Tulburari de metabolism Flashcards

1
Q

CELULE LABILE

A

celule implicate in ciclul celular ce se divid in mod constant
(liniile maduvei hematopoietice, epiteliile de acoperire, celulele germinale masculine)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

CELULE STABILE

A

celule ce au parasit ciclul celular in faza G0, dar care pot reintra in G1 daca sunt stimulate (hepatocite, celule epiteliale tubulare renale, celule acinare pancreatice, pneumocite, celule mezenchimale)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

CELULE MEZENCHIMALE

A
  • osteoblaste
  • condrocite
  • fibroblaste
  • adipocite
  • celule endoteliale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

CELULE PERMANENTE

A

celule ce au parasit ciclul celular dupa perioada embrionara si nu se mai pot divide (neuronii, miocardul, muschii scheletici)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

HIPERTROFIA

A

= cresterea volumului, greutatii si functiei unui organ datorita cresterii volumului celulelor sale componente
* se regaseste in celulele permanente
* se poate asocia cu hiperplazia
* creste numarul miofibrilelor si al mitocondriilor, volumul sarcoplasmei, volumul nucleilor
* determinata multifactorial: celule satelite, sistemul imun, hormoni, factori de crestere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

HIPERTROFIA MUSCULARA FIZIOLOGICA

A

UTERUL GRAVID: datorita stimularii hormonale, asociat cu hiperplazie ce dispare dupa nastere
MIOCARD: in sarcina sau la sportivi
MUSCHI STRIAT SCHELETIC: la sportivi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

HIPERTROFIE PATOLOGICA

HIPERTROFIA MIOCARDULUI

A

Cauze:
* mecanice (intinderea)
* trofice (IGF-1)
* agenti vasoactivi (angiotensina II, agonisti alfa-adrenergici)

Mecanisme:
* inducerea genelor ce stimuleaza sinteza proteinelor
* modificarea proteinelor contractile in forme embrionare
* re-expresia genelor fetale pe suprafata celulelor hipertrofiate

Tipuri:
HIPERTROFIA DE PRESIUNE “CONCENTRICA”

HIPERTROFIA DE VOLUM “EXCENTRICA”

DUCE LA INSUFICIENTA CARDIACA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

HIPERTROFIA DE PRESIUNE

(CONCENTRICA)

A

datorita hipertensiunii sau stenozei valvulare
HVS: HTA sistemica, stenoza aortica
HVD: HT pulmonara, stenoza arterei pulmonare
* +/- cardiomegalie
* miocard ingrosat (masurare ecografica)
* cavitate ventriculara diminuata
* fibre musculare mai groase (sarcomere adaugate in paralel) dar de aceeasi lungime

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

HIPERTROFIA DE VOLUM

EXCENTRICA

A

datorita insuficientei valvulare ce provoaca regurgitare

HVS: insuficienta aortica sau mitrala
HVD: insuficienta pulmonara sau tricuspidiana
* cardiomegalie (hipertrofie + dilatare)
* miocard ingrosat sau normal
* cavitate ventriculara mult largita
* fibre musculare alungite (sarcomere adaugate in serie) +/- ingrosate

Cantarim inima pentru a face dg diferential cu dilatarea:
1. 350-600 g -> HT pulmonara
2. 400-800 g -> HTA sistemica, stenoza aortica, insuficienta mitrala
3. 600-1000 g insuficienta aortica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

HIPERTROFIE PATOLOGICA

HIPERTROFIA MUSCHILOR NETEZI

A

VEZICA URINARA: in obstructii cronice (hiperplazia benigna a prostatei, stenoze uretrale postinflamatorii) ce duc la “vezica de lupta”
TRACT DIGESTIV: hipertrofia stratului muscular proximal de un obstacol (stenoza esofagiana, stenoza pilorica, tuberculoza intestinala, tumori ocluzive)
ARTERE MUSCULARE: in hipertensiunea arteriala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

HIPERPLAZIA

A

= cresterea volumului, greutatii si functiei unui organ datorita cresterii numarului celulelor sale componente
* initiata de factorii de crestere
* persista cat timp este aplicat stimulul
* dg. diferential cu tumorile (care au autonomie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

HIPERPLAZIA FIZIOLOGICA

A

HIPERPLAZIA HORMONALA:
* epiteliul glandei mamare (pubertate, sarcina, lactatie)
* glandele si stroma endometriala in faza estrogenica a ciclului menstrual
* tiroida (pubertate, sarcina)

HIPERPLAZIA COMPENSATORIE:
* ficatul dupa hepatectomie partiala

HIPERPLAZIA MADUVEI OSOASE:
* poliglobulie la cei care locuiesc la altitudine

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

HIPERPLAZIA PATOLOGICA

A

EPITELII DE ACOPERIRE:
* epidermul si mucoasa gingivala in iritatii mecanice cronice
* tractul digestiv dupa eroziuni si ulceratii
* pielea si mucoasele scuamoase la virusuri papilloma

MADUVA OSOASA SI TESUTURILE LIMFOIDE:
* hiperplazie eritroida la hipoxie, hemoragii, hemolize
* hiperplazia seriei mieloide in infectii piogene
* hiperplazia SRH in infectii cronice

TESUTUL CONJUNCTIV:
* fibroblastele in procesul de vindecare

HIPERPLAZIA HORMONALA:
1.1 A GLANDELOR ENDOCRINE
* tiroida (boala Basedow-Graves) -> hipertiroidism
* paratiroide -> hiperparatiroidism
* corticosuprarenale -> hiperaldosteronism (sindromul Conn), hipercorticism (sindromul Cushing), sindrom adrenogenital
* pancreas -> hiperinsulinism

2.2 A ORGANELOR TINTA ALE GLANDELOR ENDOCRINE
* prostata -> hiperplazia benigna de prostata
* glanda mamara -> hiperplazie epiteliala ductala, ginecomastie
* endometrul -> hiperplazie glandulara
(ultimele doua datorita stimularii estrogenice prelungite si pot evolua spre carcinom mamar, adenocarcinom endometrial)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

ATROFIA

A

= reducerea volumului, greutatii si functiei unui organ ca urmare a reducerii volumului +/- numarului de celule componente

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

ATROFIA FIZIOLOGICA

(INVOLUTIA, APOPTOZA)

A

VIATA EMBRIONARA: notocordul, ductul tireoglos, pungile branhiale
NOU-NASCUT: ductul arterial, vasele ombilicale
ADOLESCENT: timusul, formatiunile limfoide ale inelului Waldeyer
MENOPAUZA: organele genitale
SENESCENTA: atrofie generalizata

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

CLASIFICARE ATROFIE PATOLOGICA

A

PRIN INACTIVITATE:
* muschiul unui membru imobilizat in gips
* muschii si oasele la pacienti imobilizati la pat sau sedentari
* ventriculul stang la pacientii cu stenoza mitrala

PRIN ISCHEMIE: SCLEROATROFIE
* creierul, rinichiul sau inima la aterosclerotici
* membrele inferioare la cei cu atreriopatie cronica obliteranta periferica

PRIN COMPRESIUNE:
* parenchimul renal in hidronefroza
* creierul in hidrocefalie, hematom subdural, meningiom

PRIN MALNUTRITIE:
* emaciere ce duce la casexie in malnutritie, malabsorbtie, cancer, TBC, SIDA

PRIN DENERVARE:
* boli ale neuronului motor: poliomielita, scleroza laterala amiotrofica
* boli ale axonului: neuropatii periferice, traumatisme

PRIN INSUFICIENTA ENDOCRINA:
* insuficienta hipofizara (in sdr. Sheehan sau postoperatorie)
* castrarea la barbati cu carcinom prostatic -> atrofia veziculelor seminale si a prostatei

AUTOIMUNA:
* gastrita
* suprarenalita

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

ATROFIA PATOLOGICA

A
  • volumul si greutatea diminuate
  • forma pastrata (dg. diferential cu scleroza)
  • culoare palida sau bruna
  • masa celulara inlocuita cu tesut adipos sau fibros
  • reducerea organitelor celulare
  • +/- granule de lipofuscina (vacuole autofagice cu resturi lipidice ce nu sunt citotoxice); mai ales in neuroni, hepatocite si fibre miocardice la batrani

!! DG. DIFERENTIAL:
* hipoplazia (organ mai mic din nastere)
* fibroza/scleroza (suprafata organului deformata datorita caracterului retractil)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

METAPLAZIA

A

= inlocuirea unui tip de tesut matur cu alt tip de tesut matur
* are loc in celulele susa sau mezenchimale nediferentiate, NU are loc in celulele diferentiate terminal
* produsul poate fi o linie celulara normala, dar plasata gresit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

METAPLAZIA EPITELIALA

METAPLAZIA SCUAMOASA

PAVIMENTOASA

A

= diferite tipuri de epiteliu (cilindric, uroteliu) sunt inlocuite cu epiteliu scuamos stratificat mai rezistent, dar cu risc de malignizare (carcinom scuamos)
METAPLAZIA SCUAMOASA A EPITELIULUI CILINDRIC
* BRONSII: datorita iritatiilor cronice (fumat, pulberi, bronsita cronica, hipovitaminoza A) cu pierderea clearence-ului muco-ciliar
* ENDOCOL: datorita factorilor de mediu locali
* VEZICA BILIARA: datorita litiazei, inflamatiilor cronice, parazitilor
* DUCTE EXCRETOARE: datorita litiazei, inflamatiilor cronice, parazitilor
* ADENOCARCINOAME: in metaplazia scuamoasa a glandelor tumorale - adenocantom

METAPLAZIA SCUAMOASA A UROTELIULUI
* VEZICA URINARA: datorita litiazei, cistitei cronice, parazitilor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

METAPLAZIE EPITELIALA

METAPLAZIE GLANDULARA

A

= diferite tipuri de epiteliu (scuamos, uroteliu, glandular) sunt inlocuite cu epiteliu cilindric/glandular mai rezistent, dar cu risc de malignizare (adenocarcinom)
* ESOFAG: datorita refluxului gastro-esofagian sau esofagitei de reflux, in treimea inferioara a esofagului - ESOFAG BARRET
* STOMAC: datorita gastritei cronice
* UROTELIU: datorita cistitei cronice ce intereseaza cuiburile de uroteliu “herniate” - cuiburi von Brunn

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE

INTUMESCENTA CELULARA

DISTROFIA HIDROPICA

A

= incarcarea cu apa a celulelor; prima manifestare in aproape toate formele de agresiune asupra celulelor
* organe frecvent afectate: ficat, rinichi, miocard
* organe palide cu aspect de “carne fiarta” datorita comprimarii capilarelor cu volum si greutate crescuta
* nucleu: aglomerarea in bulgari a cromatinei

DEGENERESCENTA GRANULARA:
* granule eozinofile in citoplasma ce corespund mitocondriilor tumefiate

DEGENERESCENTA VACUOLARA:
* vacuole clare in citoplasma ce corespund RE tumefiat si nucleu central (!dg. diferential cu steatoza microveziculara prin coloratii speciale pentru grasimi)

DEGENERESCENTA CLARA (BALONIZANTA):
* clarifierea citoplasmei
* condensarea nucleului care ramane in pozitie centrala (!dg. diferential cu steatoza macroveziculara)
* urmata de moartea celulara

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

LEZIUNI CELULARE REVERSIBILE

STEATOZA

DISTROFIA GRASA

A

= acumularea anormala a TG in celulele parenchimatoase ce depind de metabolismul lipidic (hepatocit, celula miocardica, celule tubulare renale)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

STEATOZA HEPATICA

A

= acumulare anormala de trigliceride in hepatocite
Cauze:
* toxice (alcool, cloroform, tetraclorura de carbon)
* hipoxie cronica
* diabet zaharat

STEATOZA MACROVEZICULARA - mai frecventa si mai putin severa; asociata cu consumul de alcool
STEATOZA MICROVEZICULARA - mai severa, determinata de o disfunctie mitocondriala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

ETIOLOGIE STEATOZA HEPATICA MACROVEZICULARA

A
  1. STEATOZA ALCOOLICA
  2. STEATOZA NON-ALCOOLICA
    * diabet zaharat
    * obezitate
    * hiperlipidemie
    * alimentatie parenterala hipercalorica prelungita
    * malnutritie proteica
    * substante chimice
    * medicamente
    * boala inflamatorie a intestinului
    * boli metabolice ereditare (boala Wilson)
    * hepatita virala C
    * intoxicatie cu ciuperci
25
Q

STEATOZA HEPATICA MACROVEZICULARA

A
  • ficat nemodificat -> volum si greutate crescute -> culoare galbena, mg anterioara rotunjita, consistenta moale -> aspect grasos pe suprafata de sectiune (picaturi de lipide pe cutit)
  • vacuole mici perinucleare (debut sub forma microveziculara) -> vacuole mari ce imping nucleul la periferie (aspect de adipocit) -> disparitia nucleului si ruperea membranei -> chisturi grase (fuzionarea TG din hepatocite adiacente rupte) -> lipogranuloame (aglomerare de celule inflamatorii adiacent chisturilor grase)

Topografie:
* centrolobulara in intoxicatii
* periportala in deficite proteice

steatoza -> steatohepatita -> ciroza hepatica (primele doua reversibile daca se indeparteaza cauza)

26
Q

STEATOZA HEPATICA MICROVEZICULARA

A

Cauze:
* sarcina
* medicamente: salicilati, tetraciclina, amiodarona
* sindromul Reye
Sindromul Reye - encefalopatie acuta neinflamatorie + insuficienta hepatica mai ales la copii
* precedat de o viroza care dureaza aprox. 3 saptamani si este tratata cu aspirina
* debut brusc cu varsaturi masive si manifestari neurologice - letargie, iritabilitate, agitatie, delir, convulsii, coma
* hepatosplenomegalie, steatoza microveziculara in ficat + rinichi, edem cerebral masiv cu angajare

27
Q

MOARTEA CELULARA

APOPTOZA

A

= moartea programata a celulelor
* micsorarea dimensiunii celulei
* pierderea jonctiunilor de suprafata
* citoplasma densa cu organite condensate
* condensarea cromatinei sub membrana nucleara (forma de inel/semiluna) -> picnoza -> cariorexa
* membrana celulara integra initial -> inmugurire -> fragmentare -> corpi apoptotici = membrana + citoplasma cu organite intacte +/- fragmente nucleare

28
Q

CORPII APOPTOTICI

A
  1. FAGOCITARE DE CATRE CELULELE ADIACENTE SAU DE FAGOCITELE LOCALE -> DISTRUGERE
  2. EXFOLIERE -> DEGENERARE EXTRACELULARA
29
Q

MOARTEA CELULARA

APOPTOZA VS NECROZA

A
  • indusa de stimuli fiziologici/patologici
  • dureaza cateva minute/dureaza cateva ore
  • intereseaza celule izolate/intereseaza grupuri de celule
  • necesita expresia unor gene/nu este programata genetic
  • dependenta de energie/nu necesita ATP
  • membrana celulara intacta/membrana celulara lizata
  • celula se contracta si se fragmenteaza/celula se tumefiaza si se lizeaza
  • NU determina inflamatie/determina inflamatie
  • NU este urmata de fibroza/este urmata de fibroza ce determina leziuni celulare ireversibile (cicatrici/cavitati)
30
Q

MOARTEA CELULARA

NECROZA

MOARTE CELULARA ACCIDENTALA

A

= modificarile structurale care urmeaza mortii celulare intr-un organism viu
- datorita denaturarii proteinelor intracelulare si digestiei enzimatice a celulei (autoliza si heteroliza)
- dg. diferential cu putrefactia (moartea celulelor intr-un organism mort)
- in cazul unui infarct in care pacientul moare subit nu exista modificari morfologice, dar enzimele si proteinele se detecteaza in sange la doua ore dupa moartea miocitelor

Tipuri:
* necroza de coagulare (uscata)
* necroza de lichefiere (umeda)
* necroza grasa
* necroza fibrinoida
* necroza cazeoasa
* necroza gomoasa
* necroza fibrinoida

31
Q

MOARTEA CELULARA

MODIFICARI INCIPIENTE ALE NECROZEI

A
  • tumefierea celulara
  • citoplasma foarte eozinofila (datorita pierderii de ARN ce se leaga de proteinele denaturate) si sticloasa (datorita pierderii glicogenului)
  • nucleul degradeaza ADN la intamplare si dispare complet in 1-2 zile, dupa 3 modele de degradare nucleara:
    1. PICNOZA: condensarea ADN, cu nucleu micsorat bazofil
    2. CARIOREXA: fragmentarea ADN
    3. CARIOLIZA: reducerea bazofiliei datorita actiunii ADN-azei ce distruge fragmentele nucleare (!!! caracteristica necrozei)
32
Q

MOARTEA CELULARA

MODIFICARI TARDIVE ALE NECROZEI

A
  • necroza celulara completa: disparitia nucleului si pastrarea limitelor celulare
  • in necroza de coagulare predomina denaturarea proteinelor
  • in necroza de lichefiere predomina digestia enzimatica
  • digestia + fragmentarea celulelor necrotice
  • fagocitarea detritusurilor celulare de catre macrofage
  • secundar calcifiere sau fibroza
33
Q

MOARTEA CELULARA

NECROZA DE COAGULARE

NECROZA USCATA

A
  • datorita ischemiei (in infactele albe) sau substantelor chimice ce denatureaza proteinele intracelulare
  • tesut opac, palid, +/- ferm AMORF, ACELULAR, ACIDOFIL
  • conturul celular are initial aspect pastrat “coagulat” sau “inghetat” care ulterior se dezintegreaza devenind AAA
  • PMN fagociteaza detritusurile celulare
  • vindecarea se face fie prin regenerare, fie prin reparare (tesut de granulatie -> cicatrice fibroasa)
34
Q

MOARTEA CELULARA

PROTEINE NECROTICE CE POT FI DOZATE IN SANGE

DIAGNOSTIC

A

MIOCARD: CK-MB + LDH1
HEPATOCIT: ALAT
MUSCHI STRIAT SCHELETIC: CK-MM
PANCREAS EXOCRIN: AMILAZA

35
Q

MOARTEA CELULARA

NECROZA DE LICHEFIERE

A

= digestia completa a celulelor moarte; tesutul se transforma intr-o masa vascoasa
Cauze:
* ischemie (in ramolismentul cerebral) deoarece neuronii contin hidrolaze si multe lipide
* infectii bacetriene (cu streptococi sau in abcese) deoarece sunt atrase neutrofile ce produc hidrolaze
* substante chimice bazice (NaOH)

36
Q

MOARTEA CELULARA

NECROZA GRASA ENZIMATICA

IN PANCREATITA ACUTA NECROTICO-HEMORAGICA

A

= activarea intrapancreatica a proenzimelor pancreatice ce duc la autodigestia pancreasului
TRIPSINA -> necroza acinilor (necroza de coagulare)
ELASTAZA -> lezarea peretilor vasculari -> hemoragii
LIPAZA -> necroza adipocitelor -> scindarea TG in glicerol (se resoarbe) + acizi grasi liberi (se combina cu ionii de Ca formand sapunuri)
* tesut adipos opac cu depozite granulare albicioase sub forma de “pete cretoase” sau “pete de lumanare” (peripancreatic, epiplon, mezenter, perete abdominal, mediastin)
* initial adipocite fara nucleu ca “umbre celulare” ce se dezintegreaza intr-o masa omogena bazofila (dupa depunerea de Ca) ce se coloreaza albastru in HE cu infiltrat inflamator periferic (PMN, macrofage, celule xantomatoase)
* !!! singura necroza bazofila

37
Q

MOARTEA CELULARA

NECROZA GRASA TRAUMATICA

(DE PRESIUNE)

A
  • in zone cu tesut adipos subcutanat bogat (coapse, fese, sani)
  • cel mai comun la femei de varsta medie in regiunea retromamelonara a sanului
  • MACRO: hemoragie -> necroza grasa cu zone lichefiate si demarcarea leziunii -> nodul slab definit si ferm de culoare cenusie-albicioasa cu depozite de Ca sau arii brune date de hemosiderina -> uneori degenerare chistica centrala si calcificari
  • MICRO: hemoragie -> necroza adipocitelor -> PMN + macrofage -> proliferare FB -> neocapilare -> siderofage ce produc hemosiderina -> celule xantomatoase si cristale de colesterol -> limfocite + plasmocite -> depozite de Ca
  • forma finala este de cicatrice sau chist cu perete fibros +/- calcificari focale ce se poate confunda cu un cancer mamar clinic si mamografic; este nedureros la palpare, imprecis delimitat si tegumentul se poate ingrosa sau areola/mamelonul sa se retracte
  • !!! NU se transforma in cancer
38
Q

GANGRENA USCATA

A

= zona de necroza de coagulare neinfectata situata la nivelul unei extremitati ce apare prin mecanism ischemic (obstructie arteriala)
* in ateroscleroza, tromboza, embolie, diabet zaharat, spasm vascular (fenomen Raynaud)
* debut distal la degete sau calcai cu extindere lenta
* bine delimitata de tesutul sanatos printr-un sant
* tegumentul are aspect mumifiat (rece, deshidratat, zbarcit, negru) datorat sulfurii de fier ce rezulta din reactia hemoglobinei cu hidrogenul sulfurat produs de bacterii
* poate evolua spre autoamputatie sau spre suprainfectie bacteriana (devine gangrena umeda) mai ales la diabetici

39
Q

GANGRENA UMEDA

A

= necroza tisulara simpla suprainfectata cu microorganisme saprofite
* localizata la membrele inferioare (pe fondul unei gangrene uscate, mai ales la diabetici) sau in teritorii umede (ex. gura, intestin, colecist, plamani, col uterin, vulva)
* necroza initiala poate fi ischemica (de coagulare) sau inflamatorie (apendicita, colecistita)
* neutrofilele atrase in regiune de catre bacterii lichefiaza impreuna cu ele tesuturile moarte -> miros fetid + tumefiere
* debut aleator cu extindere rapida
* imprecis delimitata de zona sanatoasa
* tegumentul afectat este tumefiat, moale, cu aspect putrid
* evolueaza catre septicemie si deces

40
Q

FORME PARTICULARE DE GANGRENA UMEDA

A
  • FASCIITA NECROZANTA
  • GANRENA SCROTALA FOURNIER
  • GANGRENA PUERPERALA
  • GANGRENA SINERGICA POSTOPERATORIE MELENEY
41
Q

GANGRENA GAZOASA

A

= infectie bacteriana necrozanta cu producere de gaz in tesuturi, cu bacterii anaerobe, mai ales Clostridium perfringens

Factori favorizanti:
* plagi ce creaza conditii de anaerobioza
* amputatii
* arsuri
* infectii anale/perianale drenate tardiv
* interventii pe cavitati cu continut septic
* ischemie locala preexistenta
* diabet zaharat
* imunosupresoare

COLAGENAZA + HIALURONIDAZA: degradeaza proteinele matricei extracelulare
ALFA-TOXINA: degradeaza lecitina din hematii, trombocite, celule musculare si mielina din nervi
FERMENTATIA: produce bulele de gaz ce se simt ca si crepitatii la palpare

  • localizata frecvent la membre si rareori la nivelul intestinului; se extinde rapid
  • plaga este tumefiata, moale si contine lichid seros brun cu miros fetid; se poate intinde pana la muschi care are culoare brun-verzuie
  • tegumentul prezinta pete violacee cu flictene hemoragice
  • evolueaza cu septicemie -> toxemie -> soc -> deces
42
Q

ACUMULARI DE LIPIDE

ACUMULARI DE COLESTEROL SI ESTERI AI COLESTEROLULUI

A

ACUMULARI INTRACELULARE
* in macrofage, aspect spumos al citoplasmei (coloratie HE) sau aspect de picaturi rosii in citoplasma (coloratie Schultz)
* celula xantomatoasa: macrofag mononucleat cu citoplasma fin vacuolara si nucleu situat central
* celula Touton: multinucleata, cu nucleii intre zona de citoplasma eozinofila central si vacuolele clare periferice; prezenta in focarele de necroza grasa, in xantoame sau xantogranulomatoame

ACUMULARI EXTRACELULARE
* cristale de colesterol ce determina o reactie inflamatorie granulomatoasa cu celule gigante multinucleate de corp strain

43
Q

ACUMULARI DE LIPIDE

ACUMULARI LOCALIZATE DE COLESTEROL

A

IN TESUTURI INFLAMATE
* colecistita
* pielonefrita
* salpingita
* pneumonie xantomatoasa

IN TESUTURI NEINFLAMATE
* colesteroloza - acumulare de cel. xantomatoase in corionul mucoasei colecistului -> puncte mici galbene-aurii pe fond verde -> aspect de “vezicula fraga”
* ramolismentul cerebral
* tumori (carcinom renal cu celule clare, dermatofibrom)
* xantelasma - placi galbene localizate mai ales pe pleoapa superioara in unghiul intern al ochiului

44
Q

ACUMULARI DE LIPIDE

ACUMULARI GENERALIZATE DE COLESTEROL

A
  • ATEROSCLEROZA
  • HIPERLIPOPROTEINEMII
  • XANTOAME (ERUPTIVE, TUBEROASE, PLANE)
45
Q

ACUMULARI LOCALIZATE DE COLESTEROL

XANTELASMA

A

= placi galbene localizate pe pleoape in regiunea mediala
* leziuni simetrice mai frecvente pe pleoapele superioare
* consistenta moale, semisolida sau calcara
* permanente cu tendinta de fuzionare
* asociata cu nivel crescut al lipidelor plasmatice (hiperlipidemii primare tip II sau IV sau secundare la diabetici)
* neasociata cu nivel seric crescut de lipide la persoane cu nivel de HDL scazut sau cu anomalii de structura ale lipoproteinelor

46
Q

ACUMULARI DE LIPIDE COMPLEXE

BOALA GAUCHER

(SULFATIDOZA)

AR

A

= deficit de glucocerebrozidaza cu acumulare de glucozilceramida in celulele sist. fagocito-monocitar

  • organomegalie (ficat, splina, rinichi, plamani, creier, maduva osoasa, limfoganglioni)
  • celula Gaucher (patognomonica): macrofag mare, cu citoplasma palida fibrilara “aspect de hartie botita” PAS+ si nucleu excentric

Corelatii clinice:
* compresiunea cel. Kuppfer pe sinusoide -> atrofie hepatocitara si hipertensiune portala
* hipersplenism cu distrugerea elementelor figurate ale sangelui -> anemie, trombocitopenie, leucopenie -> paloare, fatigabilitate, hemoragii, infectii
* dureri ososase, deformari osoase (femurul distal cu aspect de balon Erlenmeyer), fracturi spontane
* in formele neuronopate in creier -> celule Gaucher in spatiile Virchow-Robin si in parenchim

47
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

PICATURI DE REABSORBTIE PROTEICA

A

= proteine reabsorbite in citoplasma celulelor tubilor contorti proximali
* PROTEINURIE

48
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

CORPUSCULI MALLORY

A

= filamente intermediare de keratina (prekeratina) in citoplasma hepatocitelor, perinuclear
* ETILISM CRONIC
* STEATOHEPATITA NON-ALCOOLICA
* BOALA WILSON
* COLESTAZA CRONICA

49
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

CORPUSCULI RUSSELL

A

= imunoglobuline in RE din citoplasma plasmocitelor
* INFLAMATII CRONICE
* LIMFOAME PLASMOCITARE (MIELOM MULTIPLU)

50
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

CORPUSCULII DUTCHER

A

= pseudoincluzii in nucleul plasmocitelor maligne
* MIELOM MULTIPLU
* MACROGLOBULINEMIA WALDENSTROM

51
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

CORPUSCULII LEWY

A

= proteine incomplet degradate in citoplasma neuronilor din creier
* BOALA PARKINSON
* DEMENTA
* BOALA ALZHEIMER

52
Q

ACUMULARI DE PROTEINE - HIALINOZE INTRACELULARE

GLOBULE DE ALFA1-ANTITRIPSINA

A

= alfa1-antitripsina in citoplasma hepatocitelor sau a celulelor tumorale
* CARCINOM HEPATOCELULAR
* CARCINOM PANCREATIC
* TUMORI CU CELULE GERMINALE
* DEFICIT DE ALFA1-ANTITRIPSINA

53
Q

ACUMULARI INTRACELULARE DE GLICOGEN

A
  • vacuole clare in citoplasma (coloratie HE), culoare rosie (coloratie PAS+) sau coloratie carmin Best
  • organele sunt mari, grele, palide si ferme

ACUMULARI LOCALIZATE
* ACANTOZA GLICOGENICA - placi sau noduli albi pe mucoasa esofagiana; epiteliul scuamos este ingrosat si celulele clare
* TUMORI - seminom, carcinom cu celule renale clare

ACUMULARI PLURIORGANICE
* HIPERGLICEMII PRELUNGITE - in hepatocite (in special in nuclei), in celulele tubilor contorti proximali (leziune Armanni-Ebstein), in celulele beta ale insulelor Langerhans, in fibrele miocardice
* CORTICOTERAPIE - in hepatocite, in fibrele musculare striate
* GLICOGENOZE EREDITARE

54
Q

HIPOMELANOZE DOBANDITE

VITILIGO

A
  • cauza autoimuna, asociata cu alte boli autoimune (anemia pernicioasa, boala Addison, tiroidita Hashimoto)
  • bolnavii au anticorpi circulanti antimelanocitari, pierd melanocitele si au limfocite T in tegument
  • macule depigmentate bine delimitate, forma variabila, dimensiuni variabile ce cresc in timp, culoare variabila, contur neregulat, leucotrichie, +/- halou hiperemic sau hiperpigmentat periferic
  • frecvent pe fata dorsala a mainii si degetelor, fata ventrala a art. mainii, fata extensoare a antebratelor, picioare, fata (perioral si peribucal)
55
Q

DEPUNERI LOCALIZATE DE FIER

A
  • HEMATOAME: plamanul de staza cronica cu “celule cardiace”, infarctul rosu, dermatofibrom (histiocitom fibros benign)
  • HEMOSIDEROZA PRIMARA ESENTIALA: hemoragii repetate intestititale si alveolare reprezentate macroscopic de arii de consolidare rosie-bruna si microscopic de hemosiderina libera si captata in macrofage atat in septuri, cat si in alveole ce evolueaza spre ameliorare sau spre fibroza pulmonara -> HTP -> CPC
    clinic pacientii (copii si adulti tineri mai ales) prezinta tuse, hemoptizie, scadere ponderala si anemie
56
Q

FORME DE DEPOZITARE A FIERULUI

A
  • FERITINA - micelii de feritina solubile ce NU se pot evidentia in MO
  • HEMOSIDERINA - agregate de micelii de feritina mai stabile de culoare galben-aurie (coloratie HE) sau albastra-verzuie (coloratie Pearls)
  • transportul se realizeaza pe TRANSFERINA saturata in proportie de 20-35%
57
Q

DEPUNERI GENERALIZATE DE FIER

HEMOSIDEROZA

(HEMOCROMATOZA SECUNDARA)

A

= pigmentul depus initial in macrofage, apoi in celulele parenchimatoase (!! dg. diferential cu hemocromatoza primara)

Cauze:
* supraincarcare parenterala cu Fe: transfuzii sau injectii
* absorbtie crescuta de Fe: ciroza alcoolica, porfiria cutanea tarda, exces alimentar, atransferinemie
* anemii: talasemia majora, anemia sideroblastica

58
Q

DEPUNERI GENERALIZATE DE FIER

HEMOCROMATOZA PRIMARA

AR

A

= boala ereditara in care se produce supraincarcarea cu Fe a organelor
* mai frecventa la caucazieni si la sexul masculin
* poate determina carcinomul hepatocelular datorita peroxidarii lipidelor, stimularii formarii de glicogen si interactiunea directa cu ADN-ul hepatocitelor

  • FICAT: initial marit si brun, apoi micsorat, ferm si granular datorat depunerii in hepatocite, apoi in celulele Kupffer; fibroza -> ciroza micronodulara -> carcinom hepatocelular
  • PANCREAS: mare, brun-ruginiu, ferm si contractat datorita fibrozarii generalizate, cu aparitia DZ
  • MIOCARD: mare, ingrosat si brun datorita fibrozarii ce determina aritmii si cardiomiopatie restrictiva
  • TEGUMENT: “diabet bronzat” datorat acumularii melaninei si Fe in FB + MF din derm
  • GLANDE ENDOCRINE: acumulari in hipofiza (atrofie testiculara), tiroida, paratiroide si suprarenale
  • ARTICULATII: sinovita acuta (datorata depunerii hemosiderinei in sinoviocite) si poliartrita pseudogutoasa (datorata depunerii pirofosfatului de Ca ce distruge cartilajul articular)
59
Q

ACUMULARI DE CUPRU

BOALA WILSON

AR

A

= boala ereditara in care se produc acumulari de Cu in ficat, creier si ochi; defect de legare a Cu de ceruloplasmina
* excretia biliara deficitara determina acumularea Cu in ficat, ce are efect citotoxic; trece in circulatie si produce hemolize si leziuni organice

  • FICAT: steatoza -> hepatita acuta -> hepatita cronica -> ciroza micronodulara -> ciroza macronodulara -> necroza hepatica masiva
  • CREIER: atrofia sau cavitatia gg bazali, tulburari neuropsihice, incoordinarea miscarilor, tremuraturi, spasticitate, tulburari de comportament
  • OCHI: inelul Kayser-Fleischer la periferia irisului de culoare galben-bruna (datorata acumularii de Cu in membrana Descemet)