Harap-Alb Flashcards
Harap-Alb: Introducere
Una dintre cele mai reprezentative opere ale lui Ion Creanga este Povestea lui Harap-Alb , aparuta in revista Convoribirii literare in anul 1877 din dorinta de a valorifica literatura populara si de a materializa ideologia realista
Harap-Alb: Titlul
Titlul este alcatuit din substantivul Poveste care simbolizeaza drumul vietii si oximoronul Harap-Alb ce reflecta conditia duala a protagonistului:
- Harap are semnificatie de sluga
- iar Alb reflecta puritatea , orginea nobila.
Acesta se construieste astfel pe principul Yin si Yang, pe baza contrastului dintre lumina si intuneric , alb si negru
Harap-Alb: Tema
Tema basmului o reprezinta lupta dintre bine si rau,incheiata prin victoria binelui.De asemenea ,eroul parcurge o calatorie initiatica,a maturizarii, pentru dobandirea unor valori morale.Motivele narative specifice sunt: superioritatea mezinului,calatoria,probele,pedepsirea raufacatorului ,casatoria
Harap-Alb: Despre Autor
Ion Creanga este unul dintre marii clasici ai literaturii romane, care s-au afirmat in cercul literar Junimea in a doua jumatate a secolului xix-lea . Acesta este un scriitor realist ce a reusit sa ridice proza romaneasca pe acelasi culmi pe care Eminescu propulsase Poezia.
Harap-Alb: + Informatie in plus
Criticul literar Garabet Ibraileanu l-a numit ,, Un Homer al nostru , opera sa fiind o epopee in care traiesc credintele, datinile, obiceiurile, limba, morala si filosofia popurului
Harap-Alb: Incadrare
Opera este un basm, avand ca trasaturi specifice:
- prezenta intamplarilor fabuloase
- a personajelor cu puteri supranaturale
- conflictul dintre rau si bine ce se sfarseste intotdeauna cu victoria binelui
- Utilizarea cifrelor magice si a formulelor specifice
Din punct de vedere al curentului literar, opera apartine realismului prin:
- cronotop
- vericiditatea intamplarilor
- prezentarea personajului in evolutie, transformadu-se pe parcursul actiunii
Harap-Alb: Viziunea despre lume
este realizata cu ajutorul personajului principal, cat si al lui Ochila.
- Harap-Alb nu are puteri supranaturale, tocmai pentru a evidentia ideea ca in viata nu ai nevoie de puteri fabuloase ca sa reusesti, ci de anumite caltiati precum milostenia, curajul, generozitatea, loialitatea. Infrangerea Spanului in final contureaza ideea ca orice incercare de a incalca legile unei lumi traditionale va fi aspru pedepsita .
- Portretul lui Ochila este relevant si el pentru viziunea autorului, acesta constituind de fapt un portret satiric al scriitorului, inzestrat cu darul unic de a vedea altfel lumea: Unu-i Ochila pe fata pamantului, care vede toate si pe toti atfel de cum vede lumea cealalta
Viziunea realista a autorului este sustinuta si de limbajul ce contine regionalisme, proverbe si zicatori
Harap-Alb: Conflict
Conflictul din opera se extinde la nivelul intergului univers creat de catre autor, fiind unul de natura exterioara, intre fortele binelui si cele ale raului, avandu-i ca exponenti pe Harap-Alb si pe Span. Finalul duce mereu la biruinta celui devenit imparat.
Astfel, Spanul este ,, raul necesar,, in evolutia protagonistului .
Harap-Alb: Concluzie
In lumina celor aratate, basmul ,,Povestea lui Harap-Alb,, de Ion Creanga pastreaza elementele tipice basmului popular dar se deosebeste prin umanizarea fantasticului, trasatura ce accentueaza caracterul sau cult
Harap-Alb: O prima scena relevanta
O prima scena relevanta pentru opera este cea a coborarii fiului de crai in fantana. Aceasta reprezinta coborarea in Infern, cat si spatiul intermediar dintre cele doua lumi, putand de asemenea sa fie asociat cu o grota, spatiu intunecat cu virtuti materne, un fel de pantec simbolic ce pregateste o noua nastere. Prin coborarea sa, mezinul trece de la postura de neinitiat, ,,boboc,, la cea de initiat, capatandu-si de asemenea numele de ,,Harap-Alb,, . Astfel, fantana devine si un loc al botezului pentru protagonist, el lepadandu-se de statul social pe care il avea.
In aceasta secventa este scos in evidenta specificul basmului prin intermediul juramantului ,,pe ascutisul sabiei,, pe care Harap-Alb i-l face Spanului. De asemenea, personajul pozitiv isi identifica defectele de care nu era constient .
Harap-Alb: A doua scena semnificativa
A doua scena scena semnificativa este cea a mortii, finalul fiind anticipat de cuvintele Spanului inca din prima secventa: ,,pana cand vei muri si iar vei invie,, . Moartea eroului evidentiaza lipsa puterilor supranaturale, el fiind ajutat de obiectele miraculoase si fata de imparat. Harap-Alb este astfel un erou atipic de basm, calul fiind cel ce ucide Spanul, savarsindu-se justitia divina. Invierea fiului de crai nu are insa loc decat in momentul in care el este ajutat de fica Imparatului Ros. Aceasta scena este importanta deoarece marcheaza sfarsitul calatoriei, al juramatului si al conditiei umilitoare de rob. Renasterea personajului poate fi asemanata cu cea a pasarii Phoenix, care a renascut din cenusa, ea subliniind in acelasi timp caracterul fantastic al operei. Harap-Alb moare in vechea sa personalitate, supusa erorii, pentru a renaste stapan pe sine initiat in tainele vietii si ale mortii.
