Drept internaţional public-consideraţii generale

Question 1

Definiţie Drept internaţional public

Answer 1

Dreptul internaţional public este
o ramură a dreptului ce cuprinde
un ansamblu de principii şi norme juridice
create de către state,
pe baza acordului lor de voinţă,
în scopul reglementării raporturilor internaţionale

Question 2

Raporturile internaţionale sunt realizate intre:

Answer 2

1. -raporturi reciproce între state,
2. -raporturi între state şi alte entităţi internaţionale (în special organizaţii internaţionale), precum şi
3. -între aceste entităţi internaţionale

Question 3

Sunt excluse din sfera de aplicare a dreptului internaţional

Answer 3

1) raporturile juridice dintre state (şi alte subiecte de drept internaţional) şi entităţi internaţionale care nu sunt subiecte de drept internaţional
(de exemplu, societăţile transnaţionale, O.N.G. internaţionale, etc.)

2) raporturile juridice în care statul nu participă ca purtător al puterii de stat, ci ca subiect de drept civil,
(de ex. încheierea unui contract civil de închiriere a unui spaţiu între state şi o organizaţie internaţională care îşi are sediul pe teritoriul său).

Question 4

Trăsăturile dreptului international (3)

Answer 4

1. -este un drept de coordonare, şi nu subordonare (în viaţa internaţională, nu există o autoritate superioară cu atribuţii legislative, care să stabilească un ansamblu de reguli cărora statele şi cetăţenii trebuie să li se supună.
2. -procesul de elaborare a normei are loc pe orizontală (statele sunt, în acelaşi timp, creatori şi destinatari ai normei). Astfel, pentru elaborarea normelor de drept internaţional public nu există organe sau organisme superioare statelor care să aibă funcţii de legiferare. Normele de drept internaţional sunt create de către state, de regulă în cadrul unui proces de negociere, ce se duce în cadrul multilateral al unor conferinţe internaţionale sau în cadrul bilateral, şi tot ele sunt şi destinatarele acestor norme.
3. -în dreptul internaţional, jurisdicţia există, dar nu este obligatorie.Altfel spus, în dreptul internaţional public nu există, ca în dreptul intern, un sistem structural de instanţe judecătoreşti – autoritatea sau puterea judecătorească – cu competenţă generală şi obligatorie care să aplice sancţiuni atunci când normele juridice sunt încălcate. De regulă, organismele jurisdicţionale internaţionale au o competenţă redusă la anumite categorii de procese sau de încălcări ale dreptului internaţional, iar competenţa lor este de regulă facultativă, procedura în faţa lor derulându-se numai cu acordul expres al fiecăruia din statele implicate.

Question 5

Diviziunile tradiţionale ale dreptului internaţional public (12)

Answer 5

Dreptul tratatelor 
Dreptul mării 
Dreptul fluvial
Dreptul aerian
Dreptul spaţiului cosmic 
Dreptul internaţional umanitar
Dreptul internaţional al mediului 
Dreptul internaţional al drepturilor omului. 
Dreptul diplomatic 
Dreptul consular 
Dreptul organizaţiilor internaţionale 
Dreptul internaţional penal

Question 6

Dreptul tratatelor?

Answer 6

cuprinde normele juridice internaţionale care reglementează relaţiile dintre state şi organizaţii interguvernamentale, cu privire la încheierea tratatelor, intrarea lor în vigoare, efectele şi rezervele la tratate, încetarea şi interpretarea tratatelor

Question 7

Tratatele prin care s-a codificat ramura Dreptului tratatelor de drept sunt:

Answer 7

Convenţia asupra drepturilor tratatelor încheiate între state, adoptată la Viena, în anul 1969,
şi
Convenţia asupra dreptului tratatelor dintre state şi organizaţiile internaţionale sau dintre organizaţiile internaţionale, adoptată la Viena, în anul 1986.

Question 8

Dreptul mării?

Answer 8

reprezintă ansamblul normelor de drept internaţional care reglementează regimul juridic al spaţiilor maritime, raporturile de colaborare dintre state pentru folosirea acestor spaţii şi a resurselor lor.

Un adevărat Cod al mării este Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării, adoptată la Montego-Bay (Jamaica), în anul 1982

Question 9

Dreptul fluvial - definitie:

Answer 9

este ansamblul normelor care reglementează regimul navigaţiei pe anumite fluvii şi activităţile statelor în acest domeniu

Există mai multe tratate regionale care sunt izvoare ale acestei ramuri a dreptului internaţional, stabilind regimul de navigaţie pe mai multe fluvii cu statut internaţional: Dunăre, Congo, Elba, Rin, Niger.

Singurul tratat cu caracter universal care codifică dreptul intemaţional fluvial este Convenţia privind regimul căilor de navigaţie de interes internaţional, adoptată la Barcelona, în anul 1921.

Question 10

Dreptul aerian

Answer 10

ansamblul nomelor care reglementează regimul suveraveranităţii statului asupra spaţiului său aerian.

Question 11

Dreptul spaţiului cosmic

Answer 11

este o ramură mai recentă a drept internaţional şi este alcătuită din totalitatea normelor juridice care reglementează relaţiile dintre state şi organizaţiile internaţionale, relaţii născute din activitatea de folosire a spaţiului terestru şi a corpurilor cereşti

Question 12

Dreptul internaţional umanitar

Answer 12

sau dreptul conflictelor (ius in bello) – care cuprinde totalitatea regulilor juridice internaţionale ce reglementează relaţiile dintre subiectele dreptului internaţional în situaţii de conflict armat.

Question 13

Subramurile Dreptului International Umanitar

Answer 13

Este alcătuit din două subramuri:
-dreptul internaţional umanitar (Tratatul de la Geneva) - reglementează relaţiile dintre subiectele dreptului internaţional în timp de conflict armat, pentru protejarea victimelor acestuia. Principalele instrumente care îl codifică sunt: cele patru Convenţii de la Geneva (1949) şi cele două Protocoale adiţionale la aceste convenţii (1977);

-dreptul conflictelor armate (Tratatul de la Haga) - reglementează relaţiile dintre participanţii la un conflict armat, cu privire la declanşarea acestuia, metodele şi mijloacele de luptă, regimul ocupaţiei militare, încetarea ostilităţilor etc.

Question 14

Dreptul internaţional al mediului

Answer 14

reprezintă ansamblul normelor ce reglementează protecţia mediului înconjurător, protecţia având loc conformitate cu tratatele internaţionale în vigoare.

Question 15

Dreptul internaţional al drepturilor omului

Answer 15

Este alcătuit din totalitatea normelor juridice internaţionale care reglementează protecţia fiinţei umane (de ex., Carta Internaţională a Drepturilor Omului). Există opinii potrivit cărora, în cadrul acestei ramuri a dreptului internaţional, s-au constituit mai multe subramuri, precum dreptul refugiaţilor, dreptul populaţiilor migrante etc.

Question 16

Dreptul diplomatic

Answer 16

cuprinde normele juridice care reglementează organizarea, sarcinile, competenţa şi statutul organelor pentru relaţii externe (misiuni diplomatice permanente şi ad-hoc).

In prezent, acest domeniu de relaţii internaţionale este reglementat de Convenţia cu privire la relaţiile diplomatice, adoptată la Viena, în anul 1961.

Question 17

Dreptul consular

Answer 17

are în conţinut normele care reglementează relaţiile consulare, organizarea şi funcţionarea organelor consulare, statutul juridic al oficiilor consulare şi al personalului acestora

Codificarea dreptului consular s-a realizat prin Convenţia cu privire la relaţiile consulare, adoptată la Viena, în anul 1963.

Question 18

Dreptul organizaţiilor internaţionale

Answer 18

conţine totalitatea regulilor referitoare la constituirea şi funcţionarea organizaţiilor interguvernamentale, ca forme ale colaborării multilaterale a statelor, în cele mai diverse domenii.

Semnificativă în acest sens este Convenţia asupra dreptului tratatelor dintre state şi organizaţii internaţionale sau dintre organizaţiile internaţionale, adoptată la Viena, în anul 1986

Question 19

Dreptul internaţional penal

Answer 19

ansamblul normelor juridice internaţionale prin care se reglementează răspunderea penală pentru săvârşirea infracţiunilor internaţionale

Question 20

Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern

Answer 20

1. obiectul de reglementare
2. modul de elaborare a normelor
3. subiectele de drept
4. sistemul de aplicare şi sancţiune

Question 21

Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern

1. obiectul de reglementare

Answer 21

Relaţiile internaţionale, şi nu sociale între persoane;

Dreptul intern reglementeaza raporturile dintre persoanele fizice sau juridice, publice sau private din interiorul statului.

Question 22

Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern

2. modul de elaborare a normelor

Answer 22

la nivel internaţional nu există o autoritate superioară legislativă, astfel că normele juridice internationale sunt adoptate:
fie pe cale cutumiara,
fie pe cale conventionala, prin acordul de vointa al subiectelor dreptului international, in special statul

Question 23

Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern

3. subiectele dreptului internaţional sunt:

Answer 23

subiectele dreptului internaţional sunt:
state,
organizatii inter- guvernamentale si
popoare care-si exercita dreptul la autodeterminare

Question 24

Deosebirile dintre dreptul internaţional şi dreptul intern

4. sistemul de aplicare şi sancţiune

Answer 24

1. Nu exista o justitie internationala cu competenta generala si obligatorie pentru subiectele dreptului international public.
2. Curtea Internationala de Justitie de la Haga are o competenta facultativa stabilita chiar in statutul ei.
3. Deciziile Curtii au o forta obligatorie numai pentru partile in litigiu si numai pentru cauza pe care o solutioneaza

Question 25

Raporturile dintre dreptul internaţional public şi dreptul intern
TEORII

Answer 25

a) teoria dualistă- cele două drepturi nu interferează

b) teoria monistă:-cele două sisteme se întrepătrund şi formează părţi ale unei singuri ordini juridice

Question 26

Teoria dualistă

Answer 26

teoria dualistă-cele două drepturi nu interferează

• dreptul internaţional şi dreptul intern sunt două sisteme juridice egale, independente şi separate. Pentru a se putea aplica în dreptul intern, norma internaţională trebuie transformată într-o normă internă, trebuie reprodusă de legea internă, putând fi astfel modificată/abrogată de o lege ulterioară.
• Ce se aplică în dreptul intern: actul internaţional sau norma prin care a fost transpus actul juridic internaţional?
• Există însă obligativitatea statelor de a acţiona in plan internaţional cu bună-credinţa prin respectarea tratatelor la care sunt părţi.

Exemple de state: Germania, Italia.

Question 27

Teoria monistă

Answer 27

teoria monistă:-cele două sisteme se întrepătrund şi formează părţi ale unei singuri ordini juridice.

-dreptul internaţional şi cel intern formează o singură ordine juridică,
-pentru ca o normă internaţională să devină aplicabilă în dreptul intern nu este nevoie de nicio formalitate specială alta decât ratificarea tratatelor, odată intrată în vigoare ea făcând parte de drept, automat, din sistemul juridic al statelor.
-norma internaţională este de aplicabilitate imediată.
Exemple de state: Franţa, Belgia, Spania

Question 28

1. Monismul cu primatul dreptului intern

Answer 28

• dreptul internaţional este considerat o derivaţie a dreptului intern.
• fiecare stat îşi păstrează, în această concepţie, un drept nelimitat de a decide, în funcţie de interesele sale şi de dreptul său intern, asupra tratatelor încheiate şi a aplicării dreptului internaţional, iar, în caz de contradicţie, norma apli¬cabilă este, întotdeauna, norma internă

Question 29

2. Monismul cu primatul dreptului internaţional

Answer 29

poziţia superioară o are dreptul internaţional, dreptul intern fiind o derivaţie a acestuia. Practica internaţională consacră, în general, primatul dreptului internaţional.