractionarile capilarului prin filamentele contractile
crestere PHc dat cresterii tonsului vaselor postcapilare
efect de vacuum la varsarea sist limfatic in sist sanguin dat vitezei mari a sangelui
factori comuni pentru intoarcerea venoasa :
-contractia m scheletici
-pulsatiile arteriale ritmice de vecinatate
-peristalitism interstinal
-msic dif parti ale corpului
-vidul toracic
-gravitatia pentru vasele deasupra cordului
-scaderea tonusului artoeriolar si a sf precapilar cu crestere PHc si deci a filtrarii capilare
cum se realizeaza reglarea microcirculatiei
este un proces independent de rglarea sistemica sau nervoasa, determinata de nevoile locale
in fucntie de timp cum sunt procesele de reglarea ale microcirculatiei
pe termen scurt(acut)
pe termen lung
care sunt procsele care se desf pe termen scurt
procesele metabolice, endoteliale si autoreglarea
care sunt proc pe termne lung
angiogeneza(neoangigeneza)
cat dureaza procesele de termen scurt
secunde, minute
cat dureaza procese de termen lung
zile, sapt, luni
care sunt teoriile care explica reglarea metabolica
teortia depletiei de oxigen (nutrienti)
teoria vasodilatatorii
ce afirma teoria depletiei de oxigen sau nutrienti
cand scade disponibilitatea interst a oxigenului sia nutrientilor, scade si folosirea lor de catre FMN din structurile contractile => se relaxeaza metaarteriolele, arteriolele, sf precapialr => creste fluxul sanguin
ce se int cand revine conc de oxigen si nutrienti mai mare decat necesar
apare vasoconstrictia
ce afirma teoria vasodilatatorie
se refera la actiunea subst dilatatori asupra struct contractile care ajusteaza debitul local
ce se int in teoria vasodilatatorie cand creste metab
creste la crestera metabolismului => creste folosirea FMN de nutrienti si oxigen => creste conc de subst dilatatoare
care sunt subst vasodilatatorii
acid lactic k h -scade ph co2 histamina adenozina -efect miocardic
ce se intampla dupa determinarea vasodilatatiei
creste fluxul sanguin => scade conc de subst vasodilatatorii => reduce vasodilatatia
ce reprezinta hiperemia activa si hipermeia reactic
exemple de reglare metabolica
ce produce o hiperemie activa
un efort muscular intens
ce produce o hiperemie reactiva
intreruperea tranzitorie a circulatiei intr un teritoriu
ce se int in hiperemia activa
se activeaza metabolsimul => se consuma subst nutrtive=> elibereaza subst dilatatoare => creste debitul sangvin
de cate ori poate creste debitul sangvin in hiperemie activa
de 20 de ori
ce se int in hiperemia reactiva
dupa decomprimare are loc o crestere compensatorie
de cate ori creste fluxul in hiperemie reactiva
de 7 ori
in mecanismele endoteliale ce subst sunt secretate
vasodilatatoare si vasocontrsictoare
ce subst dilatatoare sunt secretate
oxid nitric
prostaciclina
factorul endotelial hiperpolarizant membranar
ce subst vasocontrisctoare sunt secretate
entodelina
factorii ocnstrictori endoteliali 1 si 2
tromboxan
ce subst se elibereaza in stresul parietal
no
ce subt se elibereaza in distrugerea celulei endoteliale
endotelina
ce produce nitroglicerina
vasodilatatie de NO
de elibereaza ilomdina
prostaciclina
ce efect are bosetanul
este inhibitor de receptori de endotelina
ce fel de proces este autoreglarea
este un mecanism local, prompt, de reglare pe termen scurt a tonusului musculaturii netede din peretele vascular
ce rol are autoreglarea
de mentinere constanta a fluxului sanguin in anumite limite (70-150mmHg)
ce efect are cresterea brusc presiunii arteriale peste 70 mmHg
vasodilatatie => creste fluxul => vasoconstrictie
de ce este importanta vasocontrictia in autoreglare
protejeaza teritoriul distal de transmiterea presiunilor mari de perfuzie
protejeaza vasele de stretching
previne irosirea unr debite mariin teritorii care nu necesita suplimentarea resurselor energetice
ce se int cand scade presiune brusc sub 150
vasodilatatie => scade rezistenta vascualra => reducerea fluxului
ce rol are vasodilatatia in autoreglare
protejeaza organele sensibile la ischemiere : cord, rinichi, creier
in ce vase se int aureglarea
arteriole
venule
limfatice
care sunt teoriile care descriu autoreglarea
teoria miogenica
teoria metabolica
ce spune teoria miogenica
in urma stretchingului presional se destind canalele mecanosensibile de Ca => influx de cation => creste tonusul muscular => vasoconstrictie => scade fluxul prin vas
este teoria miogenica eclipsata in efort fizic intens
da
in efort fizic intens cine regleaza fluxul prin autoreglare
teoria metabolica
ce mecanisme include teoria metabolica
se suprapun mecanismelor pe termen scurt de tip metabolic
care este mecansimul pe termen lung
angiogeneza
cand se face angiogeneza
creste activitatea metabolica
scade cont de O2-hipoxie tisulara
eliberearea fact de crestere vasculara
cand apare angiogeneza fiziologic
act fizica sustinuta
la femeile fertile in timpul proliferarii endometrale lunar
in timpul implantarii placentare
tesuturi cronic inflamate
aclimatizarea la inaltime
in cursul vindecarii unor rani prin cicatrizare
cand apare angiogeneza patologic
tesuturi cronic inflamate masele neoplazice (primare si secundare - metastaze)
ce reprezinta arteriogeneza
dez unei noi ciruclatii colaterale in jurul unui vas partial obstruat prin remodelare
cand are loc angiogeneza
la pacienti cu ischemie miocardica instalata lent prin dez unei circulatii ce ocoleste vasul obstruat
care sunt factorii care dezvolta angiogeneza
fact de crestere vasculara endotelial
factorii de crestere fibroblastica
angiopoietina 1
care sunt factorii care inhiba angiogeneza
angiopoietina 2
endostatina
angiostatina
cat reprezinta debitul coronarian din debitul cardiac de repaus
5%
ce porneste din sinusul coronarian stang de la baza aortei
trunchiul coronarian
ce artere pleaca din trunchiul coronarian
artera descendenta anterioara
artera circumflexa
ce iriga artera descendenta anterioara
atriul stang
portiunea anterioara a septului interventriuclar
peretele anterior si apexul VS
ce iriga artera circumflexa
AS
peretele liber al VD
ce artera pleca din sinusul coronar drept
artera coronara dreapta
ce iriga artera coronara dreapta
AD
portiunea inferioara a septului interventricular
peretele inferior al VS
peretele liber al VD
care sunt cele 3 mari artere coronare
artera descendenta anterioara
artera circumflexa
artera coronara dreapta
unde se afla cele 3 artere coronare mari
subepicardic
unde se afla restul de artere
in toata grosimea miocardului pana la nivel subendocardic
ce realizeaza arterele la nivel subendocardic
o retea bogata numita plexul arterial subendocardic
de cate ori este mai mare densitatea capilara
de 7 ori mai mare la nivel miocardic decat in muscgi scheletic
unde are loc drenarea sangelui venos
in sinusul coronar de la niv AD
cine contribuie cel mai mult la sangele venos
VS
unde se varsa sangele din VD
in AD
prin ce vene se varsa sangele venos de la niv VD
prin vene cardiace anterioare
prin ce vene se intoarce cea mai mica cant de sange deoxigenat
venele tebesiene
ce fel de dezvoltate are sistemul de vase colaterale
programata genetic
ce rol are sistemul de vase colaterale
in cazul unei ischemii are rolul de a devia partial sangele arterial si poate furniza teritoriului sange
cat sange ii poate furniza sistemul de vase colateral teritoriului afectat
15% din debitul prestenoic
cum este perfuzia celor 2 ventricul raportata la fazele cc
difera in functie de faza
cum este perfuzat VS in sistola
mai prost decat in diastola
de ce este VS mai putin perfuzat in sistola decat in diastola
deoarece arterele coronare sunt comprimate din cauza tensiunii musculare din peretele VS si ajunge mai putin sange
cat este perfuzat VS in sistola
20%
cat este perfuzat VS in diastola
80%
cum este perfuzat VD
relativ egal in sistola si diastola
de ce este perfuzat VD relativ egal
pentru ca tensiunea musculara nu creste la fel de mult
intre regiunile subendocardice si subepicardice unde este rezistenta vasculara mai mare
subepicardic
de ce este rezistenta subendocardica mai mare la nivel subendocardic
deoarece prezinta mia multe arteriole si capilare si mai multe circuite in paralel
unde este tensiunea musculara mai mare
la nivel subendocardic
de ce este tensiunea musculara mai mare subendocardic
in timpul sistolei dartorita multarii peretilor ventriculari pe sangele continut si complimarii intense a acestui volum telediastolic
ce conteaza mai mult intre rezistenta vasculara sau tensiunea musculara in sistola
tensiunea musculara
unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in sistola
in reg subepicardica
unde este fluxul mai mare intre reg subendocardica si reg subepicardica in diastola
in reg subendocardica
cand sunt imp diferentele hemodinamice
in schemie globala
unde se intreg prima leziune in ischemia gloaba
in reg subendocardica
cum are loc reglarea fluxului coronarian
local, intrinsec si extrinsec
cum are loc reglarea intrinseca a fluxului coronarian
prin procesele de la reglarea microcirculatiei
cum are loc reglarea extrinseca a fluxului coronarian
mecanisme nervoase si umorale
care este cel mai important factor al fluxului coronarian
cererea de oxigen
miocardul este organul cu cea mai mare extractie de oxigen de la nivel tisular
da
pana la cat poate miocardul extrage oxigen
80%
cum pate creste aportul de oxigen al miocardului
prin cresterea fluxului de oxigen
ce se int pentru a face miocardul fata la cond extrabazale
creste lucrul mecanic pana la 7 ori
de cate ori poate creste fluxul coronaian
nu poate creste decat pana la 4 ori valoarea de repaus
cum se regleaza fluxul coronarian la cresterea cererii tisulare de oxigen
prin vasodilatatie de tip metabolic
ce se int cand se elibereaza adenozina
vasodilatatie
cum se elibereaza adenozina
scade conc tisualra de oxigen
ce efecte are adenozina
- sinteza de eNOS => creste elib de NO => relaxeaza tesutul neted => vasodiltatie
- difueaza catre tesutul muscular neted => deschide canalele de K sensibile la scaderea niv de ATP => hiperpolarizare celulara => se inchid canalele de Ca voltaj dependente => relaxarea tesutului muscular neted => vasodilatatie
- difuzeaza catre tesutul muscular neted => creste fosforilarea MLCK => inhiba interactiunea acto-miozinica => relaxarea VSMC=> vasodilatatie coronariana
cand contribuie mecanismul de autoreglare
cand presiunea este intre 70 si 150
ce reprezina furtul coronariaN
cand se adm medicamente vasodilatatorii cu efect rapid si intens si in loc sa actioneze la zona suferinda, ele actioneaza pe teritriul sanatos unde exista rezerva functionaala,
ce determina stimularea simpatica
creste inotropismul si cronotropismul prin recp beta1
ce efecte are stimularea simpatica
creste metabolismul tisular si utilizarea oxigenului
stimularea simpatica determina vasodilatatie si vasoconstrictie
da
prin ce receptori determina stimularea simpatica vasodilatatie
prin receprtori beta2
cum este eclipsata vasoconstrictia determinata de stimualrea simpatica
mai mult prin vasodilatatei de tip metabolic
mai putin prin vasodilatatia determinata de stimularea simpatica
cum este definita inomogenitatea stimularii simpatice
vasodilatatie : subendocardic
vasoconstrictie : subepicardic
ce influenta are stimularea parasimapatica
moderata
de ce este infl stim parasimatice moderata
exista putin fibre PS la acest nivel
ce efect are vagul
inerveaza centrii de automatism
efect inotrop negativ
dromotrop megativ
efectul inotrop al PS vizeaza artii sau/si ventriculi
atrii
ce determina scaderea frecventei cardiace
scaderea consumului de oxigen => vasoconstrictie
cum se realizeaza reglarea umorala
actiunea intrinseca a unor subst vasodilatatorii si vasoconstrictorii
ce subst sunt implicate in reglarea umoaral
bradikinina
serotonina
ADH
angiotensina II
