Tulburari de metabolism Flashcards
CELULE LABILE
celule implicate in ciclul celular ce se divid in mod constant
(liniile maduvei hematopoietice, epiteliile de acoperire, celulele germinale masculine)
CELULE STABILE
celule ce au parasit ciclul celular in faza G0, dar care pot reintra in G1 daca sunt stimulate (hepatocite, celule epiteliale tubulare renale, celule acinare pancreatice, pneumocite, celule mezenchimale)
CELULE MEZENCHIMALE
- osteoblaste
- condrocite
- fibroblaste
- adipocite
- celule endoteliale
CELULE PERMANENTE
celule ce au parasit ciclul celular dupa perioada embrionara si nu se mai pot divide (neuronii, miocardul, muschii scheletici)
HIPERTROFIA
= cresterea volumului, greutatii si functiei unui organ datorita cresterii volumului celulelor sale componente
* se regaseste in celulele permanente
* se poate asocia cu hiperplazia
* creste numarul miofibrilelor si al mitocondriilor, volumul sarcoplasmei, volumul nucleilor
* determinata multifactorial: celule satelite, sistemul imun, hormoni, factori de crestere
HIPERTROFIA MUSCULARA FIZIOLOGICA
UTERUL GRAVID: datorita stimularii hormonale, asociat cu hiperplazie ce dispare dupa nastere
MIOCARD: in sarcina sau la sportivi
MUSCHI STRIAT SCHELETIC: la sportivi
HIPERTROFIE PATOLOGICA
HIPERTROFIA MIOCARDULUI
Cauze:
* mecanice (intinderea)
* trofice (IGF-1)
* agenti vasoactivi (angiotensina II, agonisti alfa-adrenergici)
Mecanisme:
* inducerea genelor ce stimuleaza sinteza proteinelor
* modificarea proteinelor contractile in forme embrionare
* re-expresia genelor fetale pe suprafata celulelor hipertrofiate
Tipuri:
HIPERTROFIA DE PRESIUNE “CONCENTRICA”
HIPERTROFIA DE VOLUM “EXCENTRICA”
DUCE LA INSUFICIENTA CARDIACA
HIPERTROFIA DE PRESIUNE
(CONCENTRICA)
datorita hipertensiunii sau stenozei valvulare
HVS: HTA sistemica, stenoza aortica
HVD: HT pulmonara, stenoza arterei pulmonare
* +/- cardiomegalie
* miocard ingrosat (masurare ecografica)
* cavitate ventriculara diminuata
* fibre musculare mai groase (sarcomere adaugate in paralel) dar de aceeasi lungime
HIPERTROFIA DE VOLUM
EXCENTRICA
datorita insuficientei valvulare ce provoaca regurgitare
HVS: insuficienta aortica sau mitrala
HVD: insuficienta pulmonara sau tricuspidiana
* cardiomegalie (hipertrofie + dilatare)
* miocard ingrosat sau normal
* cavitate ventriculara mult largita
* fibre musculare alungite (sarcomere adaugate in serie) +/- ingrosate
Cantarim inima pentru a face dg diferential cu dilatarea:
1. 350-600 g -> HT pulmonara
2. 400-800 g -> HTA sistemica, stenoza aortica, insuficienta mitrala
3. 600-1000 g insuficienta aortica
HIPERTROFIE PATOLOGICA
HIPERTROFIA MUSCHILOR NETEZI
VEZICA URINARA: in obstructii cronice (hiperplazia benigna a prostatei, stenoze uretrale postinflamatorii) ce duc la “vezica de lupta”
TRACT DIGESTIV: hipertrofia stratului muscular proximal de un obstacol (stenoza esofagiana, stenoza pilorica, tuberculoza intestinala, tumori ocluzive)
ARTERE MUSCULARE: in hipertensiunea arteriala
HIPERPLAZIA
= cresterea volumului, greutatii si functiei unui organ datorita cresterii numarului celulelor sale componente
* initiata de factorii de crestere
* persista cat timp este aplicat stimulul
* dg. diferential cu tumorile (care au autonomie)
HIPERPLAZIA FIZIOLOGICA
HIPERPLAZIA HORMONALA:
* epiteliul glandei mamare (pubertate, sarcina, lactatie)
* glandele si stroma endometriala in faza estrogenica a ciclului menstrual
* tiroida (pubertate, sarcina)
HIPERPLAZIA COMPENSATORIE:
* ficatul dupa hepatectomie partiala
HIPERPLAZIA MADUVEI OSOASE:
* poliglobulie la cei care locuiesc la altitudine
HIPERPLAZIA PATOLOGICA
EPITELII DE ACOPERIRE:
* epidermul si mucoasa gingivala in iritatii mecanice cronice
* tractul digestiv dupa eroziuni si ulceratii
* pielea si mucoasele scuamoase la virusuri papilloma
MADUVA OSOASA SI TESUTURILE LIMFOIDE:
* hiperplazie eritroida la hipoxie, hemoragii, hemolize
* hiperplazia seriei mieloide in infectii piogene
* hiperplazia SRH in infectii cronice
TESUTUL CONJUNCTIV:
* fibroblastele in procesul de vindecare
HIPERPLAZIA HORMONALA:
1.1 A GLANDELOR ENDOCRINE
* tiroida (boala Basedow-Graves) -> hipertiroidism
* paratiroide -> hiperparatiroidism
* corticosuprarenale -> hiperaldosteronism (sindromul Conn), hipercorticism (sindromul Cushing), sindrom adrenogenital
* pancreas -> hiperinsulinism
2.2 A ORGANELOR TINTA ALE GLANDELOR ENDOCRINE
* prostata -> hiperplazia benigna de prostata
* glanda mamara -> hiperplazie epiteliala ductala, ginecomastie
* endometrul -> hiperplazie glandulara
(ultimele doua datorita stimularii estrogenice prelungite si pot evolua spre carcinom mamar, adenocarcinom endometrial)
ATROFIA
= reducerea volumului, greutatii si functiei unui organ ca urmare a reducerii volumului +/- numarului de celule componente
ATROFIA FIZIOLOGICA
(INVOLUTIA, APOPTOZA)
VIATA EMBRIONARA: notocordul, ductul tireoglos, pungile branhiale
NOU-NASCUT: ductul arterial, vasele ombilicale
ADOLESCENT: timusul, formatiunile limfoide ale inelului Waldeyer
MENOPAUZA: organele genitale
SENESCENTA: atrofie generalizata
CLASIFICARE ATROFIE PATOLOGICA
PRIN INACTIVITATE:
* muschiul unui membru imobilizat in gips
* muschii si oasele la pacienti imobilizati la pat sau sedentari
* ventriculul stang la pacientii cu stenoza mitrala
PRIN ISCHEMIE: SCLEROATROFIE
* creierul, rinichiul sau inima la aterosclerotici
* membrele inferioare la cei cu atreriopatie cronica obliteranta periferica
PRIN COMPRESIUNE:
* parenchimul renal in hidronefroza
* creierul in hidrocefalie, hematom subdural, meningiom
PRIN MALNUTRITIE:
* emaciere ce duce la casexie in malnutritie, malabsorbtie, cancer, TBC, SIDA
PRIN DENERVARE:
* boli ale neuronului motor: poliomielita, scleroza laterala amiotrofica
* boli ale axonului: neuropatii periferice, traumatisme
PRIN INSUFICIENTA ENDOCRINA:
* insuficienta hipofizara (in sdr. Sheehan sau postoperatorie)
* castrarea la barbati cu carcinom prostatic -> atrofia veziculelor seminale si a prostatei
AUTOIMUNA:
* gastrita
* suprarenalita
ATROFIA PATOLOGICA
- volumul si greutatea diminuate
- forma pastrata (dg. diferential cu scleroza)
- culoare palida sau bruna
- masa celulara inlocuita cu tesut adipos sau fibros
- reducerea organitelor celulare
- +/- granule de lipofuscina (vacuole autofagice cu resturi lipidice ce nu sunt citotoxice); mai ales in neuroni, hepatocite si fibre miocardice la batrani
!! DG. DIFERENTIAL:
* hipoplazia (organ mai mic din nastere)
* fibroza/scleroza (suprafata organului deformata datorita caracterului retractil)
METAPLAZIA
= inlocuirea unui tip de tesut matur cu alt tip de tesut matur
* are loc in celulele susa sau mezenchimale nediferentiate, NU are loc in celulele diferentiate terminal
* produsul poate fi o linie celulara normala, dar plasata gresit
METAPLAZIA EPITELIALA
METAPLAZIA SCUAMOASA
PAVIMENTOASA
= diferite tipuri de epiteliu (cilindric, uroteliu) sunt inlocuite cu epiteliu scuamos stratificat mai rezistent, dar cu risc de malignizare (carcinom scuamos)
METAPLAZIA SCUAMOASA A EPITELIULUI CILINDRIC
* BRONSII: datorita iritatiilor cronice (fumat, pulberi, bronsita cronica, hipovitaminoza A) cu pierderea clearence-ului muco-ciliar
* ENDOCOL: datorita factorilor de mediu locali
* VEZICA BILIARA: datorita litiazei, inflamatiilor cronice, parazitilor
* DUCTE EXCRETOARE: datorita litiazei, inflamatiilor cronice, parazitilor
* ADENOCARCINOAME: in metaplazia scuamoasa a glandelor tumorale - adenocantom
METAPLAZIA SCUAMOASA A UROTELIULUI
* VEZICA URINARA: datorita litiazei, cistitei cronice, parazitilor
METAPLAZIE EPITELIALA
METAPLAZIE GLANDULARA
= diferite tipuri de epiteliu (scuamos, uroteliu, glandular) sunt inlocuite cu epiteliu cilindric/glandular mai rezistent, dar cu risc de malignizare (adenocarcinom)
* ESOFAG: datorita refluxului gastro-esofagian sau esofagitei de reflux, in treimea inferioara a esofagului - ESOFAG BARRET
* STOMAC: datorita gastritei cronice
* UROTELIU: datorita cistitei cronice ce intereseaza cuiburile de uroteliu “herniate” - cuiburi von Brunn
LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE
INTUMESCENTA CELULARA
DISTROFIA HIDROPICA
= incarcarea cu apa a celulelor; prima manifestare in aproape toate formele de agresiune asupra celulelor
* organe frecvent afectate: ficat, rinichi, miocard
* organe palide cu aspect de “carne fiarta” datorita comprimarii capilarelor cu volum si greutate crescuta
* nucleu: aglomerarea in bulgari a cromatinei
DEGENERESCENTA GRANULARA:
* granule eozinofile in citoplasma ce corespund mitocondriilor tumefiate
DEGENERESCENTA VACUOLARA:
* vacuole clare in citoplasma ce corespund RE tumefiat si nucleu central (!dg. diferential cu steatoza microveziculara prin coloratii speciale pentru grasimi)
DEGENERESCENTA CLARA (BALONIZANTA):
* clarifierea citoplasmei
* condensarea nucleului care ramane in pozitie centrala (!dg. diferential cu steatoza macroveziculara)
* urmata de moartea celulara
LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE
STEATOZA
DISTROFIA GRASA
= acumularea anormala a TG in celulele parenchimatoase ce depind de metabolismul lipidic (hepatocit, celula miocardica, celule tubulare renale)
STEATOZA HEPATICA
= acumulare anormala de trigliceride in hepatocite
Cauze:
* toxice (alcool, cloroform, tetraclorura de carbon)
* hipoxie cronica
* diabet zaharat
STEATOZA MACROVEZICULARA - mai frecventa si mai putin severa; asociata cu consumul de alcool
STEATOZA MICROVEZICULARA - mai severa, determinata de o disfunctie mitocondriala
ETIOLOGIE STEATOZA HEPATICA MACROVEZICULARA
- STEATOZA ALCOOLICA
-
STEATOZA NON-ALCOOLICA
* diabet zaharat
* obezitate
* hiperlipidemie
* alimentatie parenterala hipercalorica prelungita
* malnutritie proteica
* substante chimice
* medicamente
* boala inflamatorie a intestinului
* boli metabolice ereditare (boala Wilson)
* hepatita virala C
* intoxicatie cu ciuperci
STEATOZA HEPATICA MACROVEZICULARA
- ficat nemodificat -> volum si greutate crescute -> culoare galbena, mg anterioara rotunjita, consistenta moale -> aspect grasos pe suprafata de sectiune (picaturi de lipide pe cutit)
- vacuole mici perinucleare (debut sub forma microveziculara) -> vacuole mari ce imping nucleul la periferie (aspect de adipocit) -> disparitia nucleului si ruperea membranei -> chisturi grase (fuzionarea TG din hepatocite adiacente rupte) -> lipogranuloame (aglomerare de celule inflamatorii adiacent chisturilor grase)
Topografie:
* centrolobulara in intoxicatii
* periportala in deficite proteice
steatoza -> steatohepatita -> ciroza hepatica (primele doua reversibile daca se indeparteaza cauza)
STEATOZA HEPATICA MICROVEZICULARA
Cauze:
* sarcina
* medicamente: salicilati, tetraciclina, amiodarona
* sindromul Reye
Sindromul Reye - encefalopatie acuta neinflamatorie + insuficienta hepatica mai ales la copii
* precedat de o viroza care dureaza aprox. 3 saptamani si este tratata cu aspirina
* debut brusc cu varsaturi masive si manifestari neurologice - letargie, iritabilitate, agitatie, delir, convulsii, coma
* hepatosplenomegalie, steatoza microveziculara in ficat + rinichi, edem cerebral masiv cu angajare
MOARTEA CELULARA
APOPTOZA
= moartea programata a celulelor
* micsorarea dimensiunii celulei
* pierderea jonctiunilor de suprafata
* citoplasma densa cu organite condensate
* condensarea cromatinei sub membrana nucleara (forma de inel/semiluna) -> picnoza -> cariorexa
* membrana celulara integra initial -> inmugurire -> fragmentare -> corpi apoptotici = membrana + citoplasma cu organite intacte +/- fragmente nucleare
CORPII APOPTOTICI
- FAGOCITARE DE CATRE CELULELE ADIACENTE SAU DE FAGOCITELE LOCALE -> DISTRUGERE
- EXFOLIERE -> DEGENERARE EXTRACELULARA
MOARTEA CELULARA
APOPTOZA VS NECROZA
- indusa de stimuli fiziologici/patologici
- dureaza cateva minute/dureaza cateva ore
- intereseaza celule izolate/intereseaza grupuri de celule
- necesita expresia unor gene/nu este programata genetic
- dependenta de energie/nu necesita ATP
- membrana celulara intacta/membrana celulara lizata
- celula se contracta si se fragmenteaza/celula se tumefiaza si se lizeaza
- NU determina inflamatie/determina inflamatie
- NU este urmata de fibroza/este urmata de fibroza ce determina leziuni celulare ireversibile (cicatrici/cavitati)
MOARTEA CELULARA
NECROZA
MOARTE CELULARA ACCIDENTALA
= modificarile structurale care urmeaza mortii celulare intr-un organism viu
- datorita denaturarii proteinelor intracelulare si digestiei enzimatice a celulei (autoliza si heteroliza)
- dg. diferential cu putrefactia (moartea celulelor intr-un organism mort)
- in cazul unui infarct in care pacientul moare subit nu exista modificari morfologice, dar enzimele si proteinele se detecteaza in sange la doua ore dupa moartea miocitelor
Tipuri:
* necroza de coagulare (uscata)
* necroza de lichefiere (umeda)
* necroza grasa
* necroza fibrinoida
* necroza cazeoasa
* necroza gomoasa
* necroza fibrinoida
MOARTEA CELULARA
MODIFICARI INCIPIENTE ALE NECROZEI
- tumefierea celulara
- citoplasma foarte eozinofila (datorita pierderii de ARN ce se leaga de proteinele denaturate) si sticloasa (datorita pierderii glicogenului)
- nucleul degradeaza ADN la intamplare si dispare complet in 1-2 zile, dupa 3 modele de degradare nucleara:
1. PICNOZA: condensarea ADN, cu nucleu micsorat bazofil
2. CARIOREXA: fragmentarea ADN
3. CARIOLIZA: reducerea bazofiliei datorita actiunii ADN-azei ce distruge fragmentele nucleare (!!! caracteristica necrozei)
MOARTEA CELULARA
MODIFICARI TARDIVE ALE NECROZEI
- necroza celulara completa: disparitia nucleului si pastrarea limitelor celulare
- in necroza de coagulare predomina denaturarea proteinelor
- in necroza de lichefiere predomina digestia enzimatica
- digestia + fragmentarea celulelor necrotice
- fagocitarea detritusurilor celulare de catre macrofage
- secundar calcifiere sau fibroza
MOARTEA CELULARA
NECROZA DE COAGULARE
NECROZA USCATA
- datorita ischemiei (in infactele albe) sau substantelor chimice ce denatureaza proteinele intracelulare
- tesut opac, palid, +/- ferm AMORF, ACELULAR, ACIDOFIL
- conturul celular are initial aspect pastrat “coagulat” sau “inghetat” care ulterior se dezintegreaza devenind AAA
- PMN fagociteaza detritusurile celulare
- vindecarea se face fie prin regenerare, fie prin reparare (tesut de granulatie -> cicatrice fibroasa)
MOARTEA CELULARA
PROTEINE NECROTICE CE POT FI DOZATE IN SANGE
DIAGNOSTIC
MIOCARD: CK-MB + LDH1
HEPATOCIT: ALAT
MUSCHI STRIAT SCHELETIC: CK-MM
PANCREAS EXOCRIN: AMILAZA
MOARTEA CELULARA
NECROZA DE LICHEFIERE
= digestia completa a celulelor moarte; tesutul se transforma intr-o masa vascoasa
Cauze:
* ischemie (in ramolismentul cerebral) deoarece neuronii contin hidrolaze si multe lipide
* infectii bacetriene (cu streptococi sau in abcese) deoarece sunt atrase neutrofile ce produc hidrolaze
* substante chimice bazice (NaOH)
MOARTEA CELULARA
NECROZA GRASA ENZIMATICA
IN PANCREATITA ACUTA NECROTICO-HEMORAGICA
= activarea intrapancreatica a proenzimelor pancreatice ce duc la autodigestia pancreasului
TRIPSINA -> necroza acinilor (necroza de coagulare)
ELASTAZA -> lezarea peretilor vasculari -> hemoragii
LIPAZA -> necroza adipocitelor -> scindarea TG in glicerol (se resoarbe) + acizi grasi liberi (se combina cu ionii de Ca formand sapunuri)
* tesut adipos opac cu depozite granulare albicioase sub forma de “pete cretoase” sau “pete de lumanare” (peripancreatic, epiplon, mezenter, perete abdominal, mediastin)
* initial adipocite fara nucleu ca “umbre celulare” ce se dezintegreaza intr-o masa omogena bazofila (dupa depunerea de Ca) ce se coloreaza albastru in HE cu infiltrat inflamator periferic (PMN, macrofage, celule xantomatoase)
* !!! singura necroza bazofila
MOARTEA CELULARA
NECROZA GRASA TRAUMATICA
(DE PRESIUNE)
- in zone cu tesut adipos subcutanat bogat (coapse, fese, sani)
- cel mai comun la femei de varsta medie in regiunea retromamelonara a sanului
- MACRO: hemoragie -> necroza grasa cu zone lichefiate si demarcarea leziunii -> nodul slab definit si ferm de culoare cenusie-albicioasa cu depozite de Ca sau arii brune date de hemosiderina -> uneori degenerare chistica centrala si calcificari
- MICRO: hemoragie -> necroza adipocitelor -> PMN + macrofage -> proliferare FB -> neocapilare -> siderofage ce produc hemosiderina -> celule xantomatoase si cristale de colesterol -> limfocite + plasmocite -> depozite de Ca
- forma finala este de cicatrice sau chist cu perete fibros +/- calcificari focale ce se poate confunda cu un cancer mamar clinic si mamografic; este nedureros la palpare, imprecis delimitat si tegumentul se poate ingrosa sau areola/mamelonul sa se retracte
- !!! NU se transforma in cancer
GANGRENA USCATA
= zona de necroza de coagulare neinfectata situata la nivelul unei extremitati ce apare prin mecanism ischemic (obstructie arteriala)
* in ateroscleroza, tromboza, embolie, diabet zaharat, spasm vascular (fenomen Raynaud)
* debut distal la degete sau calcai cu extindere lenta
* bine delimitata de tesutul sanatos printr-un sant
* tegumentul are aspect mumifiat (rece, deshidratat, zbarcit, negru) datorat sulfurii de fier ce rezulta din reactia hemoglobinei cu hidrogenul sulfurat produs de bacterii
* poate evolua spre autoamputatie sau spre suprainfectie bacteriana (devine gangrena umeda) mai ales la diabetici
GANGRENA UMEDA
= necroza tisulara simpla suprainfectata cu microorganisme saprofite
* localizata la membrele inferioare (pe fondul unei gangrene uscate, mai ales la diabetici) sau in teritorii umede (ex. gura, intestin, colecist, plamani, col uterin, vulva)
* necroza initiala poate fi ischemica (de coagulare) sau inflamatorie (apendicita, colecistita)
* neutrofilele atrase in regiune de catre bacterii lichefiaza impreuna cu ele tesuturile moarte -> miros fetid + tumefiere
* debut aleator cu extindere rapida
* imprecis delimitata de zona sanatoasa
* tegumentul afectat este tumefiat, moale, cu aspect putrid
* evolueaza catre septicemie si deces
FORME PARTICULARE DE GANGRENA UMEDA
- FASCIITA NECROZANTA
- GANRENA SCROTALA FOURNIER
- GANGRENA PUERPERALA
- GANGRENA SINERGICA POSTOPERATORIE MELENEY
GANGRENA GAZOASA
= infectie bacteriana necrozanta cu producere de gaz in tesuturi, cu bacterii anaerobe, mai ales Clostridium perfringens
Factori favorizanti:
* plagi ce creaza conditii de anaerobioza
* amputatii
* arsuri
* infectii anale/perianale drenate tardiv
* interventii pe cavitati cu continut septic
* ischemie locala preexistenta
* diabet zaharat
* imunosupresoare
COLAGENAZA + HIALURONIDAZA: degradeaza proteinele matricei extracelulare
ALFA-TOXINA: degradeaza lecitina din hematii, trombocite, celule musculare si mielina din nervi
FERMENTATIA: produce bulele de gaz ce se simt ca si crepitatii la palpare
- localizata frecvent la membre si rareori la nivelul intestinului; se extinde rapid
- plaga este tumefiata, moale si contine lichid seros brun cu miros fetid; se poate intinde pana la muschi care are culoare brun-verzuie
- tegumentul prezinta pete violacee cu flictene hemoragice
- evolueaza cu septicemie -> toxemie -> soc -> deces
ACUMULARI DE LIPIDE
ACUMULARI DE COLESTEROL SI ESTERI AI COLESTEROLULUI
ACUMULARI INTRACELULARE
* in macrofage, aspect spumos al citoplasmei (coloratie HE) sau aspect de picaturi rosii in citoplasma (coloratie Schultz)
* celula xantomatoasa: macrofag mononucleat cu citoplasma fin vacuolara si nucleu situat central
* celula Touton: multinucleata, cu nucleii intre zona de citoplasma eozinofila central si vacuolele clare periferice; prezenta in focarele de necroza grasa, in xantoame sau xantogranulomatoame
ACUMULARI EXTRACELULARE
* cristale de colesterol ce determina o reactie inflamatorie granulomatoasa cu celule gigante multinucleate de corp strain
ACUMULARI DE LIPIDE
ACUMULARI LOCALIZATE DE COLESTEROL
IN TESUTURI INFLAMATE
* colecistita
* pielonefrita
* salpingita
* pneumonie xantomatoasa
IN TESUTURI NEINFLAMATE
* colesteroloza - acumulare de cel. xantomatoase in corionul mucoasei colecistului -> puncte mici galbene-aurii pe fond verde -> aspect de “vezicula fraga”
* ramolismentul cerebral
* tumori (carcinom renal cu celule clare, dermatofibrom)
* xantelasma - placi galbene localizate mai ales pe pleoapa superioara in unghiul intern al ochiului
ACUMULARI DE LIPIDE
ACUMULARI GENERALIZATE DE COLESTEROL
- ATEROSCLEROZA
- HIPERLIPOPROTEINEMII
- XANTOAME (ERUPTIVE, TUBEROASE, PLANE)
ACUMULARI LOCALIZATE DE COLESTEROL
XANTELASMA
= placi galbene localizate pe pleoape in regiunea mediala
* leziuni simetrice mai frecvente pe pleoapele superioare
* consistenta moale, semisolida sau calcara
* permanente cu tendinta de fuzionare
* asociata cu nivel crescut al lipidelor plasmatice (hiperlipidemii primare tip II sau IV sau secundare la diabetici)
* neasociata cu nivel seric crescut de lipide la persoane cu nivel de HDL scazut sau cu anomalii de structura ale lipoproteinelor
ACUMULARI DE LIPIDE COMPLEXE
BOALA GAUCHER
(SULFATIDOZA)
AR
= deficit de glucocerebrozidaza cu acumulare de glucozilceramida in celulele sist. fagocito-monocitar
- organomegalie (ficat, splina, rinichi, plamani, creier, maduva osoasa, limfoganglioni)
- celula Gaucher (patognomonica): macrofag mare, cu citoplasma palida fibrilara “aspect de hartie botita” PAS+ si nucleu excentric
Corelatii clinice:
* compresiunea cel. Kuppfer pe sinusoide -> atrofie hepatocitara si hipertensiune portala
* hipersplenism cu distrugerea elementelor figurate ale sangelui -> anemie, trombocitopenie, leucopenie -> paloare, fatigabilitate, hemoragii, infectii
* dureri ososase, deformari osoase (femurul distal cu aspect de balon Erlenmeyer), fracturi spontane
* in formele neuronopate in creier -> celule Gaucher in spatiile Virchow-Robin si in parenchim
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
PICATURI DE REABSORBTIE PROTEICA
= proteine reabsorbite in citoplasma celulelor tubilor contorti proximali
* PROTEINURIE
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
CORPUSCULI MALLORY
= filamente intermediare de keratina (prekeratina) in citoplasma hepatocitelor, perinuclear
* ETILISM CRONIC
* STEATOHEPATITA NON-ALCOOLICA
* BOALA WILSON
* COLESTAZA CRONICA
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
CORPUSCULI RUSSELL
= imunoglobuline in RE din citoplasma plasmocitelor
* INFLAMATII CRONICE
* LIMFOAME PLASMOCITARE (MIELOM MULTIPLU)
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
CORPUSCULII DUTCHER
= pseudoincluzii in nucleul plasmocitelor maligne
* MIELOM MULTIPLU
* MACROGLOBULINEMIA WALDENSTROM
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
CORPUSCULII LEWY
= proteine incomplet degradate in citoplasma neuronilor din creier
* BOALA PARKINSON
* DEMENTA
* BOALA ALZHEIMER
ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE
GLOBULE DE ALFA1-ANTITRIPSINA
= alfa1-antitripsina in citoplasma hepatocitelor sau a celulelor tumorale
* CARCINOM HEPATOCELULAR
* CARCINOM PANCREATIC
* TUMORI CU CELULE GERMINALE
* DEFICIT DE ALFA1-ANTITRIPSINA
ACUMULARI INTRACELULARE DE GLICOGEN
- vacuole clare in citoplasma (coloratie HE), culoare rosie (coloratie PAS+) sau coloratie carmin Best
- organele sunt mari, grele, palide si ferme
ACUMULARI LOCALIZATE
* ACANTOZA GLICOGENICA - placi sau noduli albi pe mucoasa esofagiana; epiteliul scuamos este ingrosat si celulele clare
* TUMORI - seminom, carcinom cu celule renale clare
ACUMULARI PLURIORGANICE
* HIPERGLICEMII PRELUNGITE - in hepatocite (in special in nuclei), in celulele tubilor contorti proximali (leziune Armanni-Ebstein), in celulele beta ale insulelor Langerhans, in fibrele miocardice
* CORTICOTERAPIE - in hepatocite, in fibrele musculare striate
* GLICOGENOZE EREDITARE
HIPOMELANOZE DOBANDITE
VITILIGO
- cauza autoimuna, asociata cu alte boli autoimune (anemia pernicioasa, boala Addison, tiroidita Hashimoto)
- bolnavii au anticorpi circulanti antimelanocitari, pierd melanocitele si au limfocite T in tegument
- macule depigmentate bine delimitate, forma variabila, dimensiuni variabile ce cresc in timp, culoare variabila, contur neregulat, leucotrichie, +/- halou hiperemic sau hiperpigmentat periferic
- frecvent pe fata dorsala a mainii si degetelor, fata ventrala a art. mainii, fata extensoare a antebratelor, picioare, fata (perioral si peribucal)
DEPUNERI LOCALIZATE DE FIER
- HEMATOAME: plamanul de staza cronica cu “celule cardiace”, infarctul rosu, dermatofibrom (histiocitom fibros benign)
-
HEMOSIDEROZA PRIMARA ESENTIALA: hemoragii repetate intestititale si alveolare reprezentate macroscopic de arii de consolidare rosie-bruna si microscopic de hemosiderina libera si captata in macrofage atat in septuri, cat si in alveole ce evolueaza spre ameliorare sau spre fibroza pulmonara -> HTP -> CPC
clinic pacientii (copii si adulti tineri mai ales) prezinta tuse, hemoptizie, scadere ponderala si anemie
FORME DE DEPOZITARE A FIERULUI
- FERITINA - micelii de feritina solubile ce NU se pot evidentia in MO
- HEMOSIDERINA - agregate de micelii de feritina mai stabile de culoare galben-aurie (coloratie HE) sau albastra-verzuie (coloratie Pearls)
- transportul se realizeaza pe TRANSFERINA saturata in proportie de 20-35%
DEPUNERI GENERALIZATE DE FIER
HEMOSIDEROZA
(HEMOCROMATOZA SECUNDARA)
= pigmentul depus initial in macrofage, apoi in celulele parenchimatoase (!! dg. diferential cu hemocromatoza primara)
Cauze:
* supraincarcare parenterala cu Fe: transfuzii sau injectii
* absorbtie crescuta de Fe: ciroza alcoolica, porfiria cutanea tarda, exces alimentar, atransferinemie
* anemii: talasemia majora, anemia sideroblastica
DEPUNERI GENERALIZATE DE FIER
HEMOCROMATOZA PRIMARA
AR
= boala ereditara in care se produce supraincarcarea cu Fe a organelor
* mai frecventa la caucazieni si la sexul masculin
* poate determina carcinomul hepatocelular datorita peroxidarii lipidelor, stimularii formarii de glicogen si interactiunea directa cu ADN-ul hepatocitelor
- FICAT: initial marit si brun, apoi micsorat, ferm si granular datorat depunerii in hepatocite, apoi in celulele Kupffer; fibroza -> ciroza micronodulara -> carcinom hepatocelular
- PANCREAS: mare, brun-ruginiu, ferm si contractat datorita fibrozarii generalizate, cu aparitia DZ
- MIOCARD: mare, ingrosat si brun datorita fibrozarii ce determina aritmii si cardiomiopatie restrictiva
- TEGUMENT: “diabet bronzat” datorat acumularii melaninei si Fe in FB + MF din derm
- GLANDE ENDOCRINE: acumulari in hipofiza (atrofie testiculara), tiroida, paratiroide si suprarenale
- ARTICULATII: sinovita acuta (datorata depunerii hemosiderinei in sinoviocite) si poliartrita pseudogutoasa (datorata depunerii pirofosfatului de Ca ce distruge cartilajul articular)
ACUMULARI DE CUPRU
BOALA WILSON
AR
= boala ereditara in care se produc acumulari de Cu in ficat, creier si ochi; defect de legare a Cu de ceruloplasmina
* excretia biliara deficitara determina acumularea Cu in ficat, ce are efect citotoxic; trece in circulatie si produce hemolize si leziuni organice
- FICAT: steatoza -> hepatita acuta -> hepatita cronica -> ciroza micronodulara -> ciroza macronodulara -> necroza hepatica masiva
- CREIER: atrofia sau cavitatia gg bazali, tulburari neuropsihice, incoordinarea miscarilor, tremuraturi, spasticitate, tulburari de comportament
- OCHI: inelul Kayser-Fleischer la periferia irisului de culoare galben-bruna (datorata acumularii de Cu in membrana Descemet)
