Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Rezi vol I > Gastro > Flashcards

Gastro Flashcards

1
Q

Manometria esofagiana ca si metoda de diagnostic in BRGE este utilizata:

A
  • in suspiciune de acalazie
  • in suspiciune de spasm difuz esofagian
  • in cazurile in care este preconizata o interventie chirurgicala anti reflux
  • cazuri care nu raspund la terapia empirica si au aspect normal la EDS
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

EDS in BRGE este indicata in urmatoarele cazuri

A 
varsta>50 ani, reflux frecvent
in prezenta semnelor de alarma
esec terapeutic la IPP
in cazul recidivei dupa sfarsitul trat cu IPP
simptomatologie atipica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Medicamente care pot determina BRGE

A 
progesteron
estrogeni
anticolinergicele
agonisti beta drenergici
antagonisti alfa
blocanti canale Ca
diazepam
antidepresive triciclice
teofilina
narcotice
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Alimente care pot determina BRGE

A 
ciocolata
menta
mancaruri grase
bauturi carbogazoase
cafea si produse cu cofeina
otet
suc de portocale
produse pe baza de rosii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Referitor la EDS in BRGE

A
  • este capabila sa diagnosticheze si sa gradeze esofagita de reflux (clasificarea LA)
  • poate depista leziuni asociate (ulcer GD)
  • poate exclude esofagite de alte cauze (eoz, biopsie)
  • este cea mai utila examinare
  • este explorarea de prima intentie in caz de semnale de alarma
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ulcerul de stress apare la urmatoarele categorii de pacienti

A 
asistati in ATI
cu traumatisme cerebrale
cu arsuri
sepsis cu MSOF
si este frecvent complicat hemoragic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Factorii luminali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

A

stratul mucos alcalin
imunoglobulinele
lactoferina

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Factorii epiteliali cu rol defensiv ai mucoasei gastrice in etiopatogenia ulcerului peptic

A

integritatea jonctiunilor intercelulare
repararea celulara
regenerarea celulara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Factorii de agresiune implicati in etiopatogenia ulcerului peptic

A

secretia acida si pepsina
infectia cu H. pylori
refluxul biliar duodenogastric
indicele termic si osmolaritatea bolului alimentar
substantele cu efect de detergent si act citotoxica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

In UD complicat sau care asociaza varsta>65 ani, durata trat medical, incluzand faza de eradicare H. pylori

A

3 sapt

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Manifestarile cronice ale HDS

A

carenta martiala

anemie microcitarara hipocroma hiposideremica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Explorarea functiei gastrice prin dozarea secretiei acide bazale si maximale se impune cand:

A

ulcere multiple
loc. distal de bulbul duodenal
ulcere recurente/refractare la trat antisecretor standard
ulcere asociate cu diaree, steatoree si scadere pond
evaluarea postop a bolii ulceroase pentru care s-au practicat tehnici de vagotomie

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ulcerul peptic, clinic, semne si simptome:

A

durere epigastrica
sindrom anemic
sindrom dispeptic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Rolul esential in initierea leziunilor mucoase generate de AINS poate fi explicat prin

A
  • obstructia fluxului sanguin capilar
  • modificarile aderentelor neutrofilelor la microcirculatia gastrica
  • proteaze si radicali liberi cu efect toxic local
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Patogeneza bolii peptice la pac inf cu H. pylori

A

a) modificari epiteliale de suprafata
b) creste secretia acida corelata cu o sensibilitate particulara la stimularea secretiei de gastrina
c) producere de toxine agresive local
d) perturbarea secretiei duodenale de bicarbonat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Semne de alarma in cadrul bolii ulceroase

A

odinofagie/disfagie progresiva
varsaturi recurente
scadere ponderala involuntara, inexplicabila clinic
satietate precoce
AHC de cancer in sfera digestiva
hemoragia exteriorizata sau decelare sd anemic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Alte elemente subiective ale sd ulceros:

A

sd dispeptic
pirozis
durere toracica anterioara
simptomele sd anemic

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Sediile predilecte ale leziunilor ulceroase vizibile endoscopic

A
  • zona de tranzitie esofagogastrica, corporeoantrala si gastroduodenala
  • ulcerele obiectivate in duodenul distal trebuie sa conduca la suspiciunea bolii Crohn, originii ischemice a acestora sau sd Zollinger Ellison
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

DD al bolii ulceroase

A 
sd Zollinger Ellison
boala Crohn cu loc gastrica sau duodenala
ischemii mezenterice
colecistopatii
pancreatita cronica
sd intestin iritabil
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Posologia blocantilor de receptor H2 (Famotidina) in boala ulceroasa

A

UG: 40 mg/zi, p.o. seara la culcare
UD: 40 mg/zi p.o urmat de 20 mg p.o. seara la culcare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Posologia antidiareicelor (subsalicilat de bismut) in boala ulceroasa

A

525 mg/zi tablete p.o

30 ml/zi solutie buvabila p.o

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Posologia agentilor citoprotectivi in boala ulceroasa

A

Misoprostol 100-200 mcg p.o. x 4-6/zi in timpul meselor si la culcare
Sucralfat 1g p.o x 2-4/zi, preprandial

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Terapia secventiala in trat de eradicare a inf cu H. pylori:

A

5-7 zile: IPP doza dubla + Amox 1g x 2/zi

apoi 5-7 zile: IPP doza dubla+ Claritromicina 0.5g x2/zi + Metronidazol 0.5 g x2/zi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Factori de risc de resangerare in HDS secundara bolii ulceroase:

A
  • UD bulbar de fata posterioara
  • ulcere de dimensiuni mari
  • imposibilitatea terapiei cu IPP
  • sangerare activa la mom endoscopiei
  • hemostaza endoscopica ca unica resursa terapeutica
  • necesitatea adm de heparina dupa hemostaza endo
  • HDS la un hepatopat sever
  • instabilitate hemodinamica
  • prezenta comorbiditatilor
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Sd dispeptic:

A

meteorism
eructatii
distensie abd
senzatia de satietate precoce

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

elemente ecografice sugestive in BII:

A

ingrosarea peretelui intestinal
alterarea stratificatiei parietale
adenopatii periintestinale cu caracter inflamator
gradul de vascularizatie al segm intestinal afectat
parametri hemodinamici ai vaselor peretelui intestinal

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Modificarile vizualizate la Rx contrast colon BII

A 
granularitatea mucoasei datorita edemului
ulceratii
pseudopolipi
abcese
fistule
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Rx simpla in BII poate ridica suspiciunea urm patologii

A

megacolon toxic
ocluzia intestinala
perforatia intestinala

29
Q

Examinari radiologice folosite pt diagn BII:

A 
radiografia simpla
enteroclisma
irigografia
fistulografia
enterografie CT
entero IRM
30
Q

Modificari endoscopice comune la boala Crohn si RCUH

A

eritem

pseudopolipi inflamatori

31
Q

modificari endoscopice ale mucoasei in RCUH

A 
eritem
edem cu stergerea desenului vascular
ulceratii pleomorfe
eroziuni
pseudopolipi inflamatori
friabilitate
granularitate
32
Q

modificari endoscopice ale mucoasei in boala Crohn

A 
eritem
pseudopolipi inflamatori
ulceratii aftoide
ulcere serpiginoase
ulcere profunde
fisuri
piatra de pavaj
33
Q

Scorul CDAI acorda un factor X20 urmatoarei variabile:

A

prezenta complicatiilor:artrite, uveite, eritem nodos, pioderma gangrenosum, fistule/fisuri

34
Q

Un scor CDAI intre 150-400 defineste in aprecierea severitatii bolii Crohn:

A

boala activa!

35
Q

Boala Crohn ileala sau ileo-colonica se caracterizeaza prin:

A

diaree
scadere in greutate
dureri abdominale colicative
febra

36
Q

Simptomele care se pot regasi in boala Crohn

A 
sindrom diareic
steatoree
malabsorbtie
scadere in greutate
dureri abdominale
afectare sistemica
datorate complicatiilor
37
Q

Caracteristicile clinice ale colitei fulminante:

A 
febra, frisoane
anemie severa
rectoragii importante
tahicardie
diaree >10 scaune/zi
distensie abdominala marcata
38
Q

Durerile abdominale in RCUH

A

sunt localizate mai ales in fosa iliaca si flancul stang
diminueaza in intensitate dupa eliminarea scaunelor
sunt mai putin frecvente decat in boala Crohn!!!!

39
Q

Manifestari clinice caracteristice in RCUH:

A 
diaree + mucus, puroi
rectoragii
tenesme rectale
dureri abd
afectare sistemica
datorata complicatiilor
40
Q

in BII exista o exacerbare a aderarii, migrarii si invaziei leucocitare mediata de:

A

IL 8
TNF alfa
LT B4
factorul plachetar

41
Q

Factori de mediu implicati in BII:

A

in RCUH: hipersensib la prot din lapte, grasimi nesat
In boala Crohn: fumat, grasimi nesat, putine fibre vegetale, prot din lapte, dulciuri rafinate
infectiosi: Clostridium , Ecoli invaziv

42
Q

Sd malabsorbtie din boala Crohn clinic:

A

malnutritie
tetanie
steatoree/ diaree apoasa

43
Q

caract clinice ale leziunilor perianale

A

dureri
secretii purulente
rectoragii
incontinenta anala

44
Q

caract clinice ale fisurilor penetrante in boala Crohn:

A

dureri localizate
febra
semne de iritatie peritoneala
probe inflamatorii reactionate

45
Q

Tipuri de fistule abdominale aparute in boala Crohn:

A

fistule entero-cutanate
entero-vezicale
entero-vaginale
entero-enterale

46
Q

Caract clinice ale cancerului colonic in BII:

A

poate fi sincron
are aspect polipoid, ulcerat sau infiltrativ
se localizeaza in rect si sigma in RCUH si oriunde la nivelul colonului in boala Crohn

47
Q

Displazia din BII se observa:

A

ca o modifcare de culoare a mucoasei
o modificare de culoare cu existenta de leziuni
o mod de culoare asociata cu mase polipoide

48
Q

Manifestare extraintestinala MAI FRECVENTA in boala Crohn:

A

LITIAZA RENALA!!

49
Q

Stenozele din boala Crohn prezinta urm manifestari clinice:

A

dureri abd localizate
borborisme intestinale
sau chiar sd Konig

50
Q

Megacolonul toxic se manifesta clinic:

A 
reducerea zgomotelor intestinale
abdomen destins
rectoragii importante
hipotensiune!!!
tahicardie !!!
alterarea starii generale
51
Q

scorul MAYO pt determ severitatii RCUH acorda 2 puncte urm parametrii

A

3-4 scaune peste normal
amestec fecale cu sange > 1/2 din timp
medical: moderat
endoscopic: eritem marcat, stergerea desenului vascular, friabilitate, eroziuni

52
Q

Boli ereditare si metabolice in etiopatogenia cirozei hepatice sunt

A 
Boala Wilson
Hemocromatoza
Boala Gaucher
Deficitul de alfa1-antitripsina
steatohepatita nonalcoolica
porfiriile
53
Q

Medicamente si toxice in etiopatogenia CH

A 
metotrexat
isoniazida
amiodarona
clorura de vinil
tetraclorura de carbon
inhibitorii MAO
propiltiouracil
54
Q

congestiile venoase ca si factori etiopatogenici in CH

A

IC dreapta
sindromul budd-chiari
pericardita constrictiva
boala veno-ocluziva

55
Q

microscopic, ciroza hepatica prezinta, indiferent de etiologie

A

dezorganizarea arhitecturii lobulare si vasc
fibroza
regenerarea nodulara
necrozele hepatocitare

56
Q

Stadiul compensat al CH clinic:

A
  • simptomatologia poate fi sugestivaa pt instalarea cirozei hepatice la pacientii cunoscuti cu hepatita cronica
  • la pacientii cu hepatita cronica, boala este neglijata si evolueaza pana la decompensare portala si/sau parenchimatoasa
  • examenul obiectiv pune in evidenta o margine inferioara ascutita, +-splenomegalie
  • pot fi prezente stelute vasculare si eritroza palmara
57
Q

Testul neinvaziv Fibrotest ce evalueaza fibroza hepatica are ca si componente:

A

GGT
Haptoglobina
Bilirubina
alfa2-macroglobulina

58
Q

DD in ciroza biliara primitiva:

A 
colestaza extrahepatica
colangita sclerozanta
colestaza medicamentoasa
sarcoidoza cu granuloame hepatice
hepatita cronica de alta cauza
59
Q

Diagnosticul hemocromatozei

A

cresterea feritinei
cresterea sideremiei
confirmarea excesului de Fe prin punctie biopsie
cresterea coeficientului de saturare al transferinei >50% la femei si 60% la barbati

60
Q

Caracteristicile bolii Wilson:

A

cresterea excretiei urinare de Cu>100g/24h
scaderea ceruplasminei sub 20mg%
cresterea cuprului hepatic peste 250g/g tesut uscat
tabloul clinic asociaza semne de afectare hepatica si manifestari neurologice

61
Q

Factorii de risc majori la pacientul cu CH ce sufera o interventie chirurgicala

A

toxicitatea anestezicelor
stresul operator
solicitarea metabolica hepatica
fragilitatea vasculara

62
Q

Complicatiile CH

A 
hiperglicemia
hernia ombilicala si inghinala
DENUTRITIA!
HDS
Encefalopatia hepatica
sdr hepatorenal
sdr hepatopulmonar
peritonita bacteriana spontana
carcinomul hepatocelular
steatoreea
litiaza biliara
complicatii infectioase
tulb hematologice
63
Q

Instalarea tabloului de encefalopatie hepatica este facilitata de:

A 
infectii resp
infectii urinare
HDS
consumul de alcool
constipatie
64
Q

Perturbarile vegetative in encefalopatie hepatica:

A

inversare somn veghe
hiperventilatie
hiperpirexie centrala
hipersomnie

65
Q

tulb senzitivo-motorii in encefalopatie hepatica:

A 
ROT accentuate
asterixis
amauroza tranzitorie
hipertonie extrapiramidala
Babinski bilateral tardiv
hipotonie in coma
66
Q

Perturbarile intelectuale caracteristice encefalopatiei hepatice:

A

scris deformat
propozitii scurte
comportament inadecvat
apraxie constructionala

67
Q

alterarile constientei in encefalopatia hepatica:

A 
confuzie
apatie
stupoare
obnubilare
tulb psihiatrice
68
Q

Modificari de personalitate in encefalopatia hepatica:

A

iritabilitate
comportament juvenil
euforie
dezinteres familial

69
Q

Forma acuta de encefalopatie poate aparea la pacientii cu:

A

insuficienta hepatica fulminanta
in formele severe, adesea terminale de CH
forme severe de CH cu ascita si icter intens

Rezi vol I (3 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions