subiecte partea 2 Flashcards
- Ce se înţelege prin tratament instituit precoce şi susţinut în boala parodontală.
- Caracterul complex al bolii parodontale impune un tratament adecvat
- Acest tratament trebuie sa fie instituit precoce, in fazele de inceput ale bolii cand sansele de reusita sunt crescute. Intr-o gingivita cronica de cauza microbiana, locala se poate obtine vindecare completa dupa indepartarea factorilor locali
- Tratamentul trebuie sa fie sustinut de proceduri succesive, proprii leziunilor specifice procesului de imbolnavire
- Tratamentul sustinut are scopul de a promova si intretine evolutia de la ameliorare spre vindecare.
- Pe langa simpla indepartare a factorilor locali tratamentul trebuie sustinut si completat prin suprimarea microulceratiilor peretelui moale al santului gingival si prin proceduri de biostimulare
- Tratamentul iniţial în boala parodontală.
- Tratamentul complicatiilor acute
- Igienizarea efectuata de medic
- Desfiintarea microulceratiilor din pungile parodontale false
- Instruirea pacientilor privind igiena bucala
- Ce se înţelege prin tratament complex şi intensiv în boala parodontală
Tratament complex = tratament realizat prin proceduri multiple:
o De ordin medicamentos, chirurgical
o De restaurare a morfologiei dintilor si arcadelor
o De echilibrare a ocluziei
- Tratamentul complex este cu atat mai diversificat cu cat boala prezinta un grad mai avansat in evolutie
- Tratamentul trebuie sa fie intensiv => tratamentul odata inceput, diferitele proceduri terapeutice trebuie sa se succeada la intervale de timp necesare, in general apropiate
o Se evita pauzele care pot genera accentuarea tulburarilor functionale si intarzierea evolutiei spre vindecare
- Care sunt caracteristicile unui tratament adecvat în boala parodontală.
- Precoce
- Intensiv
- Sustinut
- Diversificat
- Individualizat
- Complex
- Direcţiile principale de tratament în boala parodontală.
- Tratament antimicrobian
- Tratament chirurgical
- Tratament de echilibrare ocluzala
- Bioreactivare a parodontiului marginal
- Tratamentul complicatiilor
- Etapele principale de tratament în boala parodontală
- Tratamentul complicatiilor acute ale parodontitelor marginale cronice
- ** Igienizarea efectuata de medic** pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
- Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora
- Detartraj supragingival
- Detartraj subgingival profesional
- Suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare - Instruirea pacientilor pentru insusirea unui sistem de igienizare principal prin periaj si secundar prin folosirea unor mijloace ajutatoare
- Depistarea si indepartarea factorilor iatrogeni
- Tratamentul medicamentos antimicrobian al gingivitei si parodontitei marginale cronice superficiale
- Reducerea exudatului inflamator din pungile parodontale, prin tratament antimicrobian prechirurgical
- Suprimarea chirurgicala a focarelor inflamatorii, altele decat pungile parodontale sau hiperplaziile gingivale
- Suprimarea chirurgicala propriu-zisa a pungilor parodontale si hiperplaziilor gingivale
- **Restaurarea morfologiei **dentare afectate prin carii
- Slefuiri ocluzale
- Restaurare protetica
- Tratamente ortodontice
- Imobilizarea dintilor parodontotici
- Tratament de bioreactivare
- Mentinerea, prin masuri profilactice si proceduri curative suplimentare a rezultatelor obtinute prin tratament
- Îndepărtarea factorilor naturali cu încărcătură microbiană.
Igienizarea efectuata de medic pentru indepartarea factorilor naturali cu incarcatura microbiana:
- Debridarea gingivala prin indepartarea placii bacteriene, a biofilmului oral si a produsilor acestora
- Detartraj supragingival
- Detartraj subgingival profesional
- Suprimarea unor procese inflamatorii intretinute de resturi radiculare
- Profilaxia primară în boala parodontală.
- Profilaxia primara a inflamatiilor microbiene ale parodontiului marginal cuprinde totalitatea masurilor de igienizare a CB
- Scop: impiedicarea instalarii gingivitelor cronice si parodontitelor marginale
- Debridarea gingivală:
Reprezinta actiunea de indepartare din santul gingival sau din pungile parod a:
o placii bacteriene si a produsilor de metabolism a acesteia
o detritusul organic moale
o** urmele de tartru inclavate in cementul radicular**
Debridarea gingivala imbina proceduri de:
detartraj supra si subgingival
* chiuretaj redicular si al epiteliului sucular
* indepartarea depozitelor moi organice prin proceduri intrumentale si de irigatie subgingivala
- debridarea are un caracter chirurgical cand indeparteaza microulceratiile epiteliului sulcular si de la jonctiunea gingivo-dentara, precum si zonele de hiperkeratoza ulcerata cu tesut de granulatie
- Tratamentul secundar în boala parodontală.
Faza secundara = tratamentul de corectare morfo-functionala:
- Prin proceduri chirurgicale
- Reechilibrare dento-ocluzala prin slefuiri ocluzale
- Restaurari odontale si protetice
- Tratement ortodontic
Aceasta faza trebuie urmata de monitorizarea rezultatelor printr-o reevaluare a statusului parodontal la 1-3 luni de la tratamentul initial
- Profilaxia secundară şi terţiară în boala parodontală.
- Proflaxia secundara se adreseaza formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal
- Scop: oprirea evolutiei lor spre forme mai avansate
- Profilaxia tertiara urmareste prevenirea recidivelor dupa tratamentul formelor manifestate ale bolii parodontale
- Igienizarea făcută de către medic în gingivite şi parodontite.
IGIENIZAREA reprezintă un ansamblu de acţiuni terapeutice, în principal nechirurgicale, care urmăresc îndepărtarea plăcii bacteriene şi a produşilor ei, a tartrului supra- şi subgingival, a detritusului organic din şanţul gingival, a cementului necrotic accesibil după detartraj şi menţinerea în timp a unei bune igiene gingivo-orale.
Igienizarea se face de catre medic prin:
* Debridare gingivala
* Detartraj supra si subgingival
* Lustruirea suprafetelor dentare detartrate
* Tratamentul mecanic al suprafetelor radiculare accesibile, prin chiuretaj radicular
Igienizarea se completeaza atât de pacient, cât si de medic prin: Aplicarea unor substante medicamentoase cu actiune antimicrobiana si antiinflamatorie
- Obiectivele periajului gingivo-dentar.
- Indepartarea placii microbiene, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare accesibile si zonele gingivale adiacente
- Stimularea circulatiei, vascularizarii si keratinizarii normale a gingiei
- Cresterea tonusului functional
- Se realizeaza cu perii de dinti obisnuite, actionate manual sau cu perii de dinti electrice
- Criteriile alegerii periei de dinţi.
Exista un numar mare de perii de dinti, care difera prin caracteristicile perilor din care sunt confectionate:
- Natura, provenienta
- Numar
- Lungime
- Diametru
- Aranjament
- Consistenta: tari, moi
- Flexibilitate: rigide, suple
- Avantajele periilor cu peri naturali.
- Suplete
- O adaptare buna la suprafetele dentare si gingivale
- Nu produc traumatisme gingivale
- Se incarca bine si retin pasta de dinti
- Dezavantajele periilor de dinţi moi sau foarte aspre.
- Periile moi cu 2-3 randuri de tufe NU pot indeparta depozitele grele de placa depuse in strat gros, de mult timp
- Periile aspre favorizeaza:
- Retractia gingivala
- Suprainfectarea gingivala si aparitia de abcese gingivale si parodontale
- Uzura cementului radicular cu formarea unor margini ascutute ale smaltului supraadiacent
- Dezavantajele periilor cu peri naturali.
- Degradare mecanica intr-un timp relativ scurt, prin retinerea si imbibarea cu apa si detritusuri organice
- O gama limitata privind consistenta si flexibilitatea
- Frecvenţa periajului gingivo dentar.
- Periajul de seara (dupa ultima masa) este obligatoriu
- Periajul de dimineata actioneaza ca un masaj asupra gingiei, stimuleaza tonusul functionas, keratinizarea normala, circulatia si vascularizatia gingivala
- Completarea periajului de dimineata si seara prin clatirea cu sol antiseptice => igienizarea buna
- Periaj dupa fiecare masa (3-4 ori pe zi) = periaj intempestiv – favorizeaza traumatismul si retractia gingiei
- in timpl zilei, clatirea energica a gurii urmata de indepartarea resturilor alimentare interdentare cu ata dentara sau scobitori din lemn moale sunt masuri suficiente de igienizare, tinand cont si de autocuratarea fiziologica.
- Metoda BASS a periajului şanţului gingival.
- Urmareste indepartarea placii bacteriene de pe marginea gingivala libera si din santul singival pe o adancime de 0.5-1 mm
- Se folosesc perii moi, cu filamente de 0.2 mm, din material plastic, cu capat rotunjit
- Peria se aplica in < 45o fata de axul lung al dd cu capatul filamentelor spre santul gingival
- Se exercita o usoara presiune in axul firelor si de vibratie inainte si inapoi, pe directia santului gingival
- Se efectueaza pentru fiecare grupa de dd (V+O) – 20 de curse vibratorii timp de 10 secunde
- In cursul periajului gingia se albeste uneori => potential traumatic daca presiunile sunt prea mari
- Avantaje:
- Insusirea cu usurinta de catre pacient
- Indepartarea placii din zonele unde concentrarea sa este maxima (sant + spatiile interdentare)
- Indicata atat persoanelor sanatoase cat si celor cu imbolnaviri parodontale
- Metoda STILLMAN (modificată).
- Se fol perii de dd cu filamente de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui in zona de colet, atat pe dinte cat si pe gingie
- Miscari vibratorii scurte in sens M-D concomitent cu deplasarea periei dinspre gingia fixa spre marginea gingivala libera si suprafata dintelui pana la niv ocluzal/inzical
- Metoda realizeaza un masaj gingival foarte bun si este indicata in urmatoarele situatii:
- Retractie gingivala progresiva prin involutie precoce
- Igienizarea suprafetelor radiculare expuse in urma gingivectomiei
- Metoda CHARTERS de periaj interdentar.
- Se fol perii de consistenta medie spre tare
- Se aplica sub <45o fata de axul lung al dintelui a.i. filamentele sa se aranjeze interdentar cu varful filamentelor spre suprafata ocluzala
- Miscari scurte vibratorii in sens M-D in spatiile interdentare, cu deplasarea dinspre ambrazura gingivala spre cea ocluzala, atat vestibular cat si oral
- Metoda indicata pentru:
- Masaj gingivala
- Igienizarea zonelor gingivale in curs de vindecare, dupa gingivectomie sau operatii cu lambou
- Periajul electric: indicaţii , avantaje.
Indicatii:
- Copii mici
- Persoane purtatoare de aparate ortodontice
- Persoane handicapate fizic
- Persoane cu abilitate manuala redusa
- Persoane lenese
- Bolnavi necooperant, oligofreni, cu fenomene nevritice, artrite si artroze poliarticulare deformante, boala Parkinson (situalii care impun deseori efectuarea periajului de alta persoana Tngrijitoare)
Avantaje: - Indepartare eficienta a placii
- Se opresc atunci cand se aplica o presiune mare
- Metoda periajului prin rotire.
- Peria aplicata in portiunea cea mai inalta la maxilar sau cea mai decliva la mandibula a fundului de sac
- Gura intredeschisa
- Peria de dinti exercita o presiune accentuata asupra partilor moi si se deplaseaza usor prin rotire in jurul axului manerului
- Dupa depasirea marginii incizale/ supraf ocluzale peria se desprinde de pe dd si se revine in pozitia initiala.
- Pt suprafetele orale se procedeaza la fel, aplicand peria pe gingie si pe mucoasa dupa care se executa miscarea de rotatie spre ocluzal sau incizal
- Se fac deplasari de rotire pentru fiecare grupa de dinti
- Metoda fiziologică de periaj gingivo-dentar.
- Principiul aceste metode pleaca de la constatarea ca in mod normal alimentele sunt deflectate de pe suprafetele ocluzale sau marginile gingivale spre gingival sau apical
- Se considera ca periajul trebuie efectuat in aceeasi directie “fiziologica”
- Se folosesc perii din par natural (4 randuri/19 tufe fiecare rand) si se actioneaza dinspre coroara spre radacina, cu presiune blanda
- Metoda este indicata la pacientii cu parodontiu sanatos, fara anomalii dento-maxilare, la care se realizeaza odata cu actiunea de curatire si un masaj gingival.
- -Contraindicata la pacientii parodontopati cu forme profunde= metoda ar duce la largirea pungilor parodontale cu patrunderea detritusurilor si resturilor organice
- Metoda FONES
- Se realizeaza la inceput pe fetele V cu dd in ocluzie – miscari viguroase,ample, circulare cu diametru cat mai mare posibil
- Dupa- deschiderea gurii se procedeaza la fel cu fetele P si L
- Recomandat la copii ca mijloc de insusire a tehnicii de periaj care ulterior va fi corectata printr-o alta tehnica
- Substanţele active conţinute în pastele de dinţi.
- Pastele de dd contin substante ca:
- Azotat de potasiu - actiune antihiperestezica eficienta
- Formaldehida si fluoruri - actiune antihiperestezica, remineralizanta si de protectie fata de caria dentara
- Saruri anorganice (monofluor fosfat de sodiu, sulfat de sodiu si potasiu)- actiune de stimulare a secretiei salivare, imbunatatirea autocuratirii, reducerea sangerarii
- substante care dau consistenta (carboximetilceluloza),
- substante de vehicul(glicerina,apa),
- edulcoloranti(sorbitol),
- substante aromatizante si
- coloranti ca atare sau pentru evidentierea placii microbiene
- in compozitia dentifricelor, in special in pastele de dinti, s-au mai introdus substante cu actiune antimicrobiana, de inhibare a formarii placii bacteriene si tartrului, de combatere a hiperesteziei dentinare: clorhexidina, sanguinarina, amilaza, fosfat dibazic de amoniu, antibiotice, vitamine, clorofila, dar cu un efect terapeutic redus sau absent. Mai eficienta s-a dovedit inglobarea in pastele de dinti a sarurilor de fluor cu actiune carioprotectoare si de tratament al hiperesteziei dentinare. Unele paste de dinti sunt indicate In mod expres In tratamentul hiperesteziei, datorita continutului ridicat In saruri de fluor.
- Efecte secundare clorhexidina.
- Utilizarea prelungita a clorhexidinei poate fi urmata de unele efecte secundare:
- Depunerea crescuta de tartru supragingival- se recomanda control la 6 luni
o coloratiile galben-maronii ale dinlilor, obturaliilor fizionomice si ale suprafetei dorsale a limbii
o Coloratiile dintilor si ale obturatiilor se indeparteaza prin periaj rotativ cu paste de curatat si lustruit folosite dupa detartraj; efectul de colorare poate fi redus prin asocierea clorhexidinei cu polivinil - pyrolidon 5 - 10 % - modificari tranzitorii ale senzaliei gustative sau gust amar; - Modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar
- Iritatii minime si descuamari superficiale ale mucoasei bucale,in special la copii
- Reactii alergice
- Tulburari digestive, reactie de intoxicatie alcoolica prin ingestie voluntara sau accidentala
- Tumefactii parotidiene dupa folosirea indelungata a clorhexidinei
- La soareci reactii oncogene
- Folosirea firului de mătase în spaţiile interdentare.
- Tipuri: groase/subtiri, cu sau fara suprafata cerata, in manunchiuri de filamente sau sub forma de panglica ingusta, continue sau cu o portiune spongioasa sau scamosata care serveste la igienizarea portiunii mucozale a corpurilor de punte.
- Reguli de intrebuintare:
- Portiunea de fir se mentine intre degetul mare si aratator sau mijlociu al fiecarei maini
- Distanta firului dintre degete trebuie sa fie scurta: 2-3 cm
- Introducere interdentara in cazul unui contact strans se face ferm cu firul intins,dar cu o presiune controlata pentru a nu leza papila interdentara
o firul de matase tinut in tensiune si usor curbar pe suprafata meziala a dintelui situat distal este deplasat de 5-6 ori in sus si in jos in plan vertical.Procedura se repeta pe suprafata distala a dintelui mezial,evitand traumatismul papilei interdentare. - Se prelucreaza si suprafata distala a ultimului molar
- Firul scamosat se deplaseaza intre degete pana cand apare o portiune neteda
o daca pacientul nu are dexteritate se pot folosi dispozitive de plastic in forma de furca ce prezinta o curbura a bratelor si butoni externi pe care se fixeaza prin rasucire firul de matase
o firul de matase nu indeparteaza placa bacteriana din zonele concave situate sub punctul de contact
- Clorhexidina : calităţi şi indicaţii.
- Calitati:
- Antiseptic de electie impotriva placii microbiene
- Absortie si mentinere prelungita in timp pe suprafetele dentare
- Este capabila sa se ataseze de glicoproteinele salivare => reduce formarea placii
- Actiunea clorhexidinei se exercita intre 8 si 12 ore
- Stimuleaza producerea de catre neutrofile a anionului superoxid O2-
- actiune mai eficiente pe germenii gram pozitivi decat pe cei negativi
- in concentratie de 0,1ug/ml are actiune bacteriostatica , iar la 100 ug/ml are actiune bactericida
- Indicatii:
- Prevenirea depuneii placii
- Prezenta placii microbiene
- Gingivite acute
- Abcese parodontale marginale
- Gingivite cronice si parodontite marginale cronice
- Instrumentarul pentru detartraj.
Examinare:
* Sonde de parodontometrie
* Sonde exploratorii
Detartraj si chiuretaj radicular:
* Seceri
* Sapaligi
* Pile (razuse)
* Chiurete
Instrumente de netezire fina si lustruire a suprafetelor dentare dupa detartraj
* Palnii de cauciuc rozetate sau nu
* Perii rotative
* Benzi abrazive si de lustruit
Orice instrument de detartraj este format din 3 parti:
* Parte activa – folosit pt indepartarea depozitelor de tartru si in general face corp comun cu intregul instrument;uneori este detasabil prin desurubare
* Partea pasiva – de legatura cu manerul. Are marime, lungime si forma diferita pentru asigurarea unui acces eficient la depozitele de tartru
* Manerul –treb sa asigure o priza buna, pt a preveni oboseala musculara. Treb sa aibe suprafata striata + maner gol in interior pentru o greutate redusa si o crestere a perceptiei tactile
- Secerile pentru detartraj.
- Sunt instrumente fol in special pt detartrajul supragingival dar pot patrunde si in santul gingival + pungi mici
- Sunt de 2 tipuri:
- Anterioare – cu partea activa cu o singura curba in acelasi plan cu manerul si partea pasiva– pentru dd frontali. Pe sectiune: triunghiulara, patrata, dreptunghiul
- Posterioare – in contraunghi , cu 2 curburi in planuri diferite – acces interdentar la PM si M. Pe sectiune triunghiulare
- Indicatii si mod de utilizare:
- Se folosesc prin miscari de impingere si de tractiune a blocurilor de tartru supragingival
- Indepartarea tartrului situat in santul gingival este posibila cu secerile numai daca gingia permite insinuarea lor
- Clorhexidina: mod de prezentare şi de utilizare.
Mod de prezentare:
* Produs tipizat pt uz stomatologic – solutie 0,12% de gluconat de clorhexidina in apa + alcool 11,6%+glicerina,deisostearat desorbitor, zaharina, arome
* Solutii pt clatirea gurii – 0.05% clorhexidina in asociere cu clorura de cetilpiridinium 0.05% cu efecte secundare reduse
* Geluri -0.2 %
* Lacuri de protectie folosite in profilaxia cariilor de colet si hiperesteziei
* Membrane de geloza consistenta in care se incorporeaza clorhexidina cu eliberare lenta (Periochip)
* Cimenturi chirurgicale cu clorhexidina incorporata
- Mod de utilizare
- Se recom clatirea gurii sau aplicari de gel de 2 ori / zi dimineata si seara timp de cca 30 de secunde dupa periaj
- Irigatie supragingivala – o data pe zi cu 400 ml clorhexidina sol 0,02%=inhibare totala a formarii placii supragingivale, fara efecte secundare
- in gingivitele cronice si parodontitele marginale cronice se recomanda irigatii ale santurilor gingivale sau pungilor parodontale cu solutie 0,2%
- Introducerea in pungile parodontale a unor microtuburi semipermeabile cu sol 20% clorhexidina -favorabil in cazul abceselor parodontale marginale
- Săpăliga de detartraj.
- Este un instrument cu partea activa in unghi de 99-100o fata de partea pasiva
- Partea activa prezinta o margine ascutita, formata din intalnirea supraf faciale cu supraf subiacenta, oblica la un < de 45o
- La unirea suprafetelor faciale cu fetele laterale si fata subadiacenta se formeaza muchii active, bine exprim
- Domeniu de aplicare:
- La niv dd anteriori, frontali cand partea pasiva a instrumentului este rectilinie si scurta
- La niv dd laterali, cant partea pasiva este angulata fata de maner si mai lunga
- Indicatii si mod de utilizare:
- Este indicata pentru indepartarea tartrului supragingival si sub marginea gingivala libera (numai daca gingia este suficient de laxa pentru a permite insinuarea instrumentului)
- Este indicata pe fetele V si O ale dd si pe fetele Proximale ale dd care marginesc o edentatie
- Pozitia intrumentului este verticala in axul dintelui, sau cat mai aproape de verticala
- Dislocarea tartrului se face prin miscari de smulgere, spre marginea incisala sau ocluzala
- Sanguinarina şi triclosanul ca aniseptice în gingivite şi parodontite.
Sanguinaria
* Este un alcaloid extras din sanguinaria canadiensis
* Actiune antiseptica eficienta asupra placii si efecte secundare mai reduse decat clorhexidina. I se atribuie risc de aparitia unor leziuni precanceroase la nivelul mucoasei bucale
* Inhiba microorg din santul gingival si pungile parodontale
* Inhiba formarea placii si aparitia gingivitelor
- -Solutia Socransky= folosita in combinatie cu saruri de zinc la o concentratie de 16ug/ml. In scurt timp de la aplicare, reduce depunerea de placa cu 20-60%
* Se comercializeaza sub forma de apa de gura in conc de 0.03%
Triclosan
* Este un eter hidroxifenil cu eficienta de 65% comparativ cu clorhexidina
* Actiune antimicrobiana asupra unui nr important de patogeni parodontali
* actiunea inhibitoare a triclosanului este pusa si pe seama inhibarii prostaglandinelor ,mediatori ai inflamatiei cu rol patogen recunoscut in producerea bolii parodontale
* Utilizat sub forma de apa de gura 0.1% si paste de dinti in combinatie cu citrat de zinc si copolimeri, gel aplicatii locale
- Fluorurile : efectul antiplacă ; mecanisme,conţinut.
Experimentele desfasurate in vitro au aratat ca fluorurile au un efect antimicrobian (antiplaca) printro serie de mecanisme ca:
* Modificarea permeabilitatii de membrana
* Inactivarea unor enzime microbiene
* Reducerea glicolizei
* Inhibarea formarii substratului polizaharidic al placii, sintetizat de celule microbiene
* Reducerea abilitatii hidroxiapatitei pentru fixarea proteinelor
* Diminuarea energiei de suprafata a smaltului =>actionand ca agenti tensioactivi care impiedica depunerea placii microbiene
Se folosesc:
* Fluorura de sodiu
* Fluorura de staniu sub forma de aplicatii topice sau prin irigatii subgingivale cu solutie 1,65% = actioneaza impotriva spirochetelor si reduce indicele sangerarii , situatie care se mentine cca 6 sapt
- Indicaţiile detartrajului cu ultrasunete.
- Tartru supragingival
- Petele colorate depuse pe suprafata smaltului
- Tartrul din santul gingival sau din pungile parodontale superficiale de 3-4 mm
Detartrajul cu ultrasunete prezinta avantaje fata de detartrajul manual cu instrumente clasice si de aceea este indicat in urmatoarele situatii:
- Gingivostomatita ulcero-necrotica – pentru indepartarea grosiera a depozitelor mari de tartru si pentru a nu accentua durerile. Fata de detartrajul manual exista avantajul lipsei de derapare a instrumentului , care este mentinut si aplicat cu o forta redusa. Riscul de suprainfectare sau de difuzare a infectiei este redus.
- La bolnavii hemofilici si in formele de parodontite acute hiperplazice, ulcerate, cu sangerari accentuate – datorita traumatismului gingival mult mai redus decat in cazul detartrajului cu instrum clasice
- In fazele incipiente de imbolnavire: gingivita cronica si parodontita marginala cronica superficiala - pentru actiunea efeicienta, netraumatica
- In cursul interventiilor chirurgicale, pentru dislocarea unor depozite foarte aderente de tartru subgingival
- Dălţile de detartraj.
- Sunt intrumente cu partea activa in continuarea axului manerului si a partii pasive
- Partea activa usor curbata si terminata cu o margine ascutita, bizotata la 45 gr
- Marginea formeaza cu laturile partii active 2 unghiuri bine exprimate
- Indicatii si mod de utilizare:
- Sunt indicate pentru indepartarea tartrului supragingival din zonele interdentare, proximale ale dd frontali
- Partea activa este plasata dinspre V spre O in pozitie orizontala
- Printr-o miscare de deplasare disloca tartrul de pe suprafetele aproximale ale dd frontali
- Pilele sau răzuşele pentru detartraj.
- Au partea activa formata din mai multe muchii ascutite paralele, inclinate fata de baza la un < de 90-105 grade
- Ca o serie de 4-5 sapaligi
- Baza instrumentului este rotunda sau ovala
- Partea pasiva variaza ca lungime si inclinatie in functie de zona unde este utilizat instrumentul (frontali/lat)
Indicatii si mod de utilizare:
* Pilele sunt indicate pentru:
- Indepartarea tartrului situat imediat langa sau sub marginea gingivala, numai cand aceasta este suficient de laxa pt a permite insinuarea instrumentului
- Indepartarea blocurilor mari de tartru subgingival prin fracturarea si fragmentarea acestora => usureaza dislocarea totala ulterioara cu chiurete.
- Netezirea zonei de jonctiune smalt-cement
- Uneori pt indepartarea unor portiuni marginale in exces ale unei obturatii de colet
* Instrum e plasat cu partea activa in contact cu suprafata dintelui, vestibular, oral sau proximal, cu partea pasiva cat mai aproape de axul lung al dintelui
- Deplasarile se fac prin apasare si tractiune in axul lung al dintelui (miscare sus-jos)
- Exista si pile foarte fine pentru detartrajul subgingival si chiuretajul cementului necrotic al pungilor parod
- Chiuretajul radicular.
- Reprezinta procedura de indepartare a resturilor de tartru inclavate in cement, ramase dupa detartraj si a cementului infiltrat microbian necrotic, pentru a obtine o suprafata neteda
Tehnica:
* Se introduce chiureta cu blandete in pungile parodontale pana la portiunea ce mai decliva
* Partea activa se plaseaza la un < de 45-90 gr fata de radacina
* Se aplica o presiune laterala controlata
* Se fac tractiuni spre incizal repetate, pana se obtine o suprafata neteda
* Se fac si miscari oblice si orizontale
* Pe masura ce suprafata radiculara devine nedeta, presiunea trebuie redusa
* Dupa chiurete se folosesc pile sau razuse pentru o netezire completa a radacinii
- Curăţirea şi lustruirea suprafeţelor dentare după detartraj.
- Curatirea finala si lustruirea suprafetelor dentare dupa detartraj se realizeaza prin mai multe modalitati:
- Cupe de cauciuc – simple sau cu lamele fine in interior
- Cupele sunt umplute cu pasta de lustruit
- se aplica pe fetele V si O
- folosirea intempestiva, necontrolata, cu presiune= leziuni margine gingivala si dislocari ale stratului de cement radicular
-
Periute montate, din plastic, in forma de palnie sau roata
o se adapteaza la piesa de mana/ contraunghi - PERIA IN FORMA DE PALNIE: Se incarca cu pasta de lustruit si de aplica in rotatie pe FV si FO si se deplaseaza aproximal atat cat permite accesul interdentar
- PERIA IN FORMA DE ROATA se aplica cu partea activa pe fetele V si O in plan vertical, paralel cu axul lung al dintelui si in spatiul interdentar
- sensul de rotire al periilor roata trebuie ales astfel incat sa nu fie antrenate catre gingie unde ar putea produce rani. Iar folosirea excesive= dislocari cement radicular
- Suprafetele aproximale se lustruiesc cu:
- Discuri fine
- Pene interdentare de lemn de balsa sau portocal
-
Benzi late de matase cerata
se folosesc paste de lustruit
- Detartrajul sonic.
- Exista instrumente de detartraj asemanatoare cu cele actionate de ultrasunete, dar care sunt antrenate de un jet puternic de aer, fiind amplasate in locul piesei de turbina
- Avantaje:
o Pret de cost mai mic
o Volum redus
o Aplicare si indepartare usoara
o Consum redus de energie, este antrenat de jetul de aer
o Vibratii de intensitate mai redusa, mai bine suportat de pacienti, in general, si de cei cu hiperestezie dentinara, in special
o Nu necesita racire cu apa; nu contamineaza mediul ambiant cu particule purtatoare de microbi - Dezavantaje - o Are o singura treapta de putere: vibratiile sunt de 2.000-6.500 cicli/s
- o Eficienta mai redusa decat a aparatului cu ultrasunete
- Chiuretele parodontale.
- MAI BINE DIN PDF Sunt instrumentele cele mai eficiente in detartrajul subgingival, chiuretajul radacinii si al tesutului de granulatie din pungile parodontale
- Dimensiunile reduse si forma adecvata a chiuretelor permit patrunderea acestora in pungile parodontale, spatiile interdentare si interradiculare
- Forma chiuretelor permite adaptarea la curbura suprafetelor radiculare
- Datorita finetei partii active, a elasticitatii acesteia se percep usor curburile, obstacolele si rugozitatile
- Partea activa
- Chiuretele pot avea partea activa la un singur capat sau la ambele (partea activa in oglinda)
- Partea activa are 2 margini ascutite care se unesc la varf dupa o curbura convexa in forma de lingura
- Muchiile ascutite rezulta din intalnirea suprafetei faciale cu suprafetele laterale
- In sectiune are forma semicirculara, cu o baza convexa
- Partea pasiva
- Prezinta o serie de curburi care favorizeaza aplicarea partii active corespunzator curburilor radacinii
- Pentru ca actiunea chiuretei sa fie eficienta, primul segment al partii pasive (vecin partii active) sa fie tinut paralel cu axul vertical al dintelui
- Exista 2 tipuri principale de chiurete:
- UNIVERSALE
- SPECIALE
Chiuretele UNIVERSALE - Se caracterizeaza prin faptul ca suprafata faciala este situata la un unghi de 90 gr fata de axul longitudinal al partii pasive
- Sunt indicate pentru detartrajul supragingival sau din santul singival la persoanele sanatoase, fara pungi, retractii sau furcatii descoperite
- Sunt folosite si in pungile parodontale adevarate, cu actiune pe peretele moale cat si pe peretele dur dentar (radicular) al pungii
- Pentru actiunea eficienta de detartraj: manerul trebuie sa fie paralel cu suprafata dintelui
- Cele mai frecvent folosite chiurete universale sunt:
1. BARNHART 1/2 si 5/6
2. COLUMBIA McCALL 13/14 2R-2L, 4R-4L, LANGER, GOLDMAN-FOX Chiuretele SPECIALE - Sunt reprezentate in special de chiuretele GRACEY
Caracteristici GRACEY
· Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 70o fata de axu lung la primei parti pasive
· Desi poseda 2 margini taioase, numai cea situata spre radacina este eficient activa, cealalta dinspre peretele moale este inactiva si nu poate leza peretele gingival
· Sunt active in anumite zone si suprafete radiculare, fiind codificate special in acest scop
· Partea activa a chiuretei GRACEY, in special in 1/3 terminala, se adapteaza cel mai bine pe suprafetele curbe ale radacinii
· Prima portiune a partii pasive trebuie sa fie paralela cu axul dintelui
Chiuretele GRACEY standard sunt grupate intr-un set de 7 instrumente - 1/2, 3/4 -> incisivi + canini
- 5/6 -> incisivi + canini + PM
- 7/8 si 9/10 -> fetele V si O ale dd laterali
- 11/12 -> fetele M ale dd laterali
- 13/14 -> fetele D ale dd laterali·
o Pt dd laterali exista chiurete combinate 11/14 care actioneaza pe fetele M&D
§ Chiuretele GRACEY “profilactice”
· Sunt in numar de 4 (1/2, 3/4, 5/6, 7/8) si au partea activa la fel ca cele standard, dar au portiunea pasiva mai scurta si mai rigida
· Folosite in special pt detartraj supragingival
· Au numarul de cod precedat de “P”
§ Chiuretele GRACEY “peste cinci” sau “dupa cinci”
· Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
· Prima portiune pasiva mai lunga cu 3 mm decat cele standard
· Se pot utiliza in pungi mai adanci de 5 mm § Chiuretele GRACEY “mini cinci”
· Sunt in numar de 7 (1/2,3/4,5/6,7/8,11/12,13/14,15/16)
· Au partea activa mai scurta cu 50% decat cele standard (cu o lungime)
· Acces mai facil in zonele de incongruenta dento-aveolara si la nivelul furcatiilor
· Partea pasiva la fel ca cele “peste cinci”, cu 3 mm mai lunga, ceea ce ii permite accesul in pungi mai mari de 5 mm
§ Chiuretele EXTRARIGIDE
· 4 perechi 5/6, 7/8, 9/10, 11/12
· Partile activa si pasiva mai rigide si sunt inscriptionate “extrarigide”
Indicatii:
* Indepartarea tartrului foarte aderent
* Dezavantaj : indepartare excesiva prin chiuretaj a cementului radicular
INDICATIILE utilizarii chiuretelor GRACEY:
1. Detartrajul santului gingival
2. Detartrajul subgingival din pungile parodontale
3. Detartrajul de finete al depozitelor mici, dupa indepartarea tartrului subgingival cu alte instrumente
4. Chiuretajul radicular: netezirea (planarea) suprafetei radiculare prin indepartarea cementului necrotic
5. Chiuretajul tesutului de granulatie de pe peretele moale al pungilor parodontale MOD DE ACTIUNE – GRACEY
· Marginea activa a suprafetei faciale cu < de 110o disloca tartrul, iar marginea opusa nu actioneaza asupra tesutului moale datorita angulatiei stranse (70o )
· Prin intoarcerea instrumentului cu 180 o, operatiunea se produce in sens invers -> chiuretarea tesutului de granulatie si protejarea suprafetei radiculare = CHIURETAJ IN CAMP INCHIS TEHNICA DE UTILIZARE a chiuretelor GRACEY
1. Se alege chiureta potrivita pentru grupa de dinti tratata
2. Se ia punct de sprijin dintele care urmeaza a fi detartrat sau pe dd vecini
3. Capatul activ se introd subgingival, cu suprafata faciala paralela cu radacina
* La baza pungii parodontale, dedesuptul depozitului de tartru, suprafata faciala se roteste pana cand face cu suprafata radacinii un unghi mai mic de 90o , dar nu mai mic de 45 = UNGHIUL DE ATAC
* Pentru dislocarea tartrului se fac miscari active de tractiune spre ocluzal si incizal, dar si de presiune laterala controlata, mentinand permanent contactul cu dintele
4. Miscarile laterale de tractiune se combina cu deplasari orizontale si oblice
* Deplasarile verticale sunt folosite la dd frontali si suprafetele aproximale ale dd laterali
* Deplasari oblice pe fetele V,O dd laterali
5. Pentru chiuretajul tesutului de granulatie, partea activa se plaseaza invers (se intoarce cu 180 gr)
- Atitudinea faţă de hiperplazia papilei gingivale sau a marginii gingivale libere în dreptul unor procese carioase.
- Atunci cand s-a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea gingivala libera burjoneaza deasupra sau in interiorul procesului carios, este necesara desfiintarea polipului gingival prin:
o Cauterizare chimica cu acid tricloracetic
o Electrocauterizare - formele mici si mijlocii
o Gingivectomie - orice situatie - Practica obturatiei temporare cu guraperca modelata pt a indeparta polipul – numai in cazul unei hipertrofii reduse
- Dezavantajele detartrajului cu ultrasunete.
- Vibratiile puternice, aplicate timp indelungat, perpendicular pe suprafata dentara, pot produce desprinderi ale prismelor de smalt si dislocari ale cementului
- Vibratiile puternice in santul gingival pot produce despinderea epiteliului jonctional si a ligg supraalveolare in special la copii si tineri in perioada de crestere
- Dureri hiperestezice sunt uneori greu de suportat, de la inceput sau dupa utilizari repetate ale detartrajului cu ultrasunete
- Sub actiunea vibratiilor produse de ultrasunete, partea metalica poate disloca obturatiile metalice sau nemetalice in cazul unor retentii insuficiente ale acestora sau ale unor carii secundare care submineaza stabilitatea obturatiilor; de asemenea pot fi dislocate fatetele insuficient ancorate pe suportul metalic al unor coroane si punti
- Jetul de apa proiectat pe dinte se imprastie intr`un nor fin care poate antrena in microclimatul cabinetului, particule mici de detritus organic cu microbi patogeni. Acestea pot fi inspirate de medic si persoanele din jur, in absenta unei protectii corespunzatoare: masca, ochelari,scut facial de protectie din material plastic usor. Riscul de infectie este mai mare in cazul detartrajului efectuat pe un teren septic, de ex: gingivostomatita ulcero-necrotica, hiperplazii ulcerate, infectate, subacute sau acute, abces parodontal marginal.
- Jetul de apa reduce buna vizibilitate in aria de detartraj si poate fi proiectat si spre practician mai ales in cazul detartrajului palatinal al dintilor frontali superiori
- In timp rezistenta la solicitatile vibratorii intense ale metalului din care este confectionata partea activa a intrumentului scade uneori pana la fracturarea varfului, ce poate fi proiectat in mucoasa faringiana sau inghitit
- Atitudinea faţă de obturaţiile aproximale şi de colet în exces în profilaxia inflamaţiilor gingivale.
- Depistarea obturatiilor in exces se face cu sonde obisnuite, bine ascutite, dar cel mai usor cu sondele parodontale de explorare, flexibile, care sunt deplasate dinspre obturatie spre dinte pe intreaga circumferinta a obturatiei. Cand acest lucru nu este posibil, o radiografie cu film muscat ne poate oferi o imagine semnificativa a obturatiilor aproximale in exces.
- Prezenta unei inflamatii a papilei interdentare, sangerarea usoara la atingere in vecinatatea unei obturatii aproximale ne obliga la controlul adaptarii acesteia fata de suprafata dentara.
- In fata unei obturatii in excess atitudinea terapeutica este, in cele mai multe cazuri, indepartarea si refacerea corecta
- Corectarea obturatiei se face numai cand excesul este mic, nu exista carii secundare si spatiul interdentar este liber, sau obturatia e la distanta de gingie
- Excesul se indeparteaza cu freze diamantate fine, actionate dinspre obturatie spre margine, benzi si discuri abrazive ,si in final, prin radieri ale jonctiunii obturatie-dinte cu benzi de lustruit sau conuri de cauciuc
- Se poate utiliza si tehnica EVA system.
- Componentele aparatelor cu ultrasunete.
- Exista 2 tipuri de aparate de detartraj cu ultrasunete:
- Aparate bazate pe efectul piezoelectric
- Aparate magnetostrictive
- Ambele tipuri sunt formate din 4 componente principale
o Generatorul electric, care produce energie de inalta frecventa
o Piesa de mana si partea terminala activa
o Sistemul de racire cu apa
o Dispozitivul de pornire/oprire = pedala
- Contraindicaţiile detartrajului cu ultrasunete.
- Bolnavii cu boli infectioase, contagioase
- Pacientii cu reflexe de voma exagerate
- Hiperestezie dentinara accentuata
- Copii mici
- Bolnavi cardiaci purtatori de stimulator cardiac -pacemaker
- Anumite episoade sau forme de imbolnavire psihica majora, cand nu se poate colabora cu pacientul
- Tehnica detartrajului cu ultrasunete.
- Pregatirea pacientului
- Pozitia in fotoliu aproape de verticala pt a preveni refluarea excesului de lichin in faringe
- Protectia pacientului cu un sort pe piept
- Pregatirea instrumentarului
- Alegerea si asezarea in ordinea de lucru a partilor
- Fixarea primului instrument de lucru in piesa de mana a aparatului
- Controlul jetului de apa
- Controlul puterii generatorului de vibratii
- Aplicarea aspiratorului de saliva
- Aplicarea instrumentarului de detartraj cu ultrasunete
a. Detartraj vertical
- Se incepe cu instrumentul in forma de spatula cu partea activa la un unghi de 45 gr fata de suprafata de smalt
- Pt fiecare suprafata dentara 6-10 deplasari verticale in dublu sens (dinspre marginea incizala/suprafata ocluzala spre colet si inapoi)
b. Detartraj orizontal si in diagonala - Completeaza detartrajul vertical
- Partea activa in forma de spatula se inlocuieste cu varianta terminala in unghi ascutit
- Cu aceasta se patrunde in spatiile interdentare
- Varinta terminala rotunjita – pt suprafetele dentare orale,concave ale incisivilor sup si inf
c. Detartraj fin - Se face cu instrumentul de tip secera – care indeparteaza punctele de tartru restant de pe suprafetele supragingivale si tartrul din santul gingival
d. Detartraj ultrafin - Se face cu instrumentul de tip sonda, cu care se indeparteaza depozitele punctiforme din gropitele si santurile coronare
- Se disloca si tartul din pungile parodontale mici de 3-4 mm
- Avantajele detartrajului cu ultrasunete.
- Mijloc de detartraj modern, eficient, ergonomic
- Actiune mai putin traumatizanta asupra structurilor dentare si gingivale, cand este folosit corespunzator. Posicilitatea de a fi folosit in afectiui gingivale acute, la hemofilici, in cazul fragilitatii capilare.
- Indepartarea depozitelor pigmentate de pe suprafetele dentare
- Bine suportat, nedureros la persoanele adulte, echilibrate neuropsihic, fara fenomene de hiperestezie dentinara
- Particularităţi ale tratamentului cariilor în gingivite şi parodontite.
- Tratamentul parodontopatiilor marginale cronice in faza initiala de combatere a infectiei microbiene si a inflamatiei gingivala, trebuie sa cuprinda tratamentul tuturor cariilor existente si indepartarea tartrului si placii dentare bacteriene
- Sunt vizate in special cariile de colet sau cele aproximale, care favorizeaza retentia detritusurilor si resturilor alimentare=> initiaza si intretin inflamatia gingivala
- Nu trebuie neglijate nici cariile ocluzale, care netratate determina dureri la masticatie , deplasarea acesteia in zona fara carii si initierea, prin lipsa de autocuratire, a unei gingivite sau parodontite in zona cu carii.
- In unele situatii se poate recurge la exereza totala a dentinei alterate, obturatia provizorie a cariilor si finalizarea obturatiei dupa tratamentul parodontal
- Inainte de a pregati o cavitate aproximala sau de colet, trebuie tratata inflamatia papilei si a mg. gingivale adiacente orocesului carios
- Daca gingia este hipertrofiata printr-o iritatie recenta, marirea ei de volum se reduce prin tamponament sau mesare cu o substanta astringenta. Atingerea cu perhidrol are usor efect cauterizant pt componenta hiperplazica a tumefactiei gingivale
- Cand s-a instalat o hiperplazie si papila gingivala sau marginea ggv libera burjoneaza deasupra sau in interiorul procesului carios este necesara desfintarea polipului ggv prin cauterizare chimica cu acid tricloracetic sau electrocauterizarea in formele mici si mijlocii, si prin gingivectomie in orice situatie.
- O conditie indispensabila a protectiei parodontiului marginal este asigurarea unui contact intim perfect intre materialul de obturatie si marginile cavitatilor aproximale si de colet. Acest lucru se realizeaza prin:
- regularizarea mg cavitatilor al caror contur trebuie sa fie linear, drept sau curbat, dar fara anfractuozitati
- rotunjirea unghiului dintre pragul gingival si peretii laterali verticali ai cav. de cls II.
- bizotarea pragului gingival al cav. de cls. II.
- restaurarea corecta a curburilor vestibulo-orale ale coroanei dentare. Refacerea acestor curburi nu trebuie sa fie in exces, deoarece sunt favorizate retentiile alimentare si placa bacteriana in zonele subiacente. De asemenea, nicio curbura aplatizata nu este admisa pt ca nu asigura protectia gingiei subiacente.
- Irigaţiile subgingivale.
- Irigatiile subgingivale cu solutie de clorhexidina 0,2% in tratamentul antimicrobian al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice
- Rezultate bune si prin irigatii subgingivale cu solutie de fluorura stanoasa 1,65% - act antibacteriana chiar si pe spirochete
- .Atitudinea terapeutică faţă de inflamaţia papilei interdentare vecină unei carii aproximale.
- O conditie indispensabina ptr reducerea inflamatiei papilei este mai intai exereza in totalitate a dentinei alterate si obturatia provizorie a cavitatii
- Nu este normal sa se treaca la obturatia definitiva a cavitatii inainte de reducerea inflamatiei gingivale din vecinatate
- Inflamatia papilei trebuie tratata corespunzator prin:
o Indepartarea tartrului si a placii subgingivale
o Administrarea topica a unor substante cu actiune antimicrobiana - Papile hiperplazice excizie chirurgicala sau electrocauterizare
- se recomanda utilizarea digai
- daca avem o obturatie clasa aIIa bizotare prag gingival, aplicare si scoatere corecta pana si matrice, modelare jonctiune dinte-obturatie toate dupa un tratament antimicrobian gingival; daca nu, gingia va sangera si obturatia va fi compromisa
- Tamponamentul; badijonajul.
Tamponamentul
o Se realizeaza prin atingeri usoare sau medii, controlate, cu bulete de vata sau tampoane din tifon
- Tamponamentul corect asigura contactul substantei medicamentoase cu gingia si patrunderea in epiteliu si corion
- Stimuleaza circulatia si vascularizarea
- Tamponamentul usor, bland, o atingere usoara a suprafetei gingivo-dentare, fara apasare (ca sa nu indeparteze depozitul de placa) cu solutii colorante este indicat pt evidentierea placii bacteriene
-
Badijonajul
o Se face prin stergerea unei suprafete de mucoasa gingivala si bucala si se realizeaza cu bulete de vata cu diam de 3-5 mm, sterile - Buleta mentinuta cu o pensa dentara este antrenata de 8-10 ori intr-o miscare de rotatie la baza papilei, urmata de o deplasare lineara spre varful ei. Intre papilele gingivale, la nivelul marginii gingivale libere, miscarea este de-a lungul acesteia, inainte si inapoi de 5-6 ori.
- presiunea este:
- ferma in inflamatii cronice;
- moderata in inflam subacute;
- usoara in inflam acute
- este contraindicat badijonajul in gingivite ulcero-necrotive, abces parodontal marginal, gingivite acute
*Badijonajul si Tamponamentul sunt indicate in tratamentul medicamentos al gingivitelor cronice, parodontita marginala cronica superficiala si ca adjuvant in parodontitele agresive si cronice, inainte si dupa tratamentul chirurgical
- Meşa gingivală în tratamentul gingivitelor.
Se obtine din vata sterila sau fibre de acetat de vinil cu diam de 0,5-1mm si lungimea de 1-2 cm
- Se umecteaza in solutii antiseptice sau AB (tetraciclina, doxiciclina) si se introduce in santul gingival cu varful bont al unei sonde vechi sectionate sau cu ajutorul unei spatule
- mesa are calitatea de a permite substantei active sa isi exercite actiunea un timp mai indelungat decat in cazul tamponamentului
- Timp de mentinere:
- 5-10 minute – pt sol cu clorura de Zinc;
- 30 min pt antiseptice blande Protargol 1%, Romazulan, Ticiverol
- Aplicarea pastei cu antibiotice în şanţul gingival şi pungile parodontale.
- se face dupa izolarea dintelui
- in cazul pungilor parodontale e necesara efectuarea de spalaturi cu sol antiseptice, inainte de aplicarea AB
- Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda
- acul seringii e introdus in punga paro pe toata lungimea ei, pana intampina o usoara rezistenta si se resimte o senzatie dureroasa
- se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza din punga paro
- se indeparteaza seringa, se mentine instilatia pt 10-15 min in conditii de izolare
- instilatiile se refac la interval de 1-2 zile, 2-4 sedinte pana la reducerea semnificativa a exudatului
- Infiltraţiile submucozale cu soluţii de biostimulare.
- Substantele de biostimulare se infiltreaza sub mucoasa fundurilor de sac vestibulare, superficial si in functie de cantitate in 1-4 puncte:
o In fosa canina maxilara
o In dreptul radacinilor PM la mandibula - O forma particulara = MEZOTERAPIA =** multiple microinjectari in jurul suturilor (plagilor chirurgicale) mucoasei ggv,** intr-o singura sedinta, cu Voltaren.
- actiune antiinflamatoare, antiedematoasa si antialgica este superioara adm orale sau parenterale de lunga durata a Voltarenului
- Instilaţiile în pungile parodontale.
= in Parodontita Marginala Cronica Profunda cu exsudat purulent – e necesara diminuarea sau sistarea acesteia inaintea unei interventii chirurgicale. Se pot folosi metronidazol sub forma de gel dentar 25% sau neomicina in asociere cu corticosteroizi (AB si AII)
- se foloseste produsul TM, unguent cu tetraciclina si metronidazol – pasta in pungile parodontale
- Se utilizeaza o seringa speciala de tip Unijet
Timpi:
- Recipientul cu pasta se introduce in corpul seringii si se aplica acul special cu capatul scurt
- Se actioneaza pistonul seringii pana la aparitia unei mici cantitati de pasta care se indeparteaza
- Se exprima continutul pungii parodontale prin 1-2 presiuni facute fie cu degetul inmanusat fie cu capatul rotunjit al manerului unui instrum parodontal. Se fac spalaturi ale pungilor cu sol antisepcite
- Dintele sau zona dentara se izoleaza
- Acul este introdus prin miscari blande in interiorul pungii pana in portiunea cea mai profunda unde se intampina o usoara rezistenta iar pacientul resimte o usoara durere
- Se actioneaza pistonul seringii pana cand pasta reflueaza
- Se mentine instilatia 10-15 min sub izolare
- Instilatiile se fac la 1-2 zile, 2-4 sedinte
- Antiseptice de tipul acidului citric în tratamentul bolii parodontale.
Acidul citric in solutie apoasa cu un pH de la 0,5 la 2,5 a fost utilizat pentru conditionarea chimica a suprafetei radiculare in tratam chirurgical a parodontitelor marginale cronice
Scop: regenerare conjunctiva si reacolare gingivala (s-a incercat si EDTA in acelasi scop)
Rolul principal : decontaminarea bacteriana a suprafetelor radiculare
- Antiseptice de tipul acidului salicilic în tratamentul bolii parodontale.
Acidul salicilic are proprietati keratolitice si keratoplastice
In c% de 1% asociat unui extract vegetal astringent este indicat in tratam medicamentos al gingivitelor si parodontitelor marginale cronice (Pyralvex)
- Antiseptice de tipul acidului cromic în tratamentul bolii parodontale
- Acidul cromic este utilizat in aplicatii scurte – 5-6 sec urmate de spalaturi cu ser fiziologic/apa distilata
Indicatii:
- Ulceratii gingivale de cauza microbiana
- Cauterizarea tesutului de granulatie incompleta. Se pot produce necroze os si tesuturi moi.
* Pungi parodontale cu exudat purulent pt sistarea secretiei
* Fistule apico-gingivale
- Nu se fac aplicatii cu acid cromic pe ulceratiile herpetice
- Antiseptice de tipul peroxidului de hidrogen ; indicaţii
A. Peroxid de hidrogen - 3% = sub forma de apa oxigenata – Ca atare sau dilutie ¼ actiune antispetica, hemostatica si de indepartare a detritusurilor organice, activ pe Streptococcus pyogenes, spirochete si anaerobe.
Indicatii:
- Gingivite acute si subacute
- Abcese parodontale marginale incizate
- Gingivostomatita ulcero-necrotica
- Pungi parodontale pentru indepartarea exudatului inflamator
- Plagi traumatice infectate ale partilor moi din cavitatea bucala
- Plagi chirurgicale inainte suturii
- Plagi chirurgicale protejate pentru indepartarea depozitelor de fibrina si detritusuri
B. Peroxid de hidrogen - 30% - solutie de perhidrol
* Indicatii :
- Efect antimicrobian pe germenii anaerobi
- Efect cauterizant bine suportat de gingia hiperplazica – util in hiperplaziile de sarcina
- Albirea dintilor
- Mai poate fi incorporat in ceara alba, aplicata peste gingia inflamata – efect antimicrobian si antiinflamator.
Indicatii:
1. Gingivite cronice
2. Parodontite marginale cronice superficiale (Gingivox)
- Proprietăţile clorurii de zinc
- solutie 5-10% = masaj 30 min cu mese
- solutie 20% = masaj 5-10 min cu mese
- solutie oficinala 30% = efect de cauterizare asupra zonelor de microulceratii ale peretelui moale al santului gingival
Actiune:
- Bacteriostatica
- Slab hemostatic
- usor astringenta
- Efect vasoconstrictor asupra formelor incipiente de gingivita cronica si PMCS ( nu se folosesc in formele avansate de PMCS , PMCP pt ca accentueaza staza locala – tratamentul este chirurgical)
- Lipsita de efect terapeutic
- Usor cauterizanta in concentratie de 30% asupra z. de microulceratie sant gingival si margine gingivala libera
- Posibil cicatrizanta
- Indicaţiile utilizării antisepticului protargol.
Protargol = solutie 1% proteinat de Ag
contine 8% argint
Actiune:
- oligodinamic,
- bacteriostatic,
- neiritant
- bine tolerat de mucoasa
Indicatii:
* Gingivite si parodontite marginale cronice dupa detartraj
* Santul gingival si pungile parodontale cu exudat inflamator sub forma de irigatii sau mese
* Gingivite acute si subacute
* Tratametul abcesului parodontal marginal
* Gingivostomatita ulcero-necrotica,
* gingivostomatitele acute si subacute, sub forma de aplicatii prin tamponare, badijonare larga.
- Indicaţiile antisepticului azotat (nitrat) de argint.
Aplicatii locale-atingeri punctiforme:
- Are actiune bacteriostatica in c% slaba
- 30% - efect cauterizant + bactericid
Indicatii:
* Aftele bucale, gingivale sau cu alta localizare
* Portiuni mici, burjonate de tesut de granulatie restant sau aparut la nivelul marginii gingivale in special dupa gingivectomii:
* efect de:
- cauterizare,
- bactericid,
- stimulare a vindecarii
- Indicaţiile şi modul de utilizare al antisepticului fenosept.
- Bacteriostatic
- , antifungic
- antiviral
Indicatii :
* Gingivite subacute si acute
* gingivostomatita ulcero-necrotica
- Mod de utilizare:
- in solutie apoasa 2% - gingivostomatita ulcero-necrotica - pentru atigeri de uz extern
- solutie diluata 0.01-0.05% - pentru clatire sau spalaturi
- Acţiunea şi indicaţiile antisepticelor de tip coloranţi în boala parodontală.
Colorantii au actiune antienzimatica si de distrugere a acizilor nucleici
1) Violetul de gentiana 1% -se utilizeaza in leziunile herpetice infectate, in infectii si ulceratii ale mucoasei bucale, gingivostomatite micotice
2) Albastru de metilen 2% este un colorant al placii bacteriene; Are actiune antiseptica redusa (badijonare pe mucoasa gingivala, bucala sau faringiana inflamata)
3) Rivanol solutie 1/5.000 – bun antiseptic in gingivo-stomatita ulcero-necrotica-se fac spalaturi bucale largi cu el
4) Rosul de Congo – efect hemostatic si antimicrobian, inhibitor al unor enzime proteolitice, ciatrizant, stimulator al proliferarii celulelor epiteliale
- folosit:** instilatii/ injectii intraggv** : Gingivite, parodontite marginale, stomatite ulcero-necrotice, afte bucale, herpes
- Tetraciclina : calităţi, indicaţii.
Calitati
o Actiune antimicrobiana
o Actiune antiinflamatorie
o Actiune antiproteolitica
* Actiune antioxidanta
o Actiune anticolagenolitica
o Actiune reparatorie si regenerativa
o Actiune de conditionare a suprafetelor radiculare
o Inhiba resorbtia osului alveolar
Indicatii
- administrata in doza de 0,5-1g/zi timp de 2-3 luni chiar si 6-9 luni
- adm 1-2/zi
- se concentreaza in lichidul santului gingival (4-8ug/ml) fiind utila in parodontita juvenila sau in forme agresive generalizate la orice varsta
- in inflamatiile parod marginal poate fi administrata local sau pe cale generala.
- Local e indic pasta TM aplicata in santul ging si pungile parod.
- Antibiotice folosite în tratamentul bolii parodontale.
Carte:
Inhibarea sintezei peretelui celular CAPAB Penicilina, Ampicilina, Amoxicilina, Bacitracina, Cefalosporine
Inhibarea permeabilitatii membranei citoplasmatice PN Nistatina, Polimixina
Inhibarea sintezei proteice TDC NES Tetraciclina, Doxiciclina, Neomicina, Eritromicina Streptomicina, Clindamicina, Kanamicina, , Gentamicina, Oleandomicina, Spiramicina, Lindomicina, Cloramfenicol
Inhibarea sintezei acizilor nucleici CON Ciprofloxacina, Norfloxacina, Ofloxacina
Cursuri
- Tetraciclina: antimicrobiana (modificari de transfer la nivelul membranei celulare si inhibarea sintezei proteice), antiinflamatorie, antiproteolitica, antioxidanta, anticolagenolitica, reparatorie si regenerativa, conditionare a suprafetelor radiculare, inhiba resorbtia osului alveolar;
- La Paro Bucuresti se foloseste **pasta TM **(tetraciclina si metronidazol) in sant gingival si pungi parodontale;
- Peniciline: G, V cu testarea sensibilitatii la pacienti cu antecedente. !Contraindicatie: in Gingivo-Stom. Ulc.-Necr. (GGSU) injectarea submucozala.
- Ampicilina
- Amoxicilina
- Cefalosporinele: gen. 3 pentru gram-negativi: cefroxadina (Oraspor)
- Neomicina
- Streptomicina
- Eritromicina
- Roxitomicina
- Spiramicina
- Azitromicina
- Clindamicina
- Ciprofloxacina si ofloxacina
- Marfanil
- Nitrofurantoina
- Metronidazol
- Ornidazol
- Metronidazolul folosit în tratamentul bolii parodontale.
- Este un chimioterapic de sinteza, derivat din nitroimidazol
- Bactericid fata de bacteriile anaerobe (Porphyromonas gingivalis,Prevotella intermedia, Clostridium, Bacteroides)
- eficienta scazute pe speciile Capnocytophaga
- Reduce semnificativ populatia de bacterii patogene
- Inregistreaza niveluri crescute in lichidul santului gingival si in tesutul gingival, la scurt timp dupa administrarea pe cale generala => se adm in parodontitele refractare, rebele la tratamentul conventional
- -adm 2-3/zi
- -adm in sarcina: efecte teratogene
- adm concom. de barbiturice si hidantoina scad efectul antimicrobian al Metronidazolului
- Se administreaza sub forma de:
o Comprimate 0,250 g
o Unguent 3%
o Gel 3%, 25%
- Alegerea antibioticelor pentru administrarea pe cale generală la bolnavi parodontopaţi.
- TETRACICLINELE – indicate in infectiile in care predomina Aggregatibacter actinomycetemcomitans: Tetraciclina, doxiciclina, minociclina
- METRONIDAZOLUL – util in parodontite diagnosticate ca refractare sau rebele la tratament convetional in infectii cu Porphyromonas gingivalis si Prevotella Intermedia
-
CLINDAMICINA – activa pe diverse specii de anaerobi g (-) (Micromonas micros,streptococi beta hemolitici). Efecte secundare: diaree, colita hemoragica
* FLUOROCHINOLONELE – ciprofloxacina-active pe stafilococi, Pseudomonas, Agregatibacter Actinomycetem. La fel ca tetraciclina si metronidazolul patrund in santul gingival unde pot avea concentratie mai mare decat in serul sanguin - AZITROMICINA – activa pe multi patogeni parodontali, însă ineficientă pe Fusobacterium nucleatum, Micromonas micro, enterococi si stafilococi.
- Modalitatea de administrare in timp (posologia) a AB pe cale generala la bolnavii parodontopati difera dupa:
o Greutatea corpului
o Timpul de metabolizare
o Rata de eliminare din organism, durata efectica a activitatii antimicrobiene - Metronidazol 2-3 ori/zi
- Amoxicilina (cu sau fara ac. Clavulanic) – 2 ori/zi
-
Clindamicina – 2 ori/zi
* Tetracicline – 1-2 ori/zi
* Azitromicina – 1 data /zi - Pentru insumarea efectelor, unele antibiotice se pot asocia: metronidazol + amoxicilina (ciprofloxacina la alergici) pentru Agg. Actinomycetemcomitans
- Trebuie ținut cont si de interactiunea cu alte medicamente:
o Antiacidele scad prin chelare absorbtia tetraciclinelor si fluorochinolonelor;
o Sucralfatul scade absorbtia fluorochinolonelor
o Barbituricele reduc efectul antimicrobian al metronidazolului
o Antidiareicele scad absorbtia clindamicinei
- Particularităţi ale tratamentului cu antibiotice administrate pe cale generală în bolile podonţiului marginal.
Indicatiile principale ale administratii AB pe cale generala:
* In afectiuni acute: gingivita acuta, gingivo-stomatite acute (mai ales cand se asocieaza cu febra)
* In complicatii cu inflamatii acute circumscrise: abcese parodontale marginale
* In parodontitele agresive
* In parodontitele marginale cronice: adm de amoxicilina, metronidazol si tetraciclina
* In parodontitele distrofice pentru eradicarea componentei inflamatorii specifice
* In parodontite cu caracter recidivant
* Inainte si/sau dupa manopere sangerande (detartraj subgingival, debridare gingivala, interventii chirurgicale)
Contraindicatii:
* Utilizarea Tetraciclinei in timpul sarcinii si la copii sub 6 ani (tulb de eruptie, mineraliz, coloratie)
* administrarea de metronidazol in sarcina - teratogen
* penicilina la pacienti cu antecedente de alergie la acest antibiotic- soc anafilactic
* clindamicina nu se administreaza la copii, in parodontita juvenila, la pacienti cu antecedente de tulburari gastrointestinale, mai ales la cei care au prezentat fenomene de colita ulcerohemoragica
- Tulburari secundare:
- Alergii subcutanate
- Tulburari gastrointestinale
- Tendinopatii
- Rar: cefalee, vertij, somnolenta, afectiuni hematologice
- Avantaje: actiune antimicrobiana extinsa, administrare usoara, actiune eficienta, reduce riscul reinfectarilor
- Dezavantaje: concetratia de substanta activa difera de la un Ab la altul, posibilitatea aparitiei de tulpini reziste, efecte secundare nedorite in cazul consumului de alcool in special la administrarea de metronidazol:greata, voma, diaree, fotosensib, alergii
- Antimicotice folosite în tratamentul bolii parodontale.
-
Nistatin = pulbere suspendabila ce contine nistatina (AB polienic activ mai ales fata de levurile apartinand genului candida)- efiace doar local deoarece nu se absoarbe decat f putin la nivelul pielii, mucoaselor tractului intestinal; nistatina actioneaza fungistatic sau fungicid in functie de concentratie prin cresterea permeabilitatii membranei celulare a ciupercilor.
o Indicatii: stomatita micotica a nou-nascutilor, sugari, copii si adulti; candidoza esofagiana la sugari, copii si adulti; stomatita sub placa protetica de cauza micotica; profilaxia candidozei bucale la nou-nascuti
o Mod de adm – suspensie – in flaconul cu pulbere se adauga 20 ml apa distilata dupa care se agita energic flaconul; suspensia obtinuta se picura cu pipeta direct pe limba, ca atare sau in amestec cu lapte: adulti 1.000.000-1.500.000 UI/zi fractionat in 4 prize, sugari si copii: 100.000 ui de 4 ori pe zi; -» administratea trebuie continuata timp de 48h dupa vindecarea semnelor clinice pentru a preveni recidivele - Stamicin = drajeuri cu continut de 500.000 UI nistatina
- antibiotic cu structura polienica extras din culturi de Streptomyces noursei, foarte activ fata de Candida albicans
- se dizolva un drajeu in saliva la 4-6 ore 12 drajeuri total)
-
Pimafucin = AB cu actiune antifungica obtinut din culturi de Streptomyces natalensis
o Comprimate (cont 10 mg natamicina)
o Suspensie pt badijonare extern sau pt aerosolizare– flacon de 20 ml, 25 mg natamicina/ml
o Indicatii: stomatite micotice, stomatita sub placa protetica suprainfectata cu candida: 4-6 ori/zi – 7-10 zile - alte antimicotice cu actiune locala:
- miconazol(1 lgt x 4/zi, iar la copii sub 1 an 1-2 lgt/zi),
- clotrimazol,
- haloprogin,
- fluconazol,
- ketoconazol.
- Modul de administrare al Nistatinei în micozele gingivo-parodontale.
- prepararea suspensiei: in flaconul cu pulbere se introduc 20 ml apa distilata, dupa care se agita energic flaconul. Suspensia oblinuta se picura cu pipeta direct pe limba, ca atare sau in amestec cu lapte. miere jeleu:
- Ia sugari si copii, doza de 100.000 U.I., administrata de patru ori/zi.
- la adulti: 1.000.000-1.500.000 U.I./zi, fraclionala in patru prize.
- Administrarea trebuie continuata timp de 48 ore dupa vindecarea clinica, pentru prevenirea recidivelor, atat la copii, cat si la adulti.
- in cazul asocierii candidozei bucale cu infectarea mucoasei nazale sau rectale se impune un tratamenl topic cu unguent, iar in cazul infectarii concomitente a mucoasei vaginale, un tratament local cu ovule sau comprimate de uz intravaginal.
- Medicaţia cortizonică: modul de acţiune.
- glucocorticoizii au actiune antiinflamatoare si antialergica
- principalul glucocorticoid este hidrocortizonul sau cortizolul
- Hidrocortizonul si glucocorticoizii – reduc inflamatia de cauze variate (agresiune fizica, chimica sau biologica-infectii. Reactii alergice)
- In tesuturile inflamate: inhiba macrofagele,
- inhiba migrarea polimorfonuclearelor ,
- inhiba fagocitoza,
- reduc permeabilitatea capilarelor si vasodilatatia,
- scad sinteza prostaglandinelor
In fazele tardive ale inflamatiei
- Exercita o actiune de inhibare a sintezei proteice,* fibroblastilor, osteoblastilor, limfocitelor, a diverselor celule de origine mezenchimatoasa, a depunerii de colagen si limiteaza proliferarea capilara*
* Glucocorticoizii impiedica producerea unor citokine sau blocheaza actiunea lor si sunt eficace in combaterea unor manifestari alergice
* efectele clinice ale acestei actiuni sunt: reducerea inflamatiei, hiperemiei, exsudatului inflamator, dar si scaderea proceselor reparatorii ale tesuturilor lezate prin reducerea proliferarii celulare si a cicatrizarii
* de asemenea, sub tratament cortizonic creste frecventa si gravitatea unor infectii bacteriene, micotice, parazitare si virotice, ceea ce impune asocierea cu substante antimicrobiene
- Medicaţia cortizonică : exemple de substanţe folosite în boala parodontală.
Principalii glucocorticoizi folositi in practica stomatologica sunt:
o Hidrocortizon acetat(solutie injectabila sau aplicatii locale-unguente)
o Prednison(adm pe cale orala)
o Prednisolon(aplicatii locale)
o Triamcinolon(aplicatii locale)
o Dexametazona-sodiu fosfat (solutie sau unguente)
* Nystolocal - nistatina, clorhexidina, dexametazona – indicat in gingivite si stomatite micotice
-in general, corticoizii folositi in aplicatii locale sunt asociati cu AB, antimicotice, antiseptice
- Antihistaminice folosite în tratamentul bolii parodontale.
In trat local al unei infectii bacteriene sau fungice orale se pot folosii antihistaminice :
o De tip Romergan, sol orala 0,1%
o Maleat de dimetinden (Fenistil)
-» in colutorii cu AB si corticosteroizi pentru actiune antialergica si anestezica de suprafata
- Antivirotice folosite în tratamentul bolii parodontale.
- subtstantele cu actiune antivirala eficienta de uz terapeutic sunt in numar mic din cauza dependentei, metabolice a virusurilor de celula gazda, ceea ce nu permite un atac antiviral selectiv
- Principalele substante cu actiune antivirala profilactica sau terapeutica au un efect slab asupra formelor acute, severe de infecție herpetica si redus sau absent in leziunile stabilizate sau in infectii latente
- Dintre substantele antivirotice se cunosc:
o Amantadina
o Vidarabina- cu actiune asupra virusului herpes simplex
o Aciclovirul 5%– 3- 4 ori/zi timp de 7 zile- actiune asupra herpes simplex si varicelo-zosterian- administrat la bolnavi cu deficit imunitar- poate preveni infectia bucala, faringiana si esofagiana cu acest virus
o Rodilemid- cu actiune antiherpetica, antiinflamatoare si imunomodulatoare administrat sub forma injectabila
- Propolisul: efecte terapeutice în boala parodontală.
Propolis = produs natural de secretie al albinelor
- Efecte:
o Antibacterian
o Antimicotic
o Antiinflamator
o Vasoconstrictor
o Decongestiv
o Anestezic de suprafata
o Cicatrizant, epitelizant
- Trofic tisular
- Tratamentul cu propolis se face actualmente tinand cont de potentialul alergizant destul de important al produsului
- Produşi naturali folosiţi în tratamentul bolii parodontale.
- In aceasta categorie sunt incluse substantele naturale cu o structura organica destul de complexa si actiuni antimicrobiene, antifungice, antivirale si antiinflamatorii, lipsite in general de efecte secundare nocive:
o Produsele terapeutice apicole- propolisul- efect antiinflamator, antibacterian, antimicotic
o Extract de flori de musetel (Romazulan)-efect antiinflamator, antialergica
o Extract de flori de galbenele- efect antiinflamator, antiexsudativa
o Extract de salvie- efect antiinflamator si antimicrobian
o Extract de radacina de tataneasa- efect antiinflamator si cicatrizant - Ticiverol-efect antiinflamator si slab antiseptic
- Extract de larve de masculi(trantori) de albine- efect biostimulator local si general
- Tratamentul cu produse imunobiologice: mod de acţiune.
- In tratamentul parodontitelor marginale cronice produsele: vaccin stafilococic, Cantastim, Imudon, Polidin sunt preparate bacteriene cu actiuni precum: (vaccin=CIP)
o Cresterea rezistentei antiinfectioase
o Cresterea puterii fagocitare a PMN
o Cresterea clearance-ului bacterian al macrofagului
o Cresterea valorii complementului seric
o Cresterea IgG si IgA
o Stimularea formarii de AC specifici fata de germenii din care este compus preparatul
- Vaccinarea în boala parodontală.
A. Vaccin stafilococic
o Adm subcutanat, IM sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibular
o Ritm de administrare la 2-3 zile
o Concomitent se adm AB (local si general)
B. Cantastim – extract antigenic din Pseudomonas aeruginosa
o Actiune: stimulare a macrofagelor
o Ind: parodontapatii degenerative, in per de vindecare dupa trat chirurgical al parodontitelor marg
o Adm: subcutan sau sub mucoasa mobila a fundurilor de sac vestibulare
o Ritm de adm: o fiola/saptamana tip de 5 saptamani
Pauza o luna dupa care se reia administrarea timp de 5 saptamani
- realizarea profilaxiei specifice prin vaccinarea antibacteriana in BP ridica inca probleme. Ele sunt legate de dificultatea de a prepara un vaccin eficient intrucat in etimologia bolii sunt incriminate mai multe microorganisme. Nu s-a stabilit inca precis raportul intre deficientele imunologice intre limfocitele T sau B si gradul de distructie tisulara in parodontopatii. Examenul microscopic al tesutului parodontal lezat arata existenta in zona e.j. a numeroase neutrofile cu bacterii fagocitate ceea ce releva rolul neutrofilelor in apararea antibacteriana. S-a incercat in urma cu multi ani prepararea unui vaccin corpuscular din porphyromonas gingivalis omorat prin tratare cu formol. Imunizarea maimutelor cu acest vaccin a dus la descresterea cantitatii de bacterii negru pigmentate din speciile bateroides in leziunile gingivale induse prin ligatura
- Extracte vegetale folosite în tratamentul bolii parodontale.
Extract de flori de musetel (Romazulan)
Ticiverol
Extract de flori de galbenele
Extract de salvie
Extract de radacina de tataneasa
Extractum rathaniae
Extractum rhey
Gingivital
Gingisan
- Extracţia dinţilor parodontotici nerecuperabili.
- se realizeaza inaintea tratamentului parodontal propriu-zis specific pt a inlatura focarele microbiene nerecuperabile
- Este indicata in cazul dd cu mobilitate excesiva, in plan orizontal si in sens axial
- Decizia de extractie este data de lipsa unui soport alveolar, capabil sa sustina dintele in cursul unui act minim de maticatie
- Extractia trebuie facuta sub anestezie corespunzatoare, cel mai bine prin infiltratie
- Chiuretare dupa extractie a tesutului de granulatie
- Utilizarea laserului în parodontologie.
- Efecte biologice:
- Stimularea sintezei de ADN
- Activarea fagocitozei
- Promovarea unor mediatori locali ca histamina cu actiune analgezica
- Cresterea activitatii fibroblastilor
- Favorizarea schimburilor ionice
- Stimularea locala a dinamicii vasculare
- Actiuni antimicrobiene si chiar antivirale
- Antiinflamator, hemostatic, miorelaxant
- Domenii de utilizare
1) Antimictobiana: Laser Er Yag are o act antimicrobiana asupa patogenilor parodontali. Laserul cu CO2 are actiune de decontaminare microbiana la niv radacinii si a osului alveolar
2) Detartraj si chuiretaj radicular cu laser
3) Indepartarea chirurgicala a tesuturilor moi (excizii, debridare, papilectomie, incizie abces, decapusonari, frenotomie, frenectomie, gingivectomie, gingivoplastie)
4) Alte domenii de utilizare: depigmentare gingivala, albire dentara, tratamentul aftelor recidivante.
- Premolarizarea şi amputarea radiculară la dinţii parodontotici.
- Premolarizarea este indicata in cazul unor pungi parodontale cu exudat purulent, persistent, dupa ce tratamentul medicamentos si chirurgical de suprimare a pungii a esuat.
o Se realizeaza in special la M inf
Dupa devitalizare si obturare cotecta a radacinii sanatoase, coroana dentara este sectionata, iar radacina cu punga parodontala este extrasa - Amputarea radiculara – se realizeaza dupa devitalizarea si obturarea radacinilor sanatoase
o Consta in sectionarea radacinii cu punga parodontala rebela la tratament, la niv jonctiunii corono-radiculare, urmata de extractie
o Se realizeaza si in afectarea gingivo-osoasa de gr 4 a bi,trifurcatiilor
o Amputatia este indicata mai frecvent la radacina palatinala a M sup – in cazul unei pungi parodontale care nu cedeaza la tratament sau un cazul unei retractii excesive - uneori pana la apex a fibromucoasei care acopera rad palatinala.
- Obiectivele tratamentului chirurgical în gingivite şi parodontite marginale.
- Tratamentul chirurgical in parodontapatiile marginale are 3 obiective principale:
1. Desfiintarea pungilor parodontale si a continutului patologic al acestora
2. Indepartarea gingiei hiperplazice care nu poate fi redusa prin mijloace conservatoare
3. Modelarea tesuturilor moi gingivo-periostale prin proceduri de plastie si a celor dure: osul alveolar cu restaurarea aditionala
- Utilizarea de substanţe chimice cu acţiune caustică
Subst chimice ACIDE: sulfuri, acid sulfo-salicilic, acid cromic, acid tricloracetic, acid tanic,
- Subst chimice BAZICE: hidroxid de K, ca atare sau in amestec cu argila; hipoclorit de Na
Dezavantaje:
-Actiune caustica distructiva neselectiva (act si asupra tes sanatoase de vecinatate: necroze ale oaselor alveolare, ale tesuturilor moi gingivo-parodontale, ale pulpei dentare)
- Desfiintarea atat a continutului patologic cat si a peretilor moi ai pungilor parodontale = gingivectomie chimica- nu exista control asupra ariei de distructie
-necrozele tisulare sunt urmare de o vindecare cicatriciala fibroasa, adeseori inestetica
- Electrocauterizarea gingivoparodontală: mod de acţiune.
Se realizeaza prin curenti electrici de inalta frecventa care sunt de 3 tipuri: partial redresat, total redresat si filtrat
- Mod de actiune :
o Cauterizare pr-zisa
o Electrocoagulare
o Fulguratii
o Electrodesicatie
o Sectionarea tisulara
- Avantajele electrocauterizarii gingivoparodontale.
- Aria de cauterizare asupra pungilor parodontale, a peretilor si continutului lor poate fi controlata de medic in anumite limite
- Intensitatea curentului electric poate fi dozata in functie de vol de tesut cauterizat
- Prevenirea sangerarii in camp uscat
- Reducerea hemoragiei prin electrogoalgulare
- Se autosterilizeaza
- Asigura o cauterizare uniforma, in suprafata
- Dezavantajele electrocauterizării gingivoparodontale.
- Riscul de interferente cu activitatea stimulatorilor cardiaci
- Produce un miros neplacut si uneori tulburari gustative temporare
- Riscul necrozelor de combustie asupra tes moi invecinate si a osului alveolar
- Microchirurgia parodontală.
Microchirurgia parodontala sub microscop prezinta avantaje importante legate de indeplinirea a 3 obiective:
1. Iluminarea mai buna a campului operator ( datorita fibrelor optice coaxiale) (se pot observa astfel mai bine depozitele de tartru subgingival, tesutul de granulatie)
2. Marirea imaginii campului operator (rezultand incizii mai precise, o mai buna repozitionare a tesuturilor si suturi cu ace mai mici )
3. Cresterea preciziei actului operator ( datorita folosirii unui microscop extern) (cresterea preciziei trauma tisulara mai mica o mai buna vindecare)
Instrumentar : bisturiu cu margine in semiluna, bisturiu in forma de lingura, ace de sutura, micropense
- In microchirurgia parodontala se realizeaza sase-sapte suturi fata de patru-cinci suturi in chirurgia uzuala.
- Metode şi tehnici de chirurgie parodontală : enumerare.
Chiuretaj gingival si subgingival
- Gingivectomia
- Gingivectomia gingivo-plastica
- Chirurgia mucogingivala
- Operatiile cu lambou
- Chirurgia osoasa alveolara.
- Grefele osoase si terapia de aditie
In cadrul acestor interventii si in special in chirurgia osoasa se realizeaza si importante acte terapeutice cum sunt :
-ostectomii si osteoplastii,
-restaurare os prin: grefe, implante granulare de os sau de alt tip, regenerare tisulara ghidata.
- Pregătirii preoperatorii în chirurgia parodontală.
- Determinarea unor constante biologice si corectarea lor in cazul in care prezinta abateri semnificative de la valorile normale
- Aprecierea gradului de imbolnavire prin examene clinice si paraclinice (indici, teste)
- Efectuarea tratamentului antimicrobian(reduce componenta inflamatorie, hipertrofica a leziunilor parodontale si permite medicului exereza numai a tesuturilor afectate ireversibil)
- Pregatirea psihica a pacientilor pt o buna cooperare- consta in explicarea scopului necesitatii acesteia, expunerea sumara a desfasurarii sale si ca procedura va fi efectuata sub anestezie, un timp scurt
- Contraindicaţiile locale ale tratamentului chirurgical parodontal.
- Principala CI locala este legata de starea igienei bucale – uneori, igiena nu este efctuata corect, in pofida instructiunilor medicului/ igienistului dentar, astfel ca interventia chirurgicala va fi urmata de recidive si esec operator
- Unele suferinte acute (gingivostomatita ulcero-necrotica) nu permit efectuarea interventiei chirurgicale de suprimare a continutului pungilor decat dupa o perioada de tratament medicamentos antimicrobian
- Indicaţiile tratamentului chirurgical gingivoparodontal.
- Indicatiile tratam chirurgical parodontal sunt legate de bolile parodontale sau situatiile disfunctionale care au produs:
o Pungi false nereductibile prin tratam antimicrobian
o Pungi parodontale adevarate
o Hiperplazii gingivale
o Defecte mucogingivale
- Instrumentar şi materiale folosite în chirurgia parodontală.
- Instrumentar de consultatie si explorare
* Sonde parodontale si explorartorii, pensa CRANE-KAPLAN [pt masurarea si marcarea adancimii pungilor parodontale (in gingivectomii). Este o pensa cu un brat drept si unul angulat, ascutit. Bratul drept se introduce in punga parodontala, iar cel cu varf produce din exterior prin apropiere puncte hemoragice. - Instrumentar de pregatire a campului operator si de anestezie
- Instrumentar de incizie si sectionare
* Bisturie cu lama de unica folosinta, cea mai utilizata fiind nr.15, dar si 11, 12b arcuata, folosita pentru incizia verticala secundara de tip RAMFJORD (operatia WIDMAN modificata);
* Bisturie de gingivectomie de tip GOLDMAN-FOX pentru incizii vestibulare si aproximale: au partea activa de forma triunghiular alungita, angulata fata de maner
* Bisuriu ORBAN angulat pt diferite incizii in plan orizontal
* Instrumentul KIRKLAND nr 15 sau 16 –are partea activa de forma unei lame triunghiulare, cu o margine convexa ascutita si un varf mai lung decat celalalt. Instrumentul este folosit pentru incizia initiala marginala si aproximala, ca si pentru indepartarea gingiei incizate. - Instrumentar de decolare a lambourilor si evidentiere a osului alveolar
* Decolatoare mucozale si periostale 5. Instrumentar pentru indepartarea tesutului de granulatie, chiuretaj radicular si pentru modelarea osului alveolar
* Instrum de detartraj subgingival
* Chiurete chirurgicale cu margini ascutite, rotunde sau ovale, de tip cupa sau inelare
* Chiurete GRACEY (mai puţin pentru modelarea osului alveolar şi numai în condiţiile decolării unui lambou ele pot acţiona mai eficient şi direct controlat asupra osului alveolar);
* Razuse sau pile subgingivale,
* Pense ciupitoare de os
* Daltite de os
* Freze – preferabil de os LINDEMAN - Instrumentar de sutura
* Ace, de preferinta atraumatice cu fire corespunzatoare
* Pense port ac - Instrumentar ajutator
* Spatule, departatoare, pense, discuri, freze, clesti de extractii, seringi de spalatura, clesti pt campuri, canule de aspiratie - Materiale:
* Campuri chirurgicale
* Comprese de tifon
* Rulouri de vata
* Bulete de vata
* Anestezice
* Lichide antiseptice de spalatura, ser fiziologic
* Fire de sutura
* Cimenturi chirurgicale
- Contraindicaţiile generale absolute ale tratamentului chirurgical parodontal.
Leucemii acute
- Infarct de miocard mai recent de 6 saptamani
- Hemofilia
- Starile casectice din TBC, tumori maligne
- Starile avansate de insuficienta cardiaca, hepatica sau renala
- Psihozele majore, DECOMPENSATE
- Indicaţiile chiuretajului gingival.
1) Gingivite cronice cu microulceratii, pe peretele moale al santului gingival si sangerari la cele mai usoare atingeri
2) Gingivite cronice, si mai ales, in parodontite marginale cronice superficiale, cu pungi false, care nu cedeaza la tratament antimicrobian si antiinflamator.
- Contraindicaţiile generale relative ale tratamentului chirurgical parodontal.
- Diabetul
- Boala ADDISON
- Boli cardiovasculare: HTA, insuficienta coronariana, purtatori de implante vasculare, stimulatoare cardiace
- Epilepsia, boala PARKINSON, alte afectiuni neurologice
- afectiuni endocrine, renale, hepatice
gol
- Principalii timpi în intervenţiile chirurgicale ale parodonţiului marginal.
1) Pregatirea campului operator
2) Anestezie
3) Accesul in zona de operat prin:
a. Acces direct
b. Incizie
c. Sectionare
d. Decolare
4) Indepartarea gingiei excizate (in gingivectomii), contraincizii in gingivoplastii
5) Indepartarea continutului pungilor parodontale prin:
a. Chiuretajul pungii
b. Chiuretajul radacinii
c. Chiuretajul osos
6) Tratamentul antimicrobian prin spalaturi cu sol antiseptice sau ser fiziologic in pungile parodontale evidate sau in abcesul parodontal marginal (cu solutii antiseptice sau paste cu antibiotice);
7) Protectia plagii prin:
a. Mese supragingivale
b. Sutura
c. Cimenturi chirurgicale
gool
- Contraindicaţiile chiuretajului gingival.
1) Gingivite alergice
2) Gingivite fibroase cu aspect clinic fibromatos
- Tehnica chiuretajului gingival.
Instrumentarul principal – chiurete fine de tip GRACEY
- Acestea se introduc cu blandete in santul gingival sau punga falsa, iar cu mana opusa se executa o presiune moderata pe marginea gingivala libera si pe gingia fixa cu ajutorul unei seringi
- Tractiuni ale chiuretei cu blandete- evitanduse dilacerarea gingiei inflamate
- Santul gingival se spala cu ser fiziologic sau cu clorhexidina 0,12%
- Gingia se aplica pe dinte cu presiune moderata si poate fi protejata cu mese iodoformate sau ciment chirurgical de protectie
- Chiuretajul gingival trebuie efectuat dupa detartraj si se completeaza prin chiuretaj radicular al eventualelor zone de cement dezgolit
- Chiuretajul gingival poate fi realizat si cu ultrasunete sau prin electrocauterizare
- Indicaţiile chiuterajului subgingival.
1) Pungi parodontale mici de 2-4 mm adancime
2) Pungi parodontale foarte adanci
3) Pungi parodontale adanci pe una sau 2 fete ale radacinii situate in zone accesibile sau care devin accesibile prin crearea unui microlambou papilar
4) Pentru a reduce riscul de acutizare prin suprainfectare a pungilor si de aparitie a abcesului parodontal marginal
5) Ca tratament definitv al abcesului parodontal marginal la monoradiculari
6) Fistule apico-gingivale
7) Pentru temporizarea extractiei la bolnavii cu afectiuni generale
8) Recidive, dupa alte interventii chirurgicale
- Instrumentar folosit în chiuretajul subgingival.
- Se includ toate instrumentele destinate indepartarii tesuturilor alterate
- In cazul chiuretajului cu microlambouri papilare = instrumentar de incizie si sectionare
- Contraindicaţiile chiuretajului subgingival.
1) La nivelul bi- si trifurcatiilor radiculare, unde nu este eficient ca interventie singulara
2) La dd cu mobilitate crescuta si pericol de avulsie prin manevrele de chiuretaj
- Chiuretajul subgingival în câmp închis.
- Fara decolari gingivale
- Papila interdentara este lasata in pozitie deasupra limbusului alveolar si este deplasata prin tractionare pentru accesul instrumentului la pungile parodontale
- Metoda cu eficienta redusa, fiind realizata in conditii de vizibilitate redusa
- Nu poate fi aplicata decat la pungi din zone accesibile
- Chiuretajul subgingival în câmp deschis.
- Este metoda de electie utilizata in clinica de Parodontlogie din Bucurest
- Consta in incizia intrasulculara cu bisturiul (lama nr 15) a papilelor interdentare pana la dinte si osul alveolar
- Urmata de indepartarea tesutului epitelial si conjunctiv suadiacent inflamat si necrozat
- Se creaeaza astfel microlambouri papilare care favorizeaza accesul la pungile parodontale
- In pungile parodontale se efectueaza
o Chiuretajul tesuturilor de granulatie pana la oprirea sangerarii
o Chiuretajul radaciii pana la senzatia de alunecare usoara
o Chiuretajul osului alveolar de consistenta moala, ramolit prin osteita , pana in os sanatos, moment anuntat de consistenta crescuta perceputa tactil.
- Protecţia plăgii după chiuretajul subgingival.
- Protectia plagii se face diferentiat
o Microlambourile papilare se strang in spatiile interdentare si se protejeaza cu mese interdentare iodoformate, aplicate afanat, fara presiune. Mesele se scot la 24 de ore. in cazul introducerii de granule de hidroxiapatita sau biovitroceramica este obligatorie sutura
o Microlambourile papilare de lungime medie se sutureaza interdentar. Sutura se indeparteaza la 5-7 zile - In cazul exeiziei papilei de la baza se aplica ciment chirurgical, de protectie, care se mentine trei zile, dupa care sa indeparteaza. Se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pentru inca 3-4 zile.
Cimenturile chirurgicale pot fi acoperite, protejate si mentinute in pozitie eu foi adezive de staniol (BURLEW).
- Indicaţiile gingivectomiei
- Gingivectomia este interventia chirurgicala prin care se inteparteaza peretele moale al pungilor parodontale sau gingia hiperplaziata
Indicatii: - Pungi supraalveolare cu un perete gingival fibros, de consistenta ferma, care nu poate fi chiuretat corespunzator (sau, daca este chiuretat, nu se reacoleaza).
- Pungi parodontale de adancime medie, cu perete extern subtire, slab vascularizat, dilacerabil, friabil si franjurat prin chiuretaj subgingival.
- Abcese gingivale situate in grosimea papilei interdentare.
- Abcese parodontale marginale recidivante, cu peretele extern al pungii ingrosat, fibrozat dupa incercari nereusite de tratament impropriu (intepare cu sonda,evacuare incompleta a continutului, tratamente prelungite cu antibiotice) sau cu punct de plecare zona de bi- si, mai ales, trifurcatie a molarilor.
- Pungi parodontale cu exudat inflamator recidivant dupa alte interventii chirurgicale.
- Hiperplazii gingivale de cauza microbiana, medicamentoasa si, uneori, hormonala. Indicaţii ale gingivectomiei legate de alungirea coroanei dentare .
- În abraziunile patologice excesive, marirea coroanei clinice se face printr-o interventie compusa din gingivectomie si rezectie osoasa modelanta a marginii osului alveolar (ostectomie si osteoplastie);
- Cavităţi cu distrucţii dentare subgingivale adânci care fac dificilă conturarea primară şi realizarea finală a formei cavităţii ca şi obturaţia acesteia;
- Eroziuni în treimea coronară a rădăcinii care nu pot fi altfel corect abordate pentru tratamentul conservativ prin obturaţii;
- Fracturi dentare în zona treimii coronare a rădăcinii (la rădăcini bine implantate care pot fi recuperate prin reconstituiri corono-radiculare);
- Perforaţii ale canalului radicular în treimea coronară a rădăcinii când aceasta este bine implantată şi se urmăreşte reconstrucţia coronară;
- Retenţie insuficientă a bontului coronar;
- Odontoplastia dinţilor pluriradiculari prin separarea rădăcinilor şi mai ales prin amputaţie radiculară;
- Îmbunătăţirea aspectului estetic al dinţilor anteriori şi superiori cu coroană clinică scurtă şi linia surâsului înaltă.
- Instrumentar folosit în gingivectomie.
- Sonda parodontala gradata sau pensa CRANE-KAPLAN – pt marcarea portiunilor cele mai declive
- Bisturiu cu lama nr 15 – pt incizie (bisturiu deschis extern la 45 º fata de planul orizontal.)
- Bisturiu KIRKLAND – in zonele aproximele – incizia secundara
- Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie (Incizia secundara se poate face independent de incizia primara cu Bisturiu GOLDMAN-FOX sau forfecuta de plastie)
- Instrumentul KIRKLAND(3.Excizia gingiei se realizeaza cu instrumentul KIRKLAND, cu pense anatomice si este usurata prin actiunea instrumentului de detartraj in forma de “gheara” aplicat interdentar.)
- Instrumente de detartraj si chiuretaj radicular
- Forfecute de plastie sau clesti de tesut – modelarea fina a conturului gingiei
- Contraindicaţiile gingivectomiei.
- Gingivite alergice
- Hipertrofii gingivale reversibile prin tratament antimicrobian
- Gingivite hiperplazice din leucoze, agranulocitoza (in absenta tratamentului bolii sistemice)
- Unele gingivite hiperplazice de cauza hormonala; in sarcina se recomanda temporizarea gingivectomiei pana dupa nastere.
- Pungi parodontale osoase (se prefera lambouri)
- Pungi parodontale adanci care depasesc linia(junctiunea) muco-gingivala
- Contraindicatii ale alungii coranelor clinice prin gingivectomie
o Igiena bucala defectuoasa
o Dinti fara valoare strategica pentru restaurarea protetica
o Implicarea furcatiilor la molari si PM
- Tehnica gingivectomiei.
- Marcarea portiunilor celor mai declive ale pungilor parodontale se face cu o sonda parodontala gradata sau, mai bine, cu pensa CRANE-KAPLAN .
- Bratul neted al pensei se introduce in punga pana intampina o rezistenta usor depresibila. Prin apropierea bratelor pensei, varful extern creeaza un punct hemoragic. Acesta este situat insa cu 1-2 mm mai coronar decat portiunea cea mai decliva, in functie de grosimea tesutului de granulatie.
- Incizia se face cu bisturiul cu lama nr.15 (preferabil), bisturiu deschis extern la 45 º fata de planul orizontal.Linia de incizie trebuie facuta cu 1-2 mm spre apical de punctele hemoragice- din considerentul aratat mai sus privind nivelul la care se situeaza acestea.
- Lama bisturiului se mentine in contact cu suprafata dintelui si reprezinta linia de** incizie primara.**
- In zonele aproximale se face incizia secundara usurata de unghiul ascutit al bisturiului KIRKLAND.
- Incizia secundara se poate face independent de incizia primara, cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau cu forfecuta de plastie.
- Excizia gingiei se realizeaza cu instrumentul KIRKLAND, cu pense anatomice si este usurata prin actiunea instrumentului de detartraj in forma de “gheara” aplicat interdentar.
- Detartrajul minutios al radacinilor expuse.
- Planarea radacinii.
- Indepartarea tesuturilor de granulatie: epitelial si conjunctiv (mai voluminos), se face in toate cazurile.
- **Modelarea fina a conturului gingiei **se face cu forfecute de plastie;utilizarea unor pietre diamantate este posibila, dar trebuie limitata la situatiile cand conturul gingival are o consistenta ferma.
- Electrocauterizarea poate fi utilizata pt. corectarea conturului gingival de la inceput sau dupa inciza initiala. (electrocauterul nu trebuie sa atinga obturatiile metalice, osul, periostul sau instruentele de consultatie)
- **Toaleta plagii **se face cu ser fiziologic sau cu solutie de gluconat de clorhexidina 0,12%.
-
Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale:cimenturile chirurgicale cu oxid de zinc-eugenol pot produce reactii alergice datorita eugenatului. Se aplica cele cu clorhexidina sau mese iodoformate.
(Alte componente ale cimenturilor chirurgicale ca: fibrele de azbest implicate in producerea unor tumori maligne sau acidul tanic cu efecte nocive asupra ficatului au facut ca utilizarea acestor cimenturi sa fie abandonata.)
- Protecţia plăgii după gingivectomie.
- Protectia plagii se face cu cimenturi chirurgicale: cimenturile chirurgicale cu oxid de zinc-eugenol pot produce reactii alergice datorita eugenatului. Se aplica cele cu clorhexidina sau mese iodoformate.
(Alte componente ale cimenturilor chirurgicale ca: - fibrele de azbest implicate in producerea unor tumori maligne
-
acidul tanic cu efecte nocive asupra ficatului
au facut ca utilizarea acestor cimenturi sa fie abandonata.)
- Cimenturi chirurgicale.
- Ciment fara eugenol - cel mai utilizat
- se poate obtine prin amestecul a doua paste
- Se aplica pe zona operata prin modelarea cu degetele lubrifiate cu vaselina
- Se intareste in 10-15 minute
- Poate fi si sub forma de pasta care se intareste in mediul umed al plagii Si al cavitatii bucale
- Se aplica sub forma unui cilindru modelat cu degetele inmanusate. umezite cu apa Si se introduce interdentar, pe suprafata coronara, circa 1/2 din inaltime Si pe plaga gingivala fara sa acopere zona mucoasei mobile, **bridele, frenurile Si zonele de insertie inalta a fasciculelor musculare **
AIte cimenluri chirurgicale:
- Ciment chirurgical cu oxid de zinc, caolin, etilen glicol si alcool (Peridres);
- Cianoacrilatii, aplicati sub forma lichida, se solidifica in 5-10 secunde
- Geluri metacrilice in care se inglobeaza clorhexidina.
Cimenturile se mentin, in medie, o saptamana. Noi consideram ca este bine ca, dupa primele trei zile, cimentul sa fie indepartat; se face toaleta plagii si se aplica din nou ciment pentru cca 3-4 zile.!!! Mentinerea cimenturilor in zona frontala este favorizata de aplicarea unor benzi adezive de staniol; la nivelul dintilor ilaterali, *cu fundul de sac vestibular putin adanc, se pot folosi chei de acrilat sau inainte de aplicarea cimentului” coletul dintelui este inconjurat de un fir de matase innodat vestibular, cu capetele taiate la 3-4 mm, de care cimentul va adera. *
Rolurile cimentului chirurgical:
- protecția plăgii
- hemostaza
- previne infectarea plăgii postoperatorii
- cele cu clorhexidină pot crea condiții de dezvoltare bacteriană
- Vindecarea plăgii după gingivectomie.
Imediat dupa interventie, in tesuturi are loc o reactie inflamatorie cu caracter acut, caracterizata prin vasodilatatie si infiltrat leucocitar in corion. Tesutul conjunctiv perivascular prezinta intense fenomene proliferative ale fibroblastilor si celulelor mezenchimale nediferentiate. Se asociaza si o mitoza accentuata a celulelor endoteliale, ceea ce contureaza tabloul formarii unui tesut de granulatie.
La suprafata plagii se constituie un cheag fibrinos: la doua zile dupa gingivectomie, aceasta zona prezinta trei straturi:
- cel superficial are caracter necrotic;
- stratul intermediar este bogat in leucocite;
- stratul profund este fibrinos.
Epiteliul incepe sa se dezvolte sub stratul fibrinos cu o rata de 0,5 mm/zi, in timp ce stratul necrozat este eliminat treptat. Formarea tesutului de granulatie in cantitate mica, manifestare reactionala din partea capilarelor si celulelor din corion, este un fenomen intalnit in aproape toate cazurile. Prin suprainfectare, tesutul de granulatie se dezvolta excesiv si devine evident clinic, ceea ce impune cauterizarea sa.
(La microscopul electronic s-a constatat, dupa 12-14 zile de la interventie, aparitia unei noi jonctiuni dento-epiteliale cu formarea laminei bazale si a hemidesmozomilor.)
- La 14 zile de la gingivectomie, intreaga suprafata a plagii este acoperita de epiteliu
- Schimbarea mai frecventa a cimentului chirurgical grabeste vindecarea plagii
- Indicaţiile gingivectomiei gingivoplastice.
= gingivectomie urmata de o serie de manopere de plastie prin care se urmareste restaurarea morfologiei functionale a conturului gingival prin proceduri plastice
- Indicatii speciale:
o Sechele gingivale ramase dupa gingivostomatita ulcero-necrotica
o Fibromatoza gingivala cu ingrosarea excesiva a marginii gingivale
o Descoperirea unor portiuni de radacina in urma gingivectomiei efectuate de necesitate in zonele vizibile, frontale
- Indicatii comune: sunt comune cu cele ale gingivectomiei simple(mai putin abcesele gingivale, unde gingivectomie rezolv definitiv situatia sau in reconturarile parodontiului marginal la dintii cu coroana excesiv scurtata prin abraziune patologica)
- Contraindicaţiile gingivectomiei gingivoplastice.
- Gingie subtire, friabila, slab vascularizata, care nu se preteaza la modelare plastica
- Involutii gingivale precoce, limitate la un dinte sau un grup de dd, din cauza gradului inalt de recidiva, aici se aplica proceduri de chirurgie mucogingivala prin lambouri repozitionte lateral sau prin grefe gingivale libere
- Tehnica gingivectomiei gingivoplastice.
- Instrumentarul este acelasi ca si pentru gingivectomie + instrumentar si material de sutura
-
Tehnica:
o Bisturiu cu lama nr 15 sau 11 se face o incizie combinata - Intrasulcular – la nivelul marginii gingivale libere
-
Extrasulcular – pe versantul extern al marginii gingivale libere ingrosate si la baza papilelor
o Incizia se face in bizou intern la 45 g fata de planul orizontal
o Interdentar, incizia se completeaza cu bisturie de tip GOLDMAN-FOX sau cu forfecute de plastie
o Mucoasa gingivala restanta se decoleaza cu grija de periost
o Se indeparteaza tesuturile alterate: chiuretaj, netezire, inlaturarea zonelor osteitice, ramolite
o Se sutureaza marginea caudala (apicala) a mucoasei alveolare a fundului de sac restant la periostul subadiacent, pentru a nu permite migrarea acesteia
o Protejare cu mese iodoformate
o Firele se scot la 7-8 zile
o Vindecare dupa 7-10 zile cu redarea unui aspect fizionomic corespunzator
- Clasificarea operaţiilor cu lambou.
- In raport cu osul alveolar subadiacent, lamboul poate fi:
o Reflectat in intregime
o Partial reflectat - In functie de straturile din care este format lamboul poate fi:
o Mucozal
o Mucoperiostal - In raport cu pozitia in care este plasat lamboul la finalul interventiei, el poate fi repozitionat
o Apical
o Lateral
o Coronar - In raport cu gradul de extindere al lamboului
o Lambou extins: pe un grup de dd, pe o arcada
o Lambou limitat: in L, pe 1-3 dd
- Avantajele operaţiilor cu lambou.
- Acces bun la nivelul radacinilor, pungilor interdentare si interradiculare
- Eliminarea continutului pungilor situate aproape sau dincolo de jonctiunea muco-gingivala
- Asigura accesul la nivelul osului alveolar pentru corectarea defectelor resorbtive ale acestuia
- Crearea unei zone fara tesuturi patologice in scopul unei bune reacolari gingivale
- Dezavantajele operaţiilor cu lambou.
- Dilacerari intinse mucoperiostale, risc de rupturi, franjurari sau de necroze
- Retractie gingivala prin vindecare fibroasa retractila si rezectia modelanta substractiva a osului subadiacent
- Indicaţiile operaţiilor cu lambou.
- Pungi parodontale de adancime medie sau mai adanci, extinse dincolo de jonctinuea mucogingiv
- Resorbtie osoasa verticala, neuniforma
- Pungi parodontale osoase
- Abces parodontal marginal serpiginos la mono si la pluriradiculari
- Abces parodontal marginal de orice fel la nivelul dd laterali
- Aplicarea de implante granulare in pungile parodontate: terapia de aditie
- Interventii de regenerare tisulara ghidata
- In vederea amputatiei radiculare la dd pluriradiculari
- Recidive dupa chiuretaj subgingival
- Contraindicaţiile operaţiilor cu lambou.
- Dd cu resorbtie avansata pana in apropierea apexului, pe toate suprafetele, mobilitate gr III
- Atrofie osoasa orizontala, fera semne de inflamatie si pungi parodontale
- Lambourile pe un singur dinte prin incizii efectuate pe o mucoasa subtire, intinsa, slab vascularizata
- Instrumentar folosit în operaţiile cu lambou.
Instrumentar complex, adecvat reflectarii lambourilor, indepartarii tesuturilor patologice, si protectiei plagii prin sutura
1 . lama interșarjabilă nr 11, 12, 15 sau 15c
2. decolator periostal
3. pensă hemostatica
4. instrumente de detartraj: gheara, chiureta
5. forfecuta de plastie
6. chiurete fine, daltite, freze de os
7. chiurete gracey, razuse subgingival
8. pensa
9. portac
10. fir sutura
- Tehnica operaţiilor cu lambou.
1) Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de marginea gingivala libera, efectuata cu un bisturiu cu lama interșarjabilă nr 11, 12, 15 sau 15c.
2) Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave.
*Inciziile asa zise vertical vor avea un traiect usor oblic fata de axul dintelui si in afara zonei operate, astfel incat sa rezulte un lambou in forma de TRAPEZ, cu baza mare spre fundul de sac vesibular, ceea ce ii asigura o mai buna irigatie.
3) Decolarea lamboului cu decolatoare periostale fine, din aproape in aproape pentru a nu perfora mucoperiostul. Aderentele periostale inflamatorii, frenurile si bridele se sectioneaza cu forfecuta de plastie.
* Lamboul vestibular poate fi mentinut departat cu ajutorul unui fir de tractiune, ancorat de o pensa hemostatica
* Lambourile laterale palatinale pot fi mentinute departate de osul alveolar prin apropiere de linia mediana, cu un fir de sutura in usoara tensiune.
4) Hemostaza – dupa decolarea lamboului – prin tamponament pentru a putea inspecta intinderea si gravitatea leziunilor subgingivale.
5) Indepartarea marginii gingivale rezultate in urma inciziei orizontale (microgingivectomie) se face cu instrumente de detartraj (gheara, chiurete, pense)
6) Indepartarea tartrului subgingival restant
7) Indepartarea tesutului de granulatie cu chiurete chirurgicale (pentru a permite accesul visual si instrumental la peretii pungilor parodontale
8) Chiuretajul radacinilor cu chiurete GRACEY, razuse subgingivale
9) Indepartarea cu precizie minutioasa, in totalitate a resturilor de tesut de granulatie epitelial si conjunctiv cu chiurete GRACEY
10) Controlul osului alveolar restant si indepartarea zonelor osteitice ramolite. Se rotujesc muchiile si varfurile ascutite cu chiurete, daltite, freze de os, se reduc in grosime peretii pungilor osoase pana cand se transforma in planuri inclinate, tangente la supraf radacinilor.
11) Hemostaza – controlul evidarii in totalitate a continutului pungilor parodontale si a peretilor alveolari restanti.
12) Spalarea plagii cu ser fiziologic, clorhexidina 0.12%
13) Aplicarea materialului de aditie in vederea obturarii continutului pungii si a restaurarii peretilor alveolari distrusi prin resorbtie osoasa
14) Aplicarea si mentinerea membranelor resorbabile sau neresorbabile in cadrul procedurii de regenerare tisulara gradata
15) Protectia plagii prin sutura
- Incizia în operaţiile cu lambou.
Incizie orizontala – in bizou intern – pana la marginea crestei alveolare la 0.5-1.5 mm de marginea gingivala libera, efectuata cu un bisturiu cu lama interșarjabilă nr 11, 12, 15 sau 15c.
Pentru reflectarea in totalitate a lamboului se practica 2 incizii verticale pe versantul vestibular la distanta de dinte de o parte si alta a zonei bolnave.
* Inciziile asa zise vertical vor avea un traiect usor oblic fata de axul dintelui si in afara zonei operate, astfel incat sa rezulte un lambou in forma de TRAPEZ, cu baza mare spre fundul de sac vesibular, ceea ce ii asigura o mai buna irigatie.
* Capatul gingival al inciziilor verticale trebuie sa fie plasat in zona dintre varful papilei si mijlocul marginii gingivale libere pentru a Evita sectionarea axului vascular al papilei care traverseaza zona centrala. Zona de mijloc a marginii gingivale libere este cea mai intinsa prin convexitatea maxima a coletului in zona mijlocie si supusa impactului alimentar, ceea ce, in cazul sectionarii, ar ingreuna vindecarea, cu aparitia unor Sechele dehiscente de tip cuneiform sau ”in treapta” prin decalajul intre cele doua margini gingivale in raport cu incizia verticala.
* capatul opus al inciziei verticale se plaseaza in mucoasa mobile alveolara, decliv fata de adancimea celei mai mari pungi parodontale
* in cazul lambourilor limitate ”in L”, incizia verticala este unica, la unul din capetele inciziei orizontale, care se intinde de-a lungul a 1-3 dinti pentru tratamentul unor pungi localizate approximal sau interradicular.
- Sutura în operaţiile cu lambou.
- Rolurile suturii
o Reduce sangerarea postoperatorie
o Mentine tesuturile in pozitie nedeplasabila
o Reduce durerile postoperatorii
o Asigura contentia si retinerea materialului implantat in pungile parodontale si/sau a membranelor de in interventiile de regenerare tisulara ghidata
o Favorizeaza vindecarea - Sutura se realizeaza cu ace curbe sau drepte, cel mai bine atraumatice
- Ca fire de sutura se foloses produse sintetice resorbabile, firul de matase, par de cal
- Sutura poate fi:
Intrerupta : in puncte separate, procedeul cel mai frecvent folosit
In lasou – pt a mentine un lambou unic repozitionat coronar, pe o singura fata a dintelui sau lateral
Continua – similara celei in lasou, pentru mentinerea in pozitie coronara a unui lambou mai mare, situat pe acelasi versant al dintelui
De plăpumar – cand firul de sutura nu urmeaza un traseu continuu peste marginile lambourilor, iesind la suprafata inainte de acestea. Poate fi orizontala sau verticala. Se utilizeaza in zonele aproximale, deasuora unor implanturi granulare. - REGULI DE SUTURA
-Aplicarea firului de sutura in portiunile cele mai keratinizate ale lambourilor
-Utilizarea unui nr sufficient de fire de sutura
-Atingerea marginala a planurilor saturate. Cand acest lucru nu este posibil, sutura ”de pozitie” este totusi utila si necesara si poate fi completata si protejata cu cimenturi chirurgicale.
-Tensiunea firelor de sutura trebuie sa fie astfel controlata incat sa nu produca necroza dar sa mentina in pozitie lambourile si eventuala membrana sau materialul de aditie subiacent.
- Operaţia cu lambou parţial reflectat.
In anumite privinte, aceasta tehnica o continua pe cea a chiuretajului subgingival descries anterior(Tehnica Widman), cu microlambouri papilare, pe care o depaseste printr-o serie de detalii tehnice deosebil de precise. In raport cu aceasta tehnica prezinte urmatoarele av si dezav.
- Avantaje
o Dilacerari tisulare reduse
o Dislocari de os minime
o Traumatism alveolar redus
o Reacolare gingivala buna, favorizata de contactul postoperator strans al gingiei cu suprafata dintelui (datorita decolarii reduse)
o Retractie gingivala si hiperestezie postoperatorie mai reduse
o Aspect fizionomic mai bun
- Dezavantaje:
o Tehnica operatorie foarte precisa, mai dificila
o Controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologice este mai dificil
o Lambourile interdentare necesita o reaplicare exact in pozitia initiala - Indicatii:
o Pungi mici sau de adancime medie 3-6 mm - Tehnica:
1) Prima incizie pe versantul V la cca 0.5 mm de creasta marginii libere si la 1,5-2mm de aceasta pe versantul oral. Incizia este usor oblica cu bizou intern pana la marginea osului alveolar si este urmata de o decolare papilara si marginala reduse, care expun osul alveolar pe o distanta de 2-3 mm.
2) A 2 a incizie este verticala intrasulculara pana la marginea osului alveolar
3) A 3 a incizie este orizontala, efectuata cu bisturiul GOLDMAN-FOX sau ORBAN si se excizeaza tesutul epitelial si conjunctiv situat pe creasta alveolara, intre cele 2 suprafete incizate initial
4) In continuare se procedeaza ca si in cazul operatiei cu lambou refletat total : detartraj, chiuretaj radicular, chiuretajul tesutului de granulatie si indepartarea zonelor de os ramolit.
Dupa oprirea sangerarii, spalarea cu sol de ser fiziologic si controlul indepartarii in totalitate a tesuturilor patologie, se sutureaza lamboul in pozitie cu sutura intrerupta. Se poate aplica un ciment chirurgical in special in zonele unde lambourile nu se intalnesc marginal.
- Operaţiile cu lambou mucozal
o Consta in decolarea numai a mucoasei sau a mucoasei si submucoasei de periostul subiacent. Prezenta periostului mentinut pe os este necesara pentru a primi o grefa gingivala de vecinatate sau de la distanta. In acest caz, lamboul mucosal este suturat la periost cat mai decliv spre fundul de sac vestibular.
Interventia se practica pt:
o Desfiintarea bridelor si insertiilor msculare inalte care tractioneaza marginile gingivale si predispun la retractie gingivala (de obicei, in regiunea caninilor si premolarilor inferiori).
o Adancirea fundului de sac vestibular, printr-un lambou mucozal repozitionat apical
- Operaţia cu lambou repoziţionat apical.
- Metoda lamboului repozitionat apical corespunde cerintelor unei chirurgii functionale de desfiintare a pungilor parodontale
- Consecintele sunt insa nefizionomice si pot aparea fenomene hiperestezice la nivelul portiunilor radiculare descoperite
- Operatia rezulta din reducerea volumului osului alveolar in genereal si urmareste in particular desfiintarea pungilor parodontale palatinale.
- In cursul operatiilor cu lambou, in special cel reflectat total, se realizeaza o modelare osoasa cu pierderi din volumul crestei alveolare, impuse de indepartarea osului ramolit, osteitic. Aceasta se realizeaza pe fondul preexistent al resorbtiei osoase alveolare. In consecinta, nivelul de fixare a lamboului, dupa efectuarea interventiei, este situat mai apical.
- La nivelul radacinilor palatinale, mucoasa masticatorie a boltii palatine nu prezinta o componenta alveolara mobila, deplasabila spre apical (corion gros, f adherent la periost)
- . Deoarece aceasta deplasare este necesara pentru indepartarea continutului patologic al pungii, se practica urm tehnica:
a. Incizie in bizou intern a gingiei sub marginea libera pana la dinte sub fundul pungii si excizarea peretilor
b. A 2 a incizie se decoleaza un strat subtire de mucoasa palatinala
c. Se chiureteaza tesuturile patologice subiacente, se modeleaza marginile osului alv
d. Lamboul palatinal subtire se sutureaza intrerupt intr- o pozitie mai apicala fata de cea initiala, ceea ce incheie operatiunea de desfiintare a pungii paro palatinale.
!! Lamboul repozitionat apical se practica si in cazul refacerii coroanei clinice a dintilor, redusa prin atritie avansata.
- Operaţia cu lambou deplasat coronar.
o Urmareste acoperirea partiala sau totala a suprafetelor radiculare unde s-au produs retractii gingivale cu pungi parodontale si exista efecte secundare nedorite: efecte nefizionomice, hiperestezie.
o In mod particular metoda se adreseaza defectelor furcatiilor de clasa a 2 a la mandibula,dar si retractiilor gingivale mai frecvent din zona frontala mandibulara fara pungi parodontale => operatia se situeaza in cadrul INTERVENTIILOR CHIRURGICALE MUCO-GINGIVALE.
o Interventia se bazeaza pe calitatile celulelor osteoprogenitoare ale periostului gingivo alveolar si pe functia acestuia de membrana protectoare fata de invazia tesutului epitelial pe care o asuma in mod natural in cadrul RTG (regenerare tisulara ghidata)
o Interventia se realizeaza cu lambou partial reflectat, conditionarea suprafetelor radiculare cu acid citric, EDTA sau tetracilina si practicarea unei contraincizii orizontale a mucoasei alveolare din fundul de sac vestibular pentru a usura alunecarea spre coronar a lamboului (care, prin echipamentul sarac in fibre elastice nu poate fi intins pe suprafata radiculara denudata, ci doar deplasat in directia dorita)
- Chirurgia osoasă alveolară.
Constituie o serie de interventii de rezectie si modelare osoasa – osteotomii si osteoplastii si se realizeaza in:
- Pungi parodontale osoase, acolo unde osul alveolar este intarit de o prelugire din corpul oaselor maxilare
- Resorbtii osoase verticale unde se atenueaza neregularitatile conturului osos alveolar
- Restaurarea coroanei clinice a dd prin gingivectomie si remodelare a marginii osului alveolar
- Exostoze ale marginii si versantilor osului alveolar
Interventii de restaurare a osului alveolar:
o Refacerea prin mecanisme naturale a osului alveolar nu este posibila fara o interventie ajutatoare, terapeutica.
o 2 directii de tratament:
▪ Fara utilizarea unui material aditional
▪ Prin tratament de aditie
- Grefele osoase.
Reprezinta o forma importanta a terapiei de aditie care urmareste:
- Reducerea adancimii pungilor parodontale
- Realizarea unei jonctiuni gingivo-dentare inalte
- Micsoarea gradului de resorbtie osoasa
- Inaltarea nivelului de os alveolar restant
Clasificare:
o Grefe de origine umana
Grefe osoase autogene sau autologe umane
- Din CB: particule de os cortical + sange, fragmente de perete alveolar dupa extractii, os medular recoltat din zona tuberozitatii
- Din afara CB: fragmente de os iliac
o Grefe osoase alogene sau omologe umane
· os iliac
o Grefe osoase heterologe sau xenogene recoltate de la animale (bovine)
o Materiale sintetice inlocuitoare de os
▪ Materiale sintetice aloplastice
- Hidroxiapatite neporoase
- Hidroxiapatite poroase
- Beta tricalciu fosfat
- Copolimeri asociati cu hidroxid de Ca: PMMA, PHEMA
- Sticle bioactive: saruri de Na, Ca, Si
▪ Alte materiale utilizate in terapia de aditie
- Sulfatul de Ca
- Fragmente de sclera, dura mater, cartilaj, cement, dentina
- Colagen
- Pulbere de coral, carbonat de calciu coralier
