boala coronariană - angina pectorală stabilă Flashcards
la ce vârstă se atinge un maxim al frecvenței anginei coronariene?
55-65 ani
ce forme de manifestare a bolii coronariene cronice nu asociază durerea?
- ischemia miocardică silențioasă
- insuficiența cardiacă ischemică
- aritmiile cardiace ischemice
- insuficiența mitrală ischemică
- moartea subită de cauză ischemică
cauze non-aterosclerotice de afectare coronariană
- malformații congenitale
- punți musculare
- afectare coronariană post-iradiere
- afectare coronară prin vasculite sistemice
- coronarită ostială luetică
ischemia miocardică și angina pectorală pot să apară și în absența afectării organice coronariene prin:
- perturbări hemodinamice ale perfuziei coronare în unele valvulopatii: stenoză aortică severă, regurgitare aortică severă
- cardiomiopatii: cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, cardiomiopatii dilatative
care este riscul de apariție a bolii coronariene simptomatice după vârsta de 40 de ani, la bărbați, respectiv la femei?
49% la bărbați
32% la femei
ce determină ischemia miocardică ca mecanism al durerii?
eliberare de adenozină și bradikinikă, care stimulează terminații vegetative vagale și simpatice, transmise apoi la talamus și la cortex
cum s-ar putea explica absența durerii la pacienții diabetici?
alterarea conducerii autonome a stimulilor la cortex
care este localizarea cea mai tipică a durerii?
retrosternală, cu caracter difuz, cu iradieri tipice la baza gâtului, în madibulă, pe marginea ulnară a brațului stâng, în ambele brațe, în umeri, dorsal sau în brățară
care sunt echivalențele anginoase?
accese de dispnee
slăbiciune
stări prelipotimice
eructații
la cine se întâlnesc mai frecvent echivalențele anginoase?
la femei și vârstnici
care sunt caracterele atipice ale anginei pectorale?
- dureri accentuate cu mișcarea sau respirația, cu presiunea exercitată asupra toracelui, modificate de poziție
- înțepăturile
- durerile localizate latero-toracic stâng
- durerile persistente și care nu cedează în 5-10 minute la nitroglicerină
- durerea ce ține doar câteva secunde
care este expresia precondiționării ischemice?
durerea care apare la începutul efortului, apoi dispare odată cu continuarea efortului, după o perioadă de repaus
care este clasificarea canadiană funcțională a anginei pectorale?
CC I: angina apare doar la efort foarte intens și prelungit. Pacienții pot face orice efort necesitând peste 7 METs
CC II: limitare ușoară a activității fizice obișnuite; mersul rapid, urcatul scărilor în aer rece sau vânt precipită angina. Pacienții fără angină pot face efort necesitând peste 5 METs, dar peste 7 METs prezintă angină
CC III: limitare marcată a activității fizice. Pacienții nu pot face efort fizic necesitând mai mult de 5METs
CC IV: incapacitate de exercitare a oricărui efort uzual (de îngrijire) fără disconfort toracic. Nu pot face efort necesitând peste 2 METs
care sunt semnele unei afectări aterosclerotice polivasculare?
puls arterial periferic diminuat sau abolit
sufluri vasculare la auscultația abdomenului, arterelor carotide sau femurale
examenul cordului în timpul durerii
tahicardie sinusală
ușoară creștere tesională
ce modificări EKG sugerează prognostic sever?
prezența undelor Q patologice în mai multe derivații; inversări ale ST-T; BRS; blocurile bi- și tri-fasciculare; blocurile AV de grad III; aritmiile ventriculare; hipertrofia ventriculară stângă;
ce test de screening se aplică pacienților cu probabilitate moderată de boală coronariană?
EKG de efort
ce teste sunt recomandate pacienților cu anomalii EKG de repaus semnificative (BRS, sindrom WPW, HVS, tulburări importante de repolarizare, stimulare VVI) sau celor cu EKG neconcludent?
scintigrafia de efort
ce permite examenul de rezonanță magnetică?
cuantificarea exactă a ariilor de fibroză miocardică și evaluarea miocardului viabil (necontractil, dar fără fibroză)
ce permite CT-ul cardiac?
calcularea sorului de calciu, care se corelează cu încărcătura aterosclerotică coronariană
când se recomandă efectuarea radiografiei toracice?
pentru evaluarea altor cauze de durere toracică și în prezența insuficienței cardiace
care sunt afecțiunile cardiace care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale?
pericardita și miopericardita acută;
sindroame coronariene acute cu durere de durată scurtă;
disecția de aortă toracică (forme atipice, cu durere de scurtă durată).
care sunt afecțiunile digestive care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale?
tulburările de motilitate și refluxul gastroesofagian;
boala ulceroasă;
colica biliară.
care sunt afecțiunile pleuropulmonare care intră în diagnosticul diferențial al anginei pectorale?
pleurita, pleurezia;
hipertensiunea arterială pulmonară severă asociată cu angina prin ischemie de ventricul drept, precipitată de efort fizic;
trombembolismul pulmonar.