Alcadiene+arene Flashcards
1
Q
- Formula generala a alcadienelor este:
A. CnH2n
B. CnH2n+2
C. CnH2n-2
D. CnH2n-4
A
C. CnH2n-2
2
Q
- Alcadienele sunt izomeri de funcţiune cu :
A. arenele
B. alchenele
C. alchinele
D. alcanii
A
C. alchinele
3
Q
- Prin adiţia bromului la 1,3-butadienă se poate obţine :
A. 1,4-dibromo-2-butena
B. 3,4-dibromo-1-butena
C. 1,2,3,4-tetrabromobutan
D. 1,1-dibromo-2-butena
A
A. 1,4-dibromo-2-butena
B. 3,4-dibromo-1-butena
C. 1,2,3,4-tetrabromobutan
4
Q
- Monomerul care stă la baza formării cauciucului natural este :
A. 2-etil-1,3 – butadiena
B. 3-etil-1,3-butadiena
C. 2-metil-1,3-butadiena
D. 2-clor-1,3-butadiena
A
C. 2-metil-1,3-butadiena
5
Q
- Compusul 1,3- butadiena formează prin polimerizare :
A. poliizopren
B. cis-poliizopren
C. trans-polizopren
D. polibutadienă
A
D. polibutadienă
6
Q
- Cauciucul natural este forma :
A. cis a poliizoprenului
B. trans a poliizoprenului
C. cis a cloroprenului
D. trans a cloroprenului
A
A. cis a poliizoprenului
7
Q
- Referitor la gutapercă :
A. este forma trans a poliizoprenului
B. se găseşte în frunzele plantei Palaquium
C. este forma cis a cloroprenului
D. se găseşte în frunzele plantei Heveabrasiliensis
A
A. este forma trans a poliizoprenului
B. se găseşte în frunzele plantei Palaquium
8
Q
- Referitor la cauciucul natural brut:
A. este insolubil în apă
B. este solubil în acetonă
C. este partial solubil în benzen
D. este elastic între -10 şi 800C
A
A. este insolubil în apă
9
Q
- Vulcanizarea cauciucului constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de :
A. clor
B. brom
C. sulf
D. acrilonitril
A
C. sulf
10
Q
- Limitele de temperatură ale elasticităţii cauciucului vulcanizat sunt cuprinse între :
A. 0- +300C
B. -10- +1000C
C. -70- +1400C
D. -5- +1200C
A
C. -70- +1400C
11
Q
- Cauciucul sintetic denumit usual Buna N sau S.K.N. se obţine prin copolimerizarea 1,3-
butadienei cu:
A. 2-etil-stiren
B. 2-metil-stiren
C. acrilonitril
D. acetonitril
A
C. acrilonitril
12
Q
- Cauciucul sintetic denumituzual Buna S se obţine prin copolimerizarea:
A. 2-etil-stirenului cu acrilonitril
B. 2-metil-stirenului cu acrilonitril
C. stiren cu 1,3-butadienă
D. stiren cu acrilonitril
A
C. stiren cu 1,3-butadienă
13
Q
- Alcadienele participă la reacţiide :
A. adiţie
B. oxidare
C. polimerizare
D. copolimerizare
A
A. adiţie
B. oxidare
C. polimerizare
D. copolimerizare
14
Q
17.Compusul majoritar obţinut la adiţia clorului la 1,3-butadienă este :
A. 1,4-dicloro-2-butenă
B. 3,4–dicloro-2-butenă
C. 1,2,3,4-tetraclorobutan
D. 1,1,2,3-tetraclorobutan
A
:
A. 1,4-dicloro-2-butenă
15
Q
- Ebonita se obţine în urma vulcanizării cauciucului cu :
A. sulf în proporţie de 1-5 %
B. sulf în proporţie de 25-40%
C. acrilonitril în proporţie de 2-3 %
D. stiren în proporţie de 10 %
A
B. sulf în proporţie de 25-40%
16
Q
- Formula moleculară a cauciucului natural este :
A. (C6H9)n
B. ( C8H11)n
C. ( C5H8)n
D. (C10H13)n
A
C. ( C5H8)n
17
Q
- Punţile de legătură între macromoleculele de poliizopren în cursul vulcanizării cauciucului au
structura :
A. C-S-C-S
B. C-S-C-Br
C. C-S-S-C
D. S-C-C-Br
A
C. C-S-S-C
18
Q
- Structura Kekule corespunde raportului atomic C:H ( din formula moleculară a benzenului )
egal cu :
A. 1:1
B. 1:1,25
C. 1:2
D. 1:1,5
A
A. 1:1
19
Q
- Prin înlocuirea unui singur atom de hidrogen din ciclul benzenic cu un substituent se obţin(e):
A. un singur derivat monosubstituit
B. doi derivaţi monosubstituiţi
C. trei derivaţi monosubstituiţi
D. nici una din variantele de mai sus.
A
A. un singur derivat monosubstituit
20
Q
- Prezenţa celor trei duble legături în molecula benzenului este dovedită prin reacţia de:
A. halogenare a benzenului
B. sulfonare a benzenului
C. nitrare a benzenului
D. adiţie a H2 la benzen
A
D. adiţie a H2 la benzen
21
Q
- Numărul de izomeri disubstituiţi ai benzenului este de :
A. 5
B. 4
C. 3
D. 2
A
C. 3
22
Q
- Referitor la structura chimică a benzenului :
A. are trei legături simple C-C cu lungimea de 1,54 Å şi trei legături duble C=C cu lungimea de
1,33Å
B. are trei legături simple C-C cu lungimea de 1,54 Å , două legăturiduble C=C cu lungimea de
1,44 Å şi o legăturădublă C=C cu lungimea de 1,33 Å
C. are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat şi plan ,cu laturi egale şi unghiuri de
1200
.
D. nici una din variantele de mai sus.
A
C. are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat şi plan ,cu laturi egale şi unghiuri de
1200
23
Q
- Prin clorurarea benzenului în prezenţa FeCl3 se obţine :
A. orto-diclorbenzenşiHCl
B. meta-diclorbenzenşiHCl
C. para-diclorbenzenşiHCl
D. clorobenzen şi HCl
A
D. clorobenzen şi HCl
24
Q
- Unul din catalizatorii folosiţi la bromurarea benzenului este :
A. HNO3
B. H2S
C. FeBr3
D. HCl
A
C. FeBr3
25
16. Catalizatorul folosit la iodurarea benzenului este :
A. FeCl3
B. FeBr3
C. HNO3
D. AlCl3
C. HNO3
26
17. Prin iodurarea catalitică a benzenului se obţine :
A. orto-diiodobenzenşi HI
B. iodobenzen şi HI
C. meta-diiodobenzenşi HI
D. para-diiodobenzenşi HI.
B. iodobenzen şi HI
27
18. Produsul final al clorurării naftalinei este :
A. α-cloronaftalină
B. β- cloronaftalină
C. 1,2,3,4-tetracloronaftalină
D. 1,3,5,8-tetracloronaftalină
C. 1,2,3,4-tetracloronaftalină
28
19. Referitor la halogenarea naftalinei :
A. sunt echivalente poziţiile1,2,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu γ
B. sunt echivalente poziţiile 2,3, 7 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu δ
C. sunt echivalente poziţiile1,4,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu α
D. sunt echivalente poziţiile 2,3,6 şi 7 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu β
C. sunt echivalente poziţiile1,4,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu α
D. sunt echivalente poziţiile 2,3,6 şi 7 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu β
29
20.Prin nitrarea benzenului se obţine :
A. orto-dinitrobenzen
B. meta- dinitrobenzen
C. para-dinitrobenzen
D. nitrobenzen
D. nitrobenzen
30
21. Prin nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric se obţine :
A. 1,2-dinitronaftalină
B. 1,4-dinitronaftalină
C. 1-nitronaftalină
D. 2-nitronaftalină
C. 1-nitronaftalină
31
22. Referitor la sulfonarea benzenului :
A. este o reactive reversibilă
B. este o reactive ireversibilă
C. se obţine acidul benzensulfamic
D. se obţine acidul benzensulfonic
A. este o reactive reversibilă
D. se obţine acidul benzensulfonic
32
23. Referitor la sulfonarea naftalinei :
A. este o reacţie reversibilă
B. se obţine acidul α-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 800C
C. se obţine acidul γ-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 1000C
D. este o reacţie ireversibilă
A. este o reacţie reversibilă
B. se obţine acidul α-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 800C
33
30. Prin reacţia de acilare Friedel - Crafts a benzenului cu clorură de acetil în prezenţa AlCl3
rezultă :
A. fenil-etil-cetonă
B. fenil-metil-cetonă
C. fenil-propil-cetonă
D. acetofenona
B. fenil-metil-cetonă
D. acetofenona
34
32. La nitrarea toluenului se obţine un amestec de :
A. orto- şi meta- nitrotoluen
B. orto- şi para-nitrotoluen
C. orto-nitrotoluen şi meta-nitrostiren
D. orto- şi para- nitrostiren
B. orto- şi para-nitrotoluen
35
38. Prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine :
A. 1,2,4-trinitrobenzen
B. meta-dinitrobenzen
C. para-dinitrobenzen
D. 1,3,5-trinitrobenzen
D. 1,3,5-trinitrobenzen
36
39. Prin acţiunea prelungită a amestecului sulfonitric asupra toluenului se obţine :
A. 2,3,5-trinitrotoluen
B. 2,4,6-trinitrotoluen
C. 2,4,5-trinitrotoluen
D. 3,5,6-trinitrotoluen
B. 2,4,6-trinitrotoluen
37
40. La nitrarea izopropilbenzenului gruparea –NO2 intră în poziţiile (pe nucleul aromatic ) :
A. 2
B. 3
C. 4
D. 6
A. 2
C. 4
D. 6
38
41.Benzenul adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de Ni şi la2000C transfor-
mându-se în :
A. ciclohexadienă
B. etilciclohexadienă
C. metilciclohexadienă
D. ciclohexan
D. ciclohexan
39
42.Tetralina se obţine prin hidrogenarea catalitică a :
A. benzenului
B. toluenului
C. antracenului
D. naftalinei
D. naftalinei
40
43.Decalina se obţine prin hidrogenarea catalitică a :
A. fenantrenului
B. antracenului
C. izopropilbenzenului
D. naftalinei
D. naftalinei
41
44. Prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine :
A. orto-diclorbenzen
B. meta-diclorbenzen
C. 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan
D. para-diclorbenzen
C. 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan
42
45. Prin oxidarea benzenului la 5000C şi în prezenţa V2O5 se obţine :
A. acidul maleic
B. acidul fumaric
C. acidul succinic
D. acidul malonic
A. acidul maleic
43
46. Izomerul trans al acidului maleic este :
A. acidul malonic
B. acidul fumaric
C. acidul succinic
D. acidul pentanoic
B. acidul fumaric
44
48.Prin oxidarea antracenului în prezenţă de K2Cr2O7 şi acid acetic se obţine :
A. anhidrida ftalică
B. naftochinonă
C. anhidrida succinică
D. antrachinonă
D. antrachinonă
45
49. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se obţine :
A. clorură de benzil
B. clorură de benziliden
C. clorură de benzin
D. orto-clortoluen
A. clorură de benzil
B. clorură de benziliden
C. clorură de benzin
46
50. Prin oxidarea toluenului cu o soluţie de KMnO4 şi în prezenţă de acid sulfuric se obţine :
A. acidul ftalic
B. acidul benzoic
C. antrachinona
D. anhidrida maleică
B. acidul benzoic
47
56.Referitor la arene :
A. dau uşor reacţii de substituţie
B. dau uşor reacţii de hidrogenare
C. formează polimeri
D. sunt oxidaţi cu KMnO4 în soluţie neutră
A. dau uşor reacţii de substituţie
48
58. Obţinerea etilbenzenului se poate face prin alchilarea benzenului cu :
A. propenă în prezenţa AlCl3
B. metanol în prezenţă de H2SO4
C. clorură de etil în prezenţă de AlCl3 anhidră
D. etanol în prezenţă de HCl
C. clorură de etil în prezenţă de AlCl3 anhidră
49
59. Sunt substituenţi de ordinul II ( pe nucleul aromatic ) :
A. –NO2
B. –OH
C. –NH2
D. –COOH
A. –NO2
D. –COOH
50
60. Sunt substituenţi de ordinul I ( pe nucleul aromatic ):
A. –CN
B. –NO2
C. –CH3
D. –Cl
C. –CH3
D. –Cl
