Alcadiene+arene Flashcards

1
Q
  1. Formula generala a alcadienelor este:
    A. CnH2n
    B. CnH2n+2
    C. CnH2n-2
    D. CnH2n-4
A

C. CnH2n-2

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q
  1. Alcadienele sunt izomeri de funcţiune cu :
    A. arenele
    B. alchenele
    C. alchinele
    D. alcanii
A

C. alchinele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q
  1. Prin adiţia bromului la 1,3-butadienă se poate obţine :
    A. 1,4-dibromo-2-butena
    B. 3,4-dibromo-1-butena
    C. 1,2,3,4-tetrabromobutan
    D. 1,1-dibromo-2-butena
A

A. 1,4-dibromo-2-butena
B. 3,4-dibromo-1-butena
C. 1,2,3,4-tetrabromobutan

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q
  1. Monomerul care stă la baza formării cauciucului natural este :
    A. 2-etil-1,3 – butadiena
    B. 3-etil-1,3-butadiena
    C. 2-metil-1,3-butadiena
    D. 2-clor-1,3-butadiena
A

C. 2-metil-1,3-butadiena

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q
  1. Compusul 1,3- butadiena formează prin polimerizare :
    A. poliizopren
    B. cis-poliizopren
    C. trans-polizopren
    D. polibutadienă
A

D. polibutadienă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q
  1. Cauciucul natural este forma :
    A. cis a poliizoprenului
    B. trans a poliizoprenului
    C. cis a cloroprenului
    D. trans a cloroprenului
A

A. cis a poliizoprenului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q
  1. Referitor la gutapercă :
    A. este forma trans a poliizoprenului
    B. se găseşte în frunzele plantei Palaquium
    C. este forma cis a cloroprenului
    D. se găseşte în frunzele plantei Heveabrasiliensis
A

A. este forma trans a poliizoprenului
B. se găseşte în frunzele plantei Palaquium

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q
  1. Referitor la cauciucul natural brut:
    A. este insolubil în apă
    B. este solubil în acetonă
    C. este partial solubil în benzen
    D. este elastic între -10 şi 800C
A

A. este insolubil în apă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q
  1. Vulcanizarea cauciucului constă în încălzirea cauciucului cu mici cantităţi de :
    A. clor
    B. brom
    C. sulf
    D. acrilonitril
A

C. sulf

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q
  1. Limitele de temperatură ale elasticităţii cauciucului vulcanizat sunt cuprinse între :
    A. 0- +300C
    B. -10- +1000C
    C. -70- +1400C
    D. -5- +1200C
A

C. -70- +1400C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q
  1. Cauciucul sintetic denumit usual Buna N sau S.K.N. se obţine prin copolimerizarea 1,3-
    butadienei cu:
    A. 2-etil-stiren
    B. 2-metil-stiren
    C. acrilonitril
    D. acetonitril
A

C. acrilonitril

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q
  1. Cauciucul sintetic denumituzual Buna S se obţine prin copolimerizarea:
    A. 2-etil-stirenului cu acrilonitril
    B. 2-metil-stirenului cu acrilonitril
    C. stiren cu 1,3-butadienă
    D. stiren cu acrilonitril
A

C. stiren cu 1,3-butadienă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q
  1. Alcadienele participă la reacţiide :
    A. adiţie
    B. oxidare
    C. polimerizare
    D. copolimerizare
A

A. adiţie
B. oxidare
C. polimerizare
D. copolimerizare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

17.Compusul majoritar obţinut la adiţia clorului la 1,3-butadienă este :
A. 1,4-dicloro-2-butenă
B. 3,4–dicloro-2-butenă
C. 1,2,3,4-tetraclorobutan
D. 1,1,2,3-tetraclorobutan

A

:
A. 1,4-dicloro-2-butenă

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q
  1. Ebonita se obţine în urma vulcanizării cauciucului cu :
    A. sulf în proporţie de 1-5 %
    B. sulf în proporţie de 25-40%
    C. acrilonitril în proporţie de 2-3 %
    D. stiren în proporţie de 10 %
A

B. sulf în proporţie de 25-40%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q
  1. Formula moleculară a cauciucului natural este :
    A. (C6H9)n
    B. ( C8H11)n
    C. ( C5H8)n
    D. (C10H13)n
A

C. ( C5H8)n

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q
  1. Punţile de legătură între macromoleculele de poliizopren în cursul vulcanizării cauciucului au
    structura :
    A. C-S-C-S
    B. C-S-C-Br
    C. C-S-S-C
    D. S-C-C-Br
A

C. C-S-S-C

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q
  1. Structura Kekule corespunde raportului atomic C:H ( din formula moleculară a benzenului )
    egal cu :
    A. 1:1
    B. 1:1,25
    C. 1:2
    D. 1:1,5
A

A. 1:1

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q
  1. Prin înlocuirea unui singur atom de hidrogen din ciclul benzenic cu un substituent se obţin(e):
    A. un singur derivat monosubstituit
    B. doi derivaţi monosubstituiţi
    C. trei derivaţi monosubstituiţi
    D. nici una din variantele de mai sus.
A

A. un singur derivat monosubstituit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q
  1. Prezenţa celor trei duble legături în molecula benzenului este dovedită prin reacţia de:
    A. halogenare a benzenului
    B. sulfonare a benzenului
    C. nitrare a benzenului
    D. adiţie a H2 la benzen
A

D. adiţie a H2 la benzen

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q
  1. Numărul de izomeri disubstituiţi ai benzenului este de :
    A. 5
    B. 4
    C. 3
    D. 2
A

C. 3

22
Q
  1. Referitor la structura chimică a benzenului :
    A. are trei legături simple C-C cu lungimea de 1,54 Å şi trei legături duble C=C cu lungimea de
    1,33Å
    B. are trei legături simple C-C cu lungimea de 1,54 Å , două legăturiduble C=C cu lungimea de
    1,44 Å şi o legăturădublă C=C cu lungimea de 1,33 Å
    C. are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat şi plan ,cu laturi egale şi unghiuri de
    1200
    .
    D. nici una din variantele de mai sus.
A

C. are o structură simetrică sub formă de hexagon regulat şi plan ,cu laturi egale şi unghiuri de
1200

23
Q
  1. Prin clorurarea benzenului în prezenţa FeCl3 se obţine :
    A. orto-diclorbenzenşiHCl
    B. meta-diclorbenzenşiHCl
    C. para-diclorbenzenşiHCl
    D. clorobenzen şi HCl
A

D. clorobenzen şi HCl

24
Q
  1. Unul din catalizatorii folosiţi la bromurarea benzenului este :
    A. HNO3
    B. H2S
    C. FeBr3
    D. HCl
A

C. FeBr3

25
Q
  1. Catalizatorul folosit la iodurarea benzenului este :
    A. FeCl3
    B. FeBr3
    C. HNO3
    D. AlCl3
A

C. HNO3

26
Q
  1. Prin iodurarea catalitică a benzenului se obţine :
    A. orto-diiodobenzenşi HI
    B. iodobenzen şi HI
    C. meta-diiodobenzenşi HI
    D. para-diiodobenzenşi HI.
A

B. iodobenzen şi HI

27
Q
  1. Produsul final al clorurării naftalinei este :
    A. α-cloronaftalină
    B. β- cloronaftalină
    C. 1,2,3,4-tetracloronaftalină
    D. 1,3,5,8-tetracloronaftalină
A

C. 1,2,3,4-tetracloronaftalină

28
Q
  1. Referitor la halogenarea naftalinei :
    A. sunt echivalente poziţiile1,2,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu γ
    B. sunt echivalente poziţiile 2,3, 7 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu δ
    C. sunt echivalente poziţiile1,4,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu α
    D. sunt echivalente poziţiile 2,3,6 şi 7 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu β
A

C. sunt echivalente poziţiile1,4,5 şi 8 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu α
D. sunt echivalente poziţiile 2,3,6 şi 7 ( din structura naftalinei ) şi care se notează cu β

29
Q

20.Prin nitrarea benzenului se obţine :
A. orto-dinitrobenzen
B. meta- dinitrobenzen
C. para-dinitrobenzen
D. nitrobenzen

A

D. nitrobenzen

30
Q
  1. Prin nitrarea naftalinei cu amestec sulfonitric se obţine :
    A. 1,2-dinitronaftalină
    B. 1,4-dinitronaftalină
    C. 1-nitronaftalină
    D. 2-nitronaftalină
A

C. 1-nitronaftalină

31
Q
  1. Referitor la sulfonarea benzenului :
    A. este o reactive reversibilă
    B. este o reactive ireversibilă
    C. se obţine acidul benzensulfamic
    D. se obţine acidul benzensulfonic
A

A. este o reactive reversibilă
D. se obţine acidul benzensulfonic

32
Q
  1. Referitor la sulfonarea naftalinei :
    A. este o reacţie reversibilă
    B. se obţine acidul α-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 800C
    C. se obţine acidul γ-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 1000C
    D. este o reacţie ireversibilă
A

A. este o reacţie reversibilă
B. se obţine acidul α-naftalinsulfonic dacă temperatura de reacţie este de 800C

33
Q
  1. Prin reacţia de acilare Friedel - Crafts a benzenului cu clorură de acetil în prezenţa AlCl3
    rezultă :
    A. fenil-etil-cetonă
    B. fenil-metil-cetonă
    C. fenil-propil-cetonă
    D. acetofenona
A

B. fenil-metil-cetonă
D. acetofenona

34
Q
  1. La nitrarea toluenului se obţine un amestec de :
    A. orto- şi meta- nitrotoluen
    B. orto- şi para-nitrotoluen
    C. orto-nitrotoluen şi meta-nitrostiren
    D. orto- şi para- nitrostiren
A

B. orto- şi para-nitrotoluen

35
Q
  1. Prin nitrarea benzenului cu amestec sulfonitric în exces se obţine :
    A. 1,2,4-trinitrobenzen
    B. meta-dinitrobenzen
    C. para-dinitrobenzen
    D. 1,3,5-trinitrobenzen
A

D. 1,3,5-trinitrobenzen

36
Q
  1. Prin acţiunea prelungită a amestecului sulfonitric asupra toluenului se obţine :
    A. 2,3,5-trinitrotoluen
    B. 2,4,6-trinitrotoluen
    C. 2,4,5-trinitrotoluen
    D. 3,5,6-trinitrotoluen
A

B. 2,4,6-trinitrotoluen

37
Q
  1. La nitrarea izopropilbenzenului gruparea –NO2 intră în poziţiile (pe nucleul aromatic ) :
    A. 2
    B. 3
    C. 4
    D. 6
A

A. 2
C. 4
D. 6

38
Q

41.Benzenul adiţionează hidrogen în prezenţa catalizatorilor de Ni şi la2000C transfor-
mându-se în :

A. ciclohexadienă
B. etilciclohexadienă
C. metilciclohexadienă
D. ciclohexan

A

D. ciclohexan

39
Q

42.Tetralina se obţine prin hidrogenarea catalitică a :
A. benzenului
B. toluenului
C. antracenului
D. naftalinei

A

D. naftalinei

40
Q

43.Decalina se obţine prin hidrogenarea catalitică a :

A. fenantrenului
B. antracenului
C. izopropilbenzenului
D. naftalinei

A

D. naftalinei

41
Q
  1. Prin clorurarea fotochimică a benzenului se obţine :

A. orto-diclorbenzen
B. meta-diclorbenzen
C. 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan
D. para-diclorbenzen

A

C. 1,2,3,4,5,6-hexaclorociclohexan

42
Q
  1. Prin oxidarea benzenului la 5000C şi în prezenţa V2O5 se obţine :

A. acidul maleic
B. acidul fumaric
C. acidul succinic
D. acidul malonic

A

A. acidul maleic

43
Q
  1. Izomerul trans al acidului maleic este :

A. acidul malonic
B. acidul fumaric
C. acidul succinic
D. acidul pentanoic

A

B. acidul fumaric

44
Q

48.Prin oxidarea antracenului în prezenţă de K2Cr2O7 şi acid acetic se obţine :

A. anhidrida ftalică
B. naftochinonă
C. anhidrida succinică
D. antrachinonă

A

D. antrachinonă

45
Q
  1. La clorurarea toluenului în prezenţa luminii se obţine :

A. clorură de benzil
B. clorură de benziliden
C. clorură de benzin
D. orto-clortoluen

A

A. clorură de benzil
B. clorură de benziliden
C. clorură de benzin

46
Q
  1. Prin oxidarea toluenului cu o soluţie de KMnO4 şi în prezenţă de acid sulfuric se obţine :

A. acidul ftalic
B. acidul benzoic
C. antrachinona
D. anhidrida maleică

A

B. acidul benzoic

47
Q

56.Referitor la arene :

A. dau uşor reacţii de substituţie
B. dau uşor reacţii de hidrogenare
C. formează polimeri
D. sunt oxidaţi cu KMnO4 în soluţie neutră

A

A. dau uşor reacţii de substituţie

48
Q
  1. Obţinerea etilbenzenului se poate face prin alchilarea benzenului cu :

A. propenă în prezenţa AlCl3
B. metanol în prezenţă de H2SO4
C. clorură de etil în prezenţă de AlCl3 anhidră
D. etanol în prezenţă de HCl

A

C. clorură de etil în prezenţă de AlCl3 anhidră

49
Q
  1. Sunt substituenţi de ordinul II ( pe nucleul aromatic ) :

A. –NO2
B. –OH
C. –NH2
D. –COOH

A

A. –NO2
D. –COOH

50
Q
  1. Sunt substituenţi de ordinul I ( pe nucleul aromatic ):

A. –CN
B. –NO2
C. –CH3
D. –Cl

A

C. –CH3
D. –Cl