Hemodinamica I Flashcards
ce este hemodinamica
stiinta care se ocupa cu studiul factorilot ce guverneaza curgerea sangelui prin organe si tesuturi
ce interelatie are la baza hemodinamica
flux sangvin <=> presiune sanguina <=> rezistenta vasculara
care sunt factorii care infl curgerea sangelui
factori extrinseci : forta motrice a cordului, gravitatia)
factori intrinseci :
-prop continatorului : distensibilitate, complianta, elastanta vasculara
-prop continutului : densitate, hematocrit, conformatia sterica
comp sistem vacular
mica si marea circulatie si circ limfatica
din ce este formata tunica interna
celule endoteliale asezate intr un singur sir circumscrise de o lama fina de tesut conj
unde se afla tunica interna
in imediata vecinatate a coloanei de sange
principalele functii ale endoteliului
reglarea fluxului si a presiunii
funct enzimatica : enz de conversie a angiotensinei I
schimburi cu tesutul interstitial
rol antitrombotic prin subst pe care le secreta (activatorul plasminogenului, prostaclicina) + producerea glicocalix
ce este glicocalixul
GAG uri incarcate negativ
roluri glicocalix
refuce fortele de frecare intre coloana de sange si endoteliu
respinde elementele figurate care sunt incarcate negativ
ascunde situsurile de legare ale fact de coagulare, leucocite si trombocite
din ce este formata media
strat de fibre musc netede aranjate circular sau spiralat dispuse intr o matrice ce contine fb de colagen si fb elastice
la ce subst react stratul musc net si ce efecte are
tesutul musc neted raspunde prin influente vaso constrictoare sau vasodilatatoare la factori nervosi (sist nerv autonom) si agenti umoarali :
- locali (cataboliti si subs cu rol paracrin)
- sistemici ( ag farmacologici si secretii hormonale)
ce este tonusul
stare permanenta de usoara contractie a vaselor
unde este cel mai bine reprezentat
arteriole
de ce este la arteriole rezistenta cel mai bine reprezentat
raportul test musc/lumen = maxim
ce rol au arteriolele
rol in reglarea debitelor regionale
cum se mai numesc arteriolele
vase de rezistenta
ce se intampla odata cu intrarea in sectorula arteriolar
scade brusc presiunea
ce rol au fb elastice
permit expansiunea peretelui vacular si revenirea la pozitia bazala => vasul fiind intr-o permanenta adaptare la presiuni interne de curgere
ce rol au fb de colagen
sunt mai rigide si confera vasului rezistenta la streching
din ce este formata adventicea
tesut conj fibros cu pred de fb de colagen care formeaza o camasa inextensibila (impiedica stretching ul exagerat, prevenind ruperea vasului)
ce prezinta adeventicea la niv vaselor mari
vasa vasorum = vase mici de nutritie care cateodata ajung la stratul extern de tesut muscular neted
filete nervoase, de obicei nociceptive pentru a transmite durerea in diverse situatii clinice
care sunt prop mecanice ale vaselor sangvine
distensibilitatea
complianta/capacitanta
elastanta
contractilitatea
ce este distensibilitatea
proprietatea vaselor de a si creste columul in raport cu presiunea interna a sangelui si volomul initial al acestora
formula distensibilitatii
D = deltaV/(delta P * Vi)
cine permite distensibilitate mai mare dintre artere si vene
vene
de ce venele
pentru ca au mai putine fibre musculare si fb elastice
de cate ori sunt mai distensibile venele decat arterele
de 8 ori
cat sange se afla in vene
3/4
cum este depozitat sangele la nivelul venelor
jumatate este depozitat in stare inactiva si in situatii solicitante este pus in circulatie
cum se mai numesc venele
sector de stocaj si teritoriu de joasa rezistenta si presiune
ce consecinte negative poate avea distensibilitatea
la presiuni mari la nivelul circulatiei de intoarcere venoasa pot lua nastere niste dilatatii sinuoase ale venelor superficiale ale gambelor vizibile si palpabile numite varice
ce reprezinta varicele
semn de insuficienta venoasa cronica
ce reprezinta complianta sau capacitanta
“distensibilitatea: vasului dar fara sa se tina cont de voumul initial
variatie volumica cand presiunea interna a sangelui variaza cu 1 mmHg
formula compliantei
C = deltaV/deltaP C = D * Vi
daca 2 vase au aceeasi distensibilitate cine are complianta mai mare
cel care are volumul initial mai mare pentru ca munceste mai putin
daca 2 vase au geometria la fel care va fi vasul mai compliant
cel care are distensibilitatea mai mare
de cate ori sunt mai compliante venele decat arterele
de 24 de ori
de 3 ori mai mult volum
de 8 ori mai distensibile
ce functie au venele
de rezervor sanguin
ce functie au arterele
mare adaptabilitate a arterelor la regimuri presionale inalte si la viteze de circualtie crescute
cum se mai numesc arterele
vase de inalta presiune si rezistenta sau consumatori de presiune
ce efect are simpaticoliza
scade tonusul muscular => creste complianta
ce efect are stimularea simpatica asupra compliantei
creste tonusul muscular => scade complianta
ce se intampla cu complianta la persoane vastnice
diagrama presiune-volum se muta la volume mai mari => creste diametrul vaselor => complianta vasculara scade din ce in ce mai mult, odata cu procesele de arterio si atero scleroza
ce este elastanta
reciproca compliantei
reculul elastic al vaselor
de cine este dependenta elastanta
de fb elastice
ce rol are cuplul complianta-elastaza
rol definitoriu in procesul de transformare a energiei de efectie a sangelui in energie de propulsie a coloanei de sange prin arborele vascular in sistola si
diastola - fenomenul Windkessel
ce este contractilitatea
prop fibrelor musculare netede din tunica medie de a si scurta lungimea
ce determina modificarile de tonus muscular
vasomotricitate
ce se int cu presiunea sangelui in caz de depletie volemica
presiunea sanguina scade brusc => interventii neuro-umoare reglatorii => proces vasocontrictor => coplianta se va reseta => presiunea sanguina va tinde astfel sa revina la normal
ce se int cu presiunea sangelui in caz de suplimentare volemica
de ex in retentie hidrica in urma unui regim hipersodat => presiunea va creste initial considerabil => relaxarea fibrelor netede => continatorul se va destinde => complianta se va reajusta => presiunea revine la normal
ce reprezinta fenoemul compliantei intarziate
prop organelor cavitare de a pastra o presiune constanta
care este legea lui Darcy
Q = deltaP/R
ce descrie legea lui Darcy
relatia de prop intre flux sangvin, gradientul presional la capetele sale si rezistenta la inaintare
cum se defineste fluxul sanguin
volumul de sange care traverseaza o sectiune a arborelui vascular intr un timp
formula fluxului sanguin
Q = deltaV/delta t Q = v * S
care este principiul cinservarii masei
indiferent de sectiune debitul va fi egal cu debitul cardiac = 5 L/min
ce se int cu viteza cand suprafata totala de sectiune creste
viteza scade proportional
cum sunt STS si viteza la nivel capilar
STS maxim si viteza minima
cum se poate masura fluxul sanguin
invaziv = prin canualrea vaselor
noninvaziv => metoda ultrasonografica Doppler
cum functioneaza met ultrasonografica
identificarea unei variatii de frecventa intre unda incidenta emisa transcutanat de cristalul piezoelectric al transductorului si cea reflectat de hematiile in miscare
cum este diferenta de frecventa in functie de viteza in flux a elementelor figurate
cu cat viteza este mai mare cu atat diferenta de frecventa este mai mare
cum se afiseaza rezultatul unui Doppler
sub forma unei anvelope
PSV - velocitatea sistolica maxima
EDV - velocitatea de la sf diastolei
cat se sensibila este metoda Doppler
este foarte sensibila
inregistreaza modificari minime ale vitezelor de curgere si oscilatii rapide ale fluxuli sanguin
ce este rezistenta vasculara
reprezinta rezistenta intampinata de sange la inaintarea prin arborele vascular
pentru ce este descrisa ecuati Hagen-Poiseuille
pentru tuburi cilindrice, drepte, subtiri, rigide si un fluid necompresibil, cu vascozitate si flux constante, avand o curgere ordonata, de tip laminar
care este formula rezistentei
R = 8nl/pi*r al a 4 a
din cauza carui caract nu este curgerea sangelui ideala
are caracter pulsatil si vasele sanguine sunt structuri elastice
pentru ca nu este o curgere perfecta ce notiune se introduce
impedanta vasculara
din ce este formata impedanta vasculara
impedanta rezistiva sau vascoasa => descrisa de Hagen
impedanta inertiala
impedanta data de complianta => rezistenta vasculara poate creste semnificativ atunci cand scade complianta
ce impedante depinde de functia cronotropa
impedanta inertiala si cea data de complianta
ce unitati de masura se folosesc pentru masurarea rezistentei vaculare
URP - unitati de rezistenta periferica
1 URP => rezistenta la inaintare intampinata de coloana de sange avand un debir de 1 mL/sec si accelerata de un grad presional intre capetele vasului de 1 mmHg
CGS - centrimetri-gram-secunda = DYN*sec/cm5
Valoarea RV expr in CGS => RV(URP) * 1333
Wood - cardiologia pediatrica
RV se raporteaza ca raportul dintre gradient presional/IC
care este valoare RV sist
1
care este valoarea RV pulm
0.17
care este raportul intre RV sist: RV pulm
6:1
de ce este imp de stiut RV
de ex in defect spetal congenital cu inversarea suntutlui este imp de stiut RV deoarece daca este mare nu se poate corecta doar defectul si trebuia transplat de pulmon ori transplant cord-pulmon pentru a rezolva problemele
ce este conductanta vasculara
fluxul de sange printr-un vas , atunci cand gradientul presional intre capete este egal cu 1 mmHg
inversul rezistentei vasculare
usurinta cu care vasul permite trecerea sangelui
dep de rezistenta vasculara
care este cel mai imp parametru de care depinde rezisteta vasculara
raza
cand depinde de lungime rezistenta vasculara
cand sunt abordate noi teritorii vasculare
daca raza scade de 2 ori ce se int cu rezistenta si cu conductanta
rezistenta creste de 16 ori
conductanta scade de 16 ori
cum se micsoreaza fluxul
prin cresterea fortei de frecare intre perete vascular- coloana de sange
ce se int cu rezistenta vasculara in seg arteriolar si in seg capilar
in seg arteriolar creste de 7 ori
in seg capilar scade de 5 ori
dintre arteriole sau capilare unde este STS mai mare
capilare
dintre arteriole sau capilare unde este rezistenta vasculara mai mare
arteriole
ce fel de circuite vasculare se alfa in terir arteriolar si capilar si ce inf au
in seg capilar se afla mai multe circuite in paralel decat in seg arteriolar, ceea ce inseamn ca rezistenta vasculara de la nivel capilar este mai mica
cum creste conductanta intr un circuit in paralel si de ce
cu nr de elemente
creste cu nr de elemente pentru ca creste nr de posibilitati prin care sangele poate strabte circuitul in paralel
unde este intalnita dispunere in paralel a vaselor sanguine + exemplu
in circulatia sistemica
a mezenterica + a splenica => trunchiul portal venos
care este scopul acestui tip de arborizatie in paralel
fiecare teritoriu vascular sa beneficieze de acelasi gradient presional intre capetele circuitului
fiecare unitate sa isi poata adapta individual debituld e perfuzie in functie de necesitati
cum variaza rezistenta vasculara intr un circuit in serie
creste cu nr de elemente
cum variaza conductanta intr un circuit in serie
scade cu suplimentarea de unitati circulatorii
cum se defineste vascozitatea
rezistenta care ia nastere la deplasarea straturilor hematice intre ele sau forta de coeziune datorata fortelor de forfecare ca iau nastere la deplasarea straturilor alaurate
in ce se masoara vascozitate
poise
centri poise
care este val vascozitatii sangelui
3 cp
de cate ori este mai mare vascoz sangelui decat a apei
de 3 ori
care sunt factorii care infl vascozitatea
hematocrit factorul stearic(globular) proteinele plasmatice temperatura diametrul vascular velocitatea coloanei de sange
cum variaza vascozitatea in functie de hematocrit
creste hematocritul => creste si vascozitatea
care este valoarea hematocritului
45%
cum variaza vascozitatea in functie de factorul stearic
in sferocitoza ereditara => creste vascozitatea
cum variaza vascozitatea in functie de proteine plasmaice
prezenta paraproteinelor, imunoglobulinelor, prot cu GMM => creste vascozitatea
lipidele multe => cresc vascozitatea
cum variaza vascozitatea in functie de temperatura
scade temp => creste vascozitatea
temp redusa poate determina depunerea de imunoglobulin => crioglobuline
cum variaza vascozitatea in functie de diametrul vasului
cand raza scade => vascozitatea scade doar daca raza vasului este sub 1 mm
ce se int in vasele care au diametrul mai mic de 1 mm - fenomenul Fahraues-Lindqvist
fortele de frecare sunt mai mari la periferie decat in axul central al vasului deoarecele la periferie iau nastere intre fata interna a vasului si cilindrii hematici
ce se int pentru a diminua fortele de frecare intre supraf interna a vasului si stratul periferic de hematii
prin misc antiorare ale hematiilor se formeaza un strat fin de lichid intre supr interna a vasului si hematii care are rol de rulment
la niv vaselor mici ce se int cu raportul dintre bufferul de plasma si grosimea laminelor eritrocitare
niv de plasma ramane la fel
eritrocitele scad
raportul creste
in vasele mici cum este vascozitatea comparativ cu vasele mai mare
vascozitatea scade
cum variaza vascozitatea in functie de velocitatea coloanei de sange
cand velocitatea scade foarte mult (aproape de 0) => vascozittea creste foarte mult
cum se realizeaza curgerea ordonata, silentioasa de tip laminar
in planuri paralele si cu consum minim de energie
cum se face trecerea de la curgerea ordonata la cea turbulenta
cand viteza creste pentru un “prag” critic => curgerea laminara se transforma intr-una de tip turbulent, cu vartejuri
cum se depl hematiile in curgerea de tip turbulent
hematiile nu se mia deplaseaza doar in axul longitudinal al vasului, ci capta si traiecte oblice, perpendiculre pe perete sau chiar in sens ineers curgerii normale
consuma energie curgerea turbulenta
da deoarece ciocnirile globulare costa energie
prin ce se diferentiaza in mod special curgerea tubulenta fara de cea laminara
este zgomotoasa :
stetacustic : sufli
palpatoriu : freamat
cand ia nastere viteza critica
miscsoareara calibrului vascualar : stenozari
sunturi arterio-venoase
cresterea debitului sistolic
scaderea vascozitatii sanguine : anemie
ce arata nr lui Reynolds
marime adimensionala care cuantificare evolutia catre o curgere tubulenta
formula Re
viteza * diametru * densit / vasc
in functie de valori ale RE cum este curgerea
pana in 2000 => curgere lamiara
peste 2000 => curgere turbulenta
de ce fel de forte depinde Re
forte inertiale si forte vascoase
care sunt fortele vascoase
diametrul si vascozitatea
care sunt fortele inertiale
viteza si densitatea
cum scade Re
daca scade diametrul/vascozi
cum creste Re
creste viteza* densitatea
cum este definita presiunea snaguina
reprezinta forta exercitata de sange pe unitatea suprafata a perteleui vascular si se exprima prin raportate la presiunea atmosferica
cum variaza fluxul sangelui in functie de gradientul presional
cu cat gradientul presional este mai mare cu atat fluxul sangelui este mai mare
privind legea lui Darcy de cine depinde presiunea
de fluxul sanguin si de rezistenta vasculara
cum creste presiunea in functie de flux si rezistenta vasculara
prin sitmulare simpatica si a formonilor de stres - catecolamine
care sunt factorii care genereaza presiunea la interior
forta motrice a cordului
rezistenta vasculara ( crestere vascozitatii, scaderea compliantei => creste presiunea)
fortele externe care actioneaza asupra vasului (contractia muschilor gambei, miscarile respiratorii)
scaderea velocitatii de curgere a sangelui - principiul lui Bernoulli
gravitatia
care este principiul Bernoulli
energia potentiala si energia cinetica a sangelui se afla intr-o relatie de inversa prop, suma lor fiind constanta pentru vase orizontale
ce infl are gravitatia
nu are nicio influenta indiferent de pozitia corpului dearece masuratorile se realizeaza la nivelul cordului
cum variaza presiunea sanguina in ortostatism
fiecare cm usb cord reprezinta o crestere a presiunii cu 0.77 mmHg si fiecare cm peste cord o scade cu aceeasi valoare
ce reprezinta stresul parietal sau de forfecare
reprezinta tensiunea care ia nastere prin stretching in peretele vascualr cu o grosime (h) de 1 cm
formula stresului
sigma = T/h sigma = r * delta P /h
cum se noteaza stresul parietal
sigma
conform legii Laplace cu cine variaza direct prop tensiunea
cu raza si presiunea transmurala
T = r * delta P
ce reprezinta presiunea transmurala
diferenta intre presiunea interna a sangelui si presiunea externa de lanivelul tesutului interstitial
de ce arteriolele au o mare putere de adaptare
datorita stratului muscular neted foarte bine dezvoltat ele isi pot micsora considerabil raza, controland presiunea sanguina si totodata si stresul parietal
cine rezista mai bine la stres parietal dintre capilare is aorta
capilarele
de ce rezista mai bine capilarele la stres parietal decat aorta
raportul raza/grosime este mai mic la capilare decat la aorta si de aceea aorta este supusa unui stres parietal mai mare
care sunt consecintele unui stres parietal mare
aparitia anevrismelor => marirea progresiva a razei si miscorarea grosimii peretelui => rism de rupere => hemoragie
aparitia destabilizarii placilor de aterom => tromboze locale => embolizare a cheagului
ce se int cand are loc ejectia ventriculara
are loc o destindere a arborelui circulator => o crestere moderata a tensiunii parietale vasculare => o parte dein energia cinetica coresp jetului sanguin se transforma in energie potentiala de perete (elastica)
ce se int in diastola cu peretii vasculari
peretii isi reiau dimensiunile de repaus si are loc conversia energiei elastice in energie cinetica creand o noua forta de propulsie necesara curgerii sanguine
ce este fenoemnul Winkkessel
mecanism de distensie si recul elastic
unde are loc fenomenul sistolei elastice vasculare
pe parcursul arborelui circulator pana la seg arteriolar
ce rol are forta de propulsie a pompei vasculare diastolice
determina o curgere continua pe parcursul ciclului cardiac diminuand sacadele ciclice specifice ejectiei ventriculare
ce beneficiu are fenomenul Windkessel asupra pulsatiilor cardiace
vasele prin calitatea lor de destindere pot netezi pulsatiile cardiace dar fara a le anula
daca pulsatiile cardiace ar fi anulate care este consecinta
rezistenta vasculara creste gradual cu diminuarea sau chiar suprimarea in final a perfuziei capilare
ce rol are jocul de distensie-recul elastic
mentine o presiune de curgere pe parcursul diastolei
reduce variatia de flux
presiune slab pulsatila pentru ca sangele sa ajunga la nivel capilar
ce reprezinta pulsul
o bucla de distensie vasculara, ce determina un front de unde propagat
care este viteza de circulatie a undei de puls comparativ cu coloana de sange
de 10 ori mai mare
ce este pulsul arterial sau pulsul presiunii
este o unda pulsatila de presiune calatoare propagata practic instantaneu
ce se int cu pulsul cand ajunge in seg arteriolar
unda se va lovi ca de un zid si se va reflecta urmand un traseu retrograd pana la nivel central
cum are loc amortizarea undei de puls sau de percutie
se absoarbe energia prin frecare la interfata sange-vas
cum variaza amortizarea undei fata de complianta
cu cat vasul este mai compliant cu atat unde va si mai amortizata
de catre cine pot fi influentate caracterele pulsului
variatia debitului cardiac
velocitatea de ejectie
modificarile aduse prop vaselor
cum variaza amplitudinea pulsului fata de stimularea inotropa/contractilitate
creste amplitudinea odata cu functia inotropa
cum variaza celeritatea pulsului fata de complianta
cu cat vasul este mai putin compliant cu atat celeritatea creste
deoarece se transmite mai repede daca vasul este tare
de cine este determinata rigiditatea vasculara
ateroslceroza si arterioscleroza
care este cea mai facila met de evid a pulsului arterial
palparea
ce reprezinta presiunea arteriala
presiunea cu care circula sangele prin artere
cum se traduce energia transmisa de pompa cardiaca
forta de propulsie => presiunea de inaintare a coloanei de sange
forta exercitanta perpendicular pe unitatea de suprafata => tensiunea in perete proportionala cu presiunea interna a sangelui
cu cine sunt oscialante presiunea (tensiunea) sangelui si fluxul sangvin
cu oscilatiile sistolo-diastolice ritmice a cordului
din ce este formata presiuena sangelui
tensiune arteriala sisitemica si tensiunea arteriala diastolcia
ce reprezinta tensiunea arteriala sistolica
presiunea maxima cu care este ejectat sangele in portiunea de origine a arborelui ciruclator
ce reprezinta tensiunea arteriala minima
presunea minima din diastola cu care continua sa se deplaseze sangele
ce reprezinta hipotensiunea arteriala
este mai mult o conditie clinica unde TAS este sub 90 iar TAD este sunt 60
descriere mica circulatie comparativ cu marea ciruclatie
rezistenta vasculara mai mica decat in circuatia sistemica
vasele sunt mai subtiri
circumferinta mai mare
tunica medie slab dezvoltata => complianta mai buna
TAS = 25-28 TAD = 8-10
la niv capilarelor presiunea are valori mai mici decat in capilarele sistemice
de ce presiunea din capilare este mai mica
pentru a preveni transvazarea lichidului capilar in alveole si aparitia edemului pulmonar
in ce situatii creste TA
mediu rece
efort fizic
stari emotionale
graviditate
in ce situatii scade TA
mediu cald
somn
postprandial
in perioada imediat urmatoare dupa efort fizic la sportivii de performanta
in ce situatii patologice creste TA
febra
hipertiroidism
feocromocitom
in ce situatii patologice scade TA
hipotiroidism
adm excesive de medicamente hipotensoare
stari de soc din diverse etiologii
cum este tensiunea arteriala la nastere
este mai mica 80/50 dar creste pe parcursul dezvoltarii
ce tensiunea are adultul tanar sanatos
120/80
TA la vastnici (50-60) ce se int
creste TAS si creste TAD
deoarece scade complianta vaselor prin rigidizarea vaselor si depunderea placilor de aterom subendoteliale
cine creste mai mult dintre TAS si TAD
TAS
ce se int la vasticii de peste 60 de ani cu TA
creste TAS si scade TAD
de ce scade TAD
complianta scade si mai mult => vasele devin rigide si viteza sangelui creste => creste energia cinetica => scade energia potenitala => scade presiunea exercitata asupra peretelui vascular => scade tensiunea
ce reprezinta presiunea arteriala diferentiala
diferenta dintre presiunea arteriala maxima si presiunea arteriala minima = PAS - PAD
care este valoarea pres art diferentiale
30-50 in medie 40 mmHg
cum se determina presiunea pulsului pe sfigmograma
masurarea distantei dintre punctul de maxima ascensiune “P” si piciorul perpendicularei coborata din acest punct pe abscisa
cum variaza amplitudinea PP de a lungul arborelui circulator
scade pe masura ce avanseaza dat cresterii rezistentei la inaintare
unde are loc cea mai abrupta scadere
arteriolar
care este valoarea PP la nivel capilar
maxim 5 mmHg
de ce depinde PP
debitul sistolic => variaza direct proportional
complianta vasculara => invers porportional
ce reprezinta crestere PAs si fara modificarea PAd
efort fizic aerob ocazional
ce reprezinta crestere PAs si scaderea PAd
efort fizic de anduranta la sportivii de performanta
PAs creste dat cresterii debitului sistolic
PAd scade datorita cresterii compliantei vasculare
ce reprezinta formula sfigmomanometrica divergenta
cresterea PAs si scaderea PAd
ce reprezinta formula sfigmomanometrica convergenta
scaderea PAs si cresterea PAd
in ce situatie are loc sfigmomanometrica divergenta
insuficienta aortica
PAs creste => creste VTD=> creste debitul sistolic
PAd scade => are loc o refluare din aorta inapoi in ventricul
in ce situatii are loc sfigmomanometrica convergenta
insuficienta cardiaca
PAs scade => scade functia de pompa a inimii
PAd creste => activarea stimularii simpatice si SRAA => efect vasoconstrictor
cum variaza PP la vastnici de 50-60 de ani
PAs crescut si PAd crescut => PP crescut
cum variaza PP la vastnicii de peste 60 de ani
PAs continua sa cresca dar PAd incepe sa scada si va duce la o crestere si mai accentuata a PP => formula divergenta
ce semnifica o crestere a PP de peste 65 mmHg
confera un risc cardiovascular suplimentar fata de cel determinat de hipertensiunea arteriala sistolica izolata
ce semnificatie mai poate avea un PP crescut
afectare a functiei ventriculare stangi datorita cresterii stresului parietal
daca avem un PP= 70 mmHg fata de 50 mmHg ce inseamna
creste riscul de infarct miocardic acut de 3 ori
ce inseamna presiune arteriala medie
NU inseamna media celor 2 presiuni extreme PAs si PAd
inseamna media presiunilor instantanee dintr o perioada de timp
cum se face masurarea cea mai riguroasa a PAm
prin cateterizare arteriala
cum se realizeaza determinarea PAm
cu un transductor de presiune atasat unei sonde intravasculare care inreg milisecunda cu milisecunda toate val presiunii sanguine de pe parcursul unui CC
cum se mai calculeaza PAm
aria de sub graficul sfigmogramei divizata la timpul unui CC
legea lui Ohm aplica pe circulatia sistemica
care este formula PAm
PAM = PAd + 1/3(PAs-PAd)= PAd + 1/3PP
cat contribuie la PAm, PAd si PAs si de ce
PAd - 60 %
PAs - 40 %
deoarece diastola ventriculara(0.53s) dureaza mai mult decat sistola ventriculara (0.27s)
care este val PAm la adultul sanatos
90-100 mmHg
care este val PAm la nastere
nu depaseste 70 mmHg
care este val PAm la vastnici
110-140 mmHg
val PAm de ce depind
PAs si PAd
ce estimeaza PAm
estimeaza perfuzis tisulara
ce inseamna ca PAm <65 mmHg
este o perfuzie tisualara neadecvata
