Unirea de la 1859 (Formarea statului român modern) Flashcards
Care e contextul Unirii de la 1859?
d. eșecul revoluției de la 1848, puterea suzerană (Imp. Otoman) și puterea protectoare (Rusia), care au ignorat dorința românilor de modernizare și de unire a celor 2 state, au decis să-și consolideze stăpânirea în Țara Românească și Moldova
→semnează Convenția de la Balta Liman (1849)
Ce prevedea Convenția de la Balta Liman (1849)?
→reintroducerea regulamentelor organice care suferă unele modificări
→adunările obștești erau desființate și înlocuite cu Divanuri
→domnul era numit de sultan cu acordul puterii protectoare, fiind considerați doar funcționari otomani, autonomia lor fiind foarte limitată
Ce are loc între anii 1853-1856?
→între anii 1853-1856 are loc un nou război ruso-turc, dar de data aceasta se amestecă și Franța și Anglia de partea Porții, denumit Războiul Crimeei
→Rusia atacă Turcia, îi distruge flota, dar este nevoită să se retragă în Crimeea, dar va fi învinsă definitiv la Sevastopol (1856)
Consecințele Răzb. Crimeei?
→înfrângerea Rusiei a dus la slăbirea influenței ei în Peninsula Balcanică
→în urma războiului are loc Congresul de la Paris (30 martie 1856)
se stabilesc următoarele prevederi:
→închiderea strâmtorilor Bosfor și Dardanele
→neutralitatea Mării Negre
→Principatele Române rămân sub suzeranitate otomană, dar beneficiau de protecția colectivă a celor 7 puteri
→Rusia ceda către Moldova cele 3 județe din sudul Basarabiei: Cahul, Bolgrad, Ismail
Care e legătura dintre Congresul de la Paris din 30 martie 1856 și problema românească?
La congres problema românească devine problemă europeană deoarece s-a pus problema unirii principatelor într-un singur stat “tampon” între cele 3 imperii
→oamenii politici au încercat să convingă marile personalități europene (Napoleon al III-lea, Walewsky, premierul englez Palmerstone și minitrul de externe francez) de necesitatea unirii principatelor
→la congres atitudinea marilor puteri era diferita, ca urmare se decine formarea unei Comisii Europene, care avea ca scop convocarea în principate a unor adunări ad-hoc
Adunările ad-hoc (1857)
→între 1856-1859 țara a fost guvernată de comisii provizorii formate din 3 caimacani (locțiitori de domn): în Moldova (Nicolae Vogoride și Todiriță Balș), iar în Țara Românească (Alexandru Ghica)
→în 1857 în principate sosesc reprezentanții europeni și organizează alegeri pentru adunările ad-hoc pentru care votau→ direct clerul, orășenii și marii proprietari și →indirect prin delegații, țăranii și micii proprietari
→adunările care aveau să se formeze aveau scop consultativ și trebuiau să exprime doar “dorințele” poporului
Cum se desfășoară alegerile pentru adunările ad-hoc?
→în Țara Românească s-au desfășurat fără incidente și au fost câștigate de unioniști
→în Moldova, Nicolae Vogoride (reprezentant al Imp. Oto), care spera să ajungă domn, falsifică alegerile în favoarea unioniștilor
În semn de protest, pârcălabul de Galați, Alexandru Ioan Cuza, demisionează
→marile puteri cer Rusiei reluarea alegerilor, dar Poarta refuză ceea ce va duce la ruperea relațiilor internaționale cu acestea
1857, Osbourne, Napoleon 3 se întâlnește cu regina Victoria a Angliei → compromis. Se reoganizează alegerile, de data aceasta vor fi câștigate de unioniști
→în urma consultării populației, aceasta a fost de acord cu unirea, iar M. Kogălniceanu redactează rezoluțiile adunărilor ad-hoc.
Ce se întâmplă după consultarea populației care a fost de acord cu unirea?
→ținând cont de decizia majorității populației din cele 2 Țări Române privind unirea, Marile Puteri au organizat Conferința de la Paris (1858)
Ce prevede Conferința de la Paris (1858)?
→marle puteri au redactat o convenție (mai-august 1858) prin care stabileau:
→unirea Principatelor într-un singur stat cu numele Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei (dar trebuiau să aibă 2 domni, 2 guverne, 2 armate, singurele instituții comune era 1. Înalta Curte de Casație și Justiție și 2. Comisia Centrală (Parlamentul) cu sediul la Focșani)
→domnii pământeni erau aleși pe viață de Adunarea Electivă
→principiul separării puterilor în stat:
puterea executivă=Domn
puterea legislativa=Domn + adunarea elecectivă a fiecărui principat și Comisia Centrală de la Focșani
puterea judecătorească= Înalta Poartă de Casație și Justiție
Dubla alegere a lui Cuza
→cu toate că documentul prevedea necesitatea alegerii a domni diferiți , nicăieri nu se specifica imposibilitatea alegerii aceluiași domn
→5 ianuarie 1859, în Moldova, domn devine fostul pârcălab de Galați, Al. I. Cuza
→24 ianuarie 1859, în Țara Românească, într-o ședință secretă este ales, la inițiativa lui Vasile Boierescu, tot Al. I. Cuza
→ca urmare, europa este pusă în fața faptului împlinit
Domnia lui Cuza (5/24 ianuarie 1859 - 11 febr. 1866)
→dubla alegere a lui Cuza ca domnitor a exprimat voința națiunii și a inaugurat politica faptului împlinit
→chiar dacă a fost interpretată ca o încălcare a prevederilor Conferinței de la Paris, Marile Puteri (chiar și cele ostile) nu s-au putut opune
→principalele obiective ale noului domn: recunoașterea internațională a dublei alegeri, realizarea unirii politice și administrative depline și recunoașterea ei
→în martie 1859, M.P se întâlnesc la Paris într-o Conferință, cu excepția Austriei și Imperiului Otoman. Toate celelalte au recunoscut unirea
→Austria și Imperiul Otoman și-au dat acordul mai târziu (în septembrie 1859), dar numai pe durata domniei lui Cuza
