SISTEMUL RESPIRATOR Flashcards
1
Q
RESPIRATIA
A
–>Constă într-o serie de procese care realizează schimbul de gaze (oxigen și dioxid de carbon) între celulele corpului și mediul extern, procese asigurate de sistemul respirator.
–>În alcătuirea acestuia intră multiple organe implicate în transportul aerului în și din plămâni. Sistemul care transportă oxigen și dioxid de carbon între celulele corpului și sistemul respirator, este sistemul circulator.
2
Q
În alcătuirea sistemului respirator intră:
A
PARTEA DE CONDUCERE - Un sistem de tuburi ramificate care alcătuiesc căile aeriene
PARTEA RESPIRATORIE - Terminațiile celor mai mici ramuri ale acestor tuburi se deschid în săculeți cu aer de dimensiuni microscopice, care poartă numele de alveole
3
Q
CAI AERIENE implicate în transportul aerului în și din alveole:
A
-cavitățile nazale;
-faringe;
-laringe;
-traheea;
-bronhiile;
-bronhiolele.
4
Q
Alveolele
A
-prezintă membrane subțiri, acoperite de rețeaua capilară extinsă a circulației pulmonare;
-alveolele pun la dispoziție o mare suprafață de schimb la nivelul căreia se realizează schimbul de gaze;
5
Q
DIFUZIUNEA
procesul care permite schimbul de gaze
A
înlocuirea dioxidului de carbon din sânge cu oxigenul din alveole
6
Q
ORGANELE SISTEMULUI RESPIRATOR
A
-cavitatea nazală;
-sinusurile;
-laringele;
-traheea;
-arborele bronșic;
-plămânii.
7
Q
NASUL
A
–>Constituie calea pe care aerul intră în mod normal în sistemul respirator.
–>Alternativ, aerul poate pătrunde și pe calea cavității bucale. Acest lucru este favorizat de intersecția în zona posterioară a cavității orale, dintre cavitatea nazală și gură.
–>Această zonă este de fapt o cale comună sistemelor respirator și digestiv, care poartă numele de faringe.
8
Q
Nasul prezinta 2 portiuni:
A
-PORTIUNEA EXTERNA – alcătuită din cartilaj și piele;
-PORTIUNEA INTERNA – cavitățile nazale, care sunt tapetate cu o mucoasă nazală. Deschiderile lor către mediul extern se numesc nări (narine externe).
9
Q
CAVITATEA NAZALA este impartita median de catre:
A
septul nazal
10
Q
CORNETE NAZALE
CORNETE NAZALE INFERIOARE, MIJLOCII SI SUPERIOARE
A
–>extensii de natură osoasă
–>subîmpart cavitatea nazală în căi aeriene (meaturi: inferior, mijlociu, superior).
11
Q
apare in grile
PORTIUNILE INTERIOARE ale nasului
in nr. de 3
A
CORNETELE INFERIOR, MIJLOCIU SI SUPERIOR
12
Q
SINUSURILE
A
–> se afla la nivelul cavităților nazale
–>sunt anumite spații goale, care se deschid și a căror extindere se orientează către oasele craniului: osul frontal, sfenoid, etmoid și maxilar.
13
Q
apare in grile
SINUSUL SFENOIDAL - localizare
A
situat inferior de șaua turcească a osului sfenoid
14
Q
Cu ce ajuta prezenta sinusurilor?
A
Prezența acestor sinusuri reduce greutatea craniului și totodată funcționează drept camere de rezonanță și spații de condiționare a aerului.
15
Q
MUCOASA NAZALA - unde se gaseste?
A
Sinusurile sunt căptușite de o mucoasă care reprezintă de fapt continuarea celei de la nivelul cavității nazale.
16
Q
Cum se pot declansa senzatiile olfactive?
A
Atât cornetele nazale, cât și sinusurile reprezintă zone în care are loc încălzirea aerului și scăderea vitezei acestuia.
În acest fel particulele inspirate pot precipita și declanșa senzații olfactive.
17
Q
Cu ce se asociaza cavitatea nazala?
A
cu simtul olfactiv / simtul mirosului
18
Q
Cate sinusuri nazale se afla in nas?
A
Sinsurile nazale sunt pereche, deci în total vor fi 8.
-2 frontale;
-2 sfenoide;
-2 etmoide;
-2 maxilare.
19
Q
Cum se mai numeste BOLTA PALATINĂ?
A
PALATUL DUR
20
Q
Cum se mai numeste VĂLUL PALATIN?
A
PALATUL MOALE
21
Q
Unde se afla REGIUNEA OLFACTIVA?
A
Peretele superior al cavității nazale, care prezintă o zonă a mucoasei nazale - REGIUNEA OLFACTIVA
22
Q
Ce fac CELULELE de la nivelul REGIUNII OLFACTIVE?
A
Celulele de la acest nivel sunt implicate în depistarea variatelor tipuri de molecule și pe calea nervilor olfactivi (perechea I), informează encefalul prin transmiterea de impulsuri nervoase, care vor fi interpretate de acesta ca mirosuri.
23
Q
Cum se face patrunderea aerului printre cornetele nazale?
A
Pătrunderea aerului printre cornetele nazale se face:
—–> prin VESTIBUL, care reprezintă porțiunea anterioară a cavității nazale.
—–>În continuare, aerul ajunge în nazofaringe prin 3 orificii, denumite meaturi: superior, mijlociu, inferior.
24
Q
VESTIBUL
A
Reprezintă porțiunea anterioară a cavității nazale
25
Nasul prezintă adaptări care asigură:
| RECE, USCAT, MICROBI
-->încălzirea aerului rece – prin prezența vaselor de sânge din mucoasa nazală;
-->umidificarea aerului uscat – prin prezența mucusului secretat de către mucoasa nazală;
-->filtrarea aerului – prin mucus, care intervine și în captarea particulelor fine de praf și microorganismele; odată contaminat, mucusul este transportat pe calea celulelor ciliate ale mucoasei nazale, la nivelul faringelui, după care este înghițit.
26
# ***apare in grile***
MUCOASA NAZALA este transportat pe calea [...] pentru filtrarea aerului
-->Odată contaminat, mucusul este transportat pe calea celulelor ciliate ale mucoasei nazale, la nivelul FARINGELUI, după care este înghițit.
27
RINITA
-->constituie inflamația mucoasei nazale. Dacă este de natură alergică localizată în fosele nazale, atunci se numește rinită alergică.
28
Factorii determinanți RINITEI:
-polen – o formă de rinită cauzată de un astfel de alergen, se numește febra fânului;
-pene;
-acarieni;
-păr de animale.
29
FARINGELE
-->reprezintă un organ cuprins între cavitățile nazale și laringe, constituind totodată un pasaj comun sistemelor digestiv și respirator.
30
# ***apare in grile***
FARINGELE se extinde de la [...] pana la [...]
Faringele reprezintă un organ cuprins între CAVITĂȚILE NAZALE și LARINGE.
31
Faringele se împarte în 3 porțiuni:
-nazofaringe
-orofaringe
-laringofaringe
32
NAZOFARINGE - localizare
-deasupra vălului palatin (palatul moale),
-zona imediat posterioară cavităților nazale;
33
OROFARINGE - localizare
-posterior cavității orale,
-zona inferioară nazofaringelui;
-reprezintă zona de intersecție dintre căile digestive și respiratorii;
34
# ***apare in grile***
LARINGOFARINGE - localizare
-zona inferioară orofaringelui
-posterioară laringelui.
35
La nivelul PERETILOR LATERALI ai NAZOFARINGELUI, se deschid:
-cele două trompe ale lui Eustachio care încep de la urechea medie și care intervin în egalizarea presiunii aerului în segmentul cuprins între nazofaringe și urechea medie.
36
Cum se poate face instalarea numeroaselor infecții ale urechii medii?
Din nazofaringe pot ajunge în trompa lui Eustachio microorganisme
37
Ce se remarca in ZONA MEDIANA a PERETELUI POSTERIOR al NAZOFARINGELUI?
Se remarcă AMIGDALA FARINGIANA
38
Unde se afla AMIGDALA FARINGIANA?
In ZONA MEDIANA a PERETELUI POSTERIOR al NAZOFARINGELUI
39
ROLUL AMIGDALEI FARINGIENE
Este o masă de țesut limfatic, care produce limfocite potrivite care vor acționa asupra agenților infecțioși captați din aer, protejând astfel sistemul respirator.
40
Ce se poate intampla in cazul tumefierii AMIGDALEI FARINGIENE?
| TUMEFIERE = UMFLATURA
Vegetații adenoide, care pot bloca pasajul aerului.
41
Ce se poate remarca in PORTIUNEA LATERALA a FARINGELUI?
| PORTIUNEA LATERALA A FARINGELUI = OROFARINGE
Se întâlnesc amigdale palatine (tot mase de țesut limfatic, dar de formă ovală),
42
AMIGDALA PALATINA
-->Tot mase de țesut limfatic, dar de formă ovală,
-->Funcție identică amigdalelor faringiene:
Produce limfocite potrivite care vor acționa asupra agenților infecțioși captați din aer, protejând astfel sistemul respirator.
43
AMIGDALITA
Apariția unei inflamații la nivelul amigdalelor palatine
44
COANELE NAZALE
Căile de legătură între cavitatea nazală și nazofaringe.
45
Capătul distal al faringelui se ramifică în:
-->esofag - în continuarea căruia urmează stomacul; esofagul se află în spatele traheei;
-->laringe - în continuarea căruia urmează traheea.
46
LARINGELE
-->Reprezintă o structură de natură cartilaginoasă care în zona vertebrelor cervicale, face legătura între faringe și trahee.
-->Laringele poate fi descris ca o extindere a traheei în partea superioară a acesteia.
47
Din ce este alcatuit laringele?
| tip de țesut
Țesut conjunctiv, care prezinta 11 structuri cartilaginoase dispuse asemănător unei cutii.
48
Care sunt mai exact structurile cartilaginoase ale laringelui?
-cartilajul tiroid
-cartilajul cricoid
-cartilajul epiglotic
49
CARTILAJUL TIROID
-->Este cel mai mare, denumit și „mărul lui Adam”,
-->Se observă în partea anterioară (ventrală) a gâtului; la bărbați este mai pronunțat comparativ cu femeile;
50
CARTILAJUL CRICOID
Asemănător unui inel cu pecete, face legătura între laringe și trahee;
51
CARTILAJUL EPIGLOTIC (EPIGLOTA)
-->Constituie un pliu asemănător unui capac cu formă de frunză, dispus în zona de intrare în laringe;
-->La trecerea alimentelor sau lichidelor în esofag, epiglota are rolul de a obtura căile respiratorii (se închide peste laringe în cursul deglutiției).
-->Glota reprezintă deschiderea către laringe.
52
CORZILE VOCALE
La nivelul pereților laterali iau naștere două seturi de cute/ pliuri/ falduri de țesut membranos gros în interiorul laringelui
53
# ***apare in grile***
Din ce tip de țesut sunt alcătuite CORZILE VOCALE?
2 seturi de cute/ pliuri/ falduri de țesut membranos gros în interiorul laringelui
54
Cum se produc sunetele care ulterior vor deveni cuvinte?
În expir, când aerul este expulzat din plămâni, acestea vibrează și produc sunete, care cu ajutorul mușchilor gâtului, buzelor, limbii și obrajilor, se transformă în cuvinte.
55
De ce depinde TONALITATEA?
Tonalitatea depinde de lungimea corzilor vocale, motiv pentru care tonalitatea mai ridicată se observă la copii și femei, la care corzile vocale sunt mai scurte.
56
# ***apare in grile***
EPIGLOTA vs GLOTA
EPIGLOTA = un lambou cartilaginos deasupra glotei care împiedică hrana să pătrundă în laringe.
GLOTA = se deschide în trahee și este responsabilă de producerea sunetului.
57
TRAHEEA
Reprezintă o continuare a laringelui sub formă de tub semirigid pe care îl leagă de arborele bronșic.
58
Lungimea TRAHEEI
Dispusă pe linia mediană a gâtului, traheea se întinde pe o lungime de circa 10-12 cm.
59
Susținerea ei, precum și faptul că se menține constant deschisă, sunt asigurate de ... :
unt asigurate de anumite inele în forma literei „C” de natură cartilaginoasă, dispuse unul peste celălalt și care în partea posterioară sunt deschise.
60
Prin ce sunt separate inelele cartilaginoase vecine si capetele acestora?
Sunt separate de tesut conjunctiv si muscular neted
61
ROLURILE TRAHEEI
-constituie o cale de trecere pentru aer (intrarea și ieșirea sa);
-filtreaza aerul – prin mucoasa care tapetează traheea; aceasta prezintă celule ciliate care vor filtra aerul înainte de pătrunderea lui în plămâni; particulele imobilizate în mucus sunt împinse spre faringe cu scopul de a fi înghițite.
62
BRONHII PRIMARE/ PRINCIPALE
Ramificațiile terminale ale traheei sunt în număr de două și se numesc BRONHII PRIMARE/ PRINCIPALE: stângă și dreaptă.
63
Structura BRONHIILOR
Acestea au structură similară traheei - de NATURA CARTILAGINOASA
64
BRONHIA STANGA vs BRONHIA DREAPTA (DIFERENTE)
Față de bronhia stângă, cea dreaptă este mai largă și prezintă o poziție mai verticală.
65
BRONHIOLELE
Proporțional cu diviziunea lor la nivelul plămânilor, diametrul bronhiilor se reduce semnificativ, ajungând până la circa 1 mm, unde sunt lipsite de cartilaj și se transformă în BRONHIOLE.
66
Din ce sunt alcatuite BRONHIOLELE?
În alcătuirea peretelui acestora intră țesut muscular neted susținut de țesut conjunctiv. Bronhiolele sunt înconjurate de benzi de mușchi netezi.
67
Bronhiolele continuă să se ramifice până la stadiul de ... :
bronhiole terminale
68
BRONHIOLELE TERMINALE
Reprezintă conductele aeriene cele mai mici și ultimele ramificații ale arborelui bronșic
69
În continuare BRONHIOLELOR TERMINALE se află ... :
bronhiolele respiratorii
70
Deschiderea BRONHIOLELOR RESPIRATORII se face in ... :
in ALVEOLE
71
Ce reprezinta ARBORELE BRONSIC?
Reprezintă un sistem de căi de transport ramificate la nivelul plămânilor
72
ARBORELE BRONSIC este alcatuit din ramificatiile:
-traheei;
-bronhiilor;
-bronhiolelor.
73
ROLURILE ARBORELUI BRONSIC
-de a conduce aerul de la trahee la alveole;
-și totodată de a-l filtra, datorită mucoasei care-l căptușește.
74
Prin inflamarea arborelui bronsic se instaleaza afectiunea denumita:
BRONSITA
75
ASTM
Episoade de respirație îngreunată și șuierătoare („wheezing”) la anumite perioade.
76
CAUZA ASTM
Cauza o reprezintă în general alergenii din mediul înconjurător care declanșează spasmul mușchilor netezi ai arborelui bronșic.
77
PLAMANII
Organe pereche care ocupa cea mai mare parte a cavitatii toracice
78
ALVEOLELE
Unitatea functionala de baza a plamanului
79
Cum se face SCHIMBUL DE GAZE la nivelul ALVEOLELOR?
1)Alveolele sunt inconjurate de o retea capilara la nivelul careia se face schimbul de gaze.
2)Sangele este adus la alveole printr-o ramura a arterei pulmonare si dupa schimbul de gaze, este transportat printr-o ramura a venei pulmonare catre partea stanga a inimii.
80
PLAMANII cuprind:
Alveolele
Vasele de sange
Alte tesuturi ale tractului respirator inferior
81
Ce este MEDIASTINUL?
Zona mediana a cavitatii toracice care adaposteste inima, timusul, o parte din esofag si numeroase vase de sange, sustinute prin intermediul tesutului conjunctiv, separa cei doi plamani.
82
Datorita cui se datoreaza aspectul elastic, buretos (spongios)?
Datorita ALVEOLELOR
83
Ce forma au plamanii?
De con (si se impart in lobi -> 3d + 2s)
84
STRUCTURA LOBILOR
LOB > LOBUL MAI MIC > BRONHIOLA
85
Membrana dublu stratificata care inconjoara fiecare plaman
PLEURA
86
PLEURA
Membrana dublu stratificata care inconjoara fiecare plaman
87
STRATURILE AL PLEUREI
1)Stratul intern al acesteia care adera de plamani si patrunde in fisurile dintre lobi - PLEURA VISCERALA
2)Stratul extern care tapeteaza interiorul cavitatii toracice - PLEURA PARIETALA.
88
STRATUL INTERN AL PLEUREI
Stratul intern al acesteia care adera de plamani si patrunde in fisurile dintre lobi - PLEURA VISCERALA
89
STRATUL EXTERN AL PLEUREI
Stratul extern care tapeteaza interiorul cavitatii toracice - PLEURA PARIETALA.
90
,,SAC-DEZUMFLAT"
Intr-o portiune in care bronhiile primare, vasele de sange si nervii intra in plamani, pleura VISCERALA si PARIETALA, se afla una in continuarea celeilalte, formand un asa-numit ,,SAC-DEZUMFLAT"
91
CAVITATEA PLEURALA
ZONA DIN INTERIORUL ,,SACULUI DEZUMFLAT"
(CAV PLEURALA = ,,SAC DEZUMFLAT")
92
Ce se afla la nivelul CAVITATII PLEURALE?
La nivelul cav. pleurale se afla u lichid responsabil de mentinerea in contact strans a celor doua foite si totodata de alunecarea cu usurinta a acestora.
93
RESPIRATIA
Un mecanism fiziologic compus din:
1)VENTILATIE
2)SCHIMB GAZOS
94
Ce este VENTILATIA?
Intrarea si iesirea aerului din alveole este un proces care poarta numele de VENTILATIE.
95
Unde se face intrarea si iesirea aerului in si din plamani?
Prin ALVEOLE
96
Principiul de baza al VENTILATIEI
Principiul de baza al VENTILATIEI presupune deplasarea aerului dintr-o zona cu presiune mare (densitate crescuta) spre o zona cu presiune joasa (densitate scazuta).
97
Cand este permisa INTRAREA aerului in plamani?
Atunci cand presiunea atmosferica o depaseste pe cea din alveole (p. aer > p. alveole)
98
Cand este permisa IESIREA aerului Din plamani?
Atunci cand presiunea atmosferica este depasita de cea din alveole (p. aer < p. alveole)
99
MUSCHII RESPIRATORI
Muschi scheletici aflati sub controlul NERVULUI FRENIC
100
NERVUL FRENIC
nerv spinal aflat in regiunea cervicala, care inerveaza diafragma
101
Ce ROL au MUSCHII RESPIRATORI?
Sub controlul stimulilor nervului frenic, muschii respiratori genereaza modificarile de presiune la nivel pulmonar.
102
In MODIFICARILE DE PRESIUNE intervin:
1)Muschii respiratori
2)Dispunerea anatomica a pleurei viscerale, imediat langa cea parietala
103
SCHIMBARILE DE PRESIUNE sunt dependente de:
-elasticitatea plamanilor
-relatia anatomica pleura - plamani
-spatiul toracic inchis care adaposteste plamanii
104
INSPIRATIA
- Este acea parte din procesul de ventilatie prin care aerul este adus in plamani prin cresterea volumului cavitatii toracice, ca urmare a unor contractii musculare simultane.
-Numeroase seturi de muschi aflati intre coaste (muschii intercostali externi) se contracta, ridicand coastele in sus si inspre exterior. Totodata are loc contractia diafragmei care urmeaza o deplasare in jos.
105
Ce este implicat in INSPIRUL FORTAT?
Contractia diafragmei
+
Muschii intercostali - care sunt cel mai des implicati in INSPIRUL FORTAT!!!
106
Ce este implicat in INSPIRUL NORMAL?
Contractia diafragmei
107
Cum se produce EXPANSIUNEA TORACICA?
Odata cu cresterea volumului custii toracice, elasticitatea plamanilor le permite acestora sa se destinda si sa umple cavitatea toracica, urmand EXPANSIUNEA TORACICA
108
Ce se inregistreaza prin EXPANSIUNEA TORACICA?
Se inregistreaza o crestere a volumului CAILOR AERIENE si a ALVEOLELOR si care implicit scade presiunea de la acest nivel.
109
Ce se intampla in urma EXPANSIUNII TORACICE?
1)Se creeaza conditiile necesare patrunderii libere a aerului atmosferic in alveolele pulmonare.
2)Dupa umplerea plamanilor cu aer, se desfasoara schimburile de gaze dintre ALVEOLE si SANGE.
110
EXPIRATIA
Parte din procesul de ventilatie prin care aerul este scos din plamani, prin scaderea volumului cavitatii toracice.
111
Ce se intampla in cursul EXPIRATIEI?
Muschii respiratori : muschii intercostali externi si diafragma, se relaxeaza si scad volumul cutiei toracice care is recapata forma initiala. In acest fel, plamanii sunt comprimati si volumul lor scade, crescand presiunea aerului din interiorul lor.
112
Ce se intampla in urma EXPIRATIEI?
Se creeaza conditiile necesare iesirii aerului alveolar in atmosfera prin caile aeriene.
113
Prin expir, ce se intampla cu PLAMANII?
Prin expir, plamanii sunt goliti partial de aer.
114
Ce fel de proces este EXPIRUL?
Un proces pasiv, in care controlul poate fi facut de catre organism, insa nu intr-o proportie atat de mare cum poate fi inspiratia.
115
VOLUMUL CURENT - aprox. 500 mL
Volumul de aer vehiculat in interiorul si in exteriorul plamanilor, in conditii de repaus sau in cursul RESPIRATIEI NORMALE
116
Ce valoare are VOLUMUL CURENT?
aprox. 500mL
117
VOLUMUL REZIDUAL - aprox. 1000mL
Volumul de aer care ramane in interiorul plamanilor dupa un expir fortat.
118
Volumul rezidual in expir FORTAT?
aprox. 1000 mL
119
Cat aer ramane in plamani dupa un EXPIR NORMAL?
Raman aprox. 2500mL
==>aprox. 1000ml V.REZIDUAL + aprox.1500mL V.EXPIRATOR DE REZERVA
120
Dupa volumul curent din cursul unui INSPIR NORMAL, ce mai poate fi introdus?
Un volum suplimentar de aprox. 2500-3500mL
121
CAPACITATEA VITALA PULMONARA
Volumul maxim de aer care poate fi vehiculat la nivel pulmonar prin:
==> V. CURENT + VOLUM INSPIRATOR DE REZERVA +VOLUM EXPIRATOR DE REZERVA
122
CAPACITATEA VITALA.
Consta in efectuarea unui INSPIR si unui EXPIR FORTATE.
123
Ce implica CAPACITATEA VITALA?
Implica un efort muscular intens pentru care umplerea plamanilor la capacitatea maxima nu poate fi mentinuta pe o perioada lunga de timp.
124
Cum se face CONTROLUL RESPIRATIEI?
Stimuli nervosi controleaza contractia muschilor respiratori care la randul lor controleaza respiratia.
125
De ce este reprezentat CENTRUL DE CONTROL RESPIRATOR?
Este reprezentat de o anumita zona a encefalului TRUNCHI CEREBRAL - ANUMITE PARTI DIN BULB SI PUNTE, principala responsabila de activitatea muschilor respiratori.
126
Din centrul de control sunt implicate:
1) doua grupuri neuronale - responsabile de controlul RITMULUI (FRECVENTA) respiratiei si AMPLITUDINEA miscarilor din cursul respiratiei fortate
2) o alta zona, ZONA PNEUMOTAXICA - si aceasta responsabila de reglarea FRECVENTEI si AMPLITUDINII respiratiei
127
Cum este monitorizat nivelul de CO2 din torentul sanguin ?
Pe cale indirecta, de catre centrii respiratori din trunchiul cerebral
128
De unde rezulta CO2?
CO2 rezulta in urma proceselor respiratorii celulare.
129
Cresterea concentratiei de CO2 in sangele arterial?
CO2 rezulta in urma proceselor respiratorii celulare, care daca sunt intensificate duc la cresterea concentratiei sale in sangele arterial.
130
Cum este determinata cresterea concentratiei de ioni de hidrogen/ a aciditatii in lichid ?
De la nivelul sangelui arterial, CO2 poate difuza in LCR, determinand cresterea aciditatii in lichid.
131
Cum se produc IMPULSURI NERVOASE la nivelul muschilor respiratori?
Aceasta variatie a aciditatii lichidului, ajunge pe calea LCR la nivelul centrului respirator, care este astfel activat de o concentratie crescuta de [H+] si zona pneumotaxica transmite impulsuri nervoase muschilor respiratori.
132
Ce rol au impulsurie nervoase al muschilor respiratori?
Impulsurile sunt cele care duc la CRESTEREA FRECVENTEI si AMPLITUDINII respiratiei.
133
Ce se intampla in expir?
Concomitent cu expirul CO2 din plamani, SCADE si concentratia [H+] din sange care va determina si SCADEREA celei din LCR ==>INHIBAREA ACTIVARII CENTRULUI RESPIRATOR
134
RECEPTORI AI SISTEMULUI RESPIRATOR ( DE NATURA CHIMICA/ CHEMORECEPTORI )
Chemoreceptori dispusi in arterele carotide - CORPUSUL CAROTIDIAN si in ARCUL AORTIC - CORPUSCULI AORTICI
135
Ce urmaresc chemoreceptorii?
Urmaresc concentratia de O2 dizolvat in sange.
136
Ce constituie un continut SCAZUT in O2?
Constituie un stimul catre CENTRUL DE CONTROL RESPIRATOR pentru CRESTEREA FRECVENTEI si AMPLITUDINII respiratiei.
137
CE FEL DE ACTIVITATE implica controlul respirator efectuat prin activitatea CENTRULUI RESPIRATOR si a CHEMORECEPTORILOR?
Implica MECANISME INVOLUNTARE.
138
De cine pot fi anulate partial IMPULSURILE NERVOASE?
Pot fi anulate partial de IMPULSURILE NERVOASE eliberate de CORTEXUL CEREBRAL catre CENTRUL DE COTROL RESPIRATOR.
139
Ce se intampla cu organismul atunci cand respiratia a fost oprita in mod voluntar?
Acest lucru nu poate avea loc pe o perioada lunga de timp, deoarece concentratiile de CO2 si [H+] cresc in lichidele corpului, activand centrul respirator care elibereaza impulsurile ce depasesc stoparea voluntara a respiratiei. Imediat trebuie reluata inspiratia.
140
HIPERVENTILATIA
Reprezinta respiratia profunda si rapida
141
TRANSPORTUL OXIGENULUI IN SANGE
-aprox. 2% din O2 este dizolvat in plasma sau in citoplasma eritrocitelor;
-restul de 98% din O2 este legat de moleculele de hemoglobina din eritrocite - OXIHEMOGLOBINA. O molecula de hemoglobina leaga facil 4 molecule de oxigen.
142
TRANSPORTUL DIOXIDULUI DE CARBON IN SANGE
-aprox. 7% din CO2 este dizolvat in plasma si in citoplasma eritrocitelor (ca CO2) -->FORMA LIBERA
-aprox. 93% se raspandeste in entritrocitele din sange
143
DIN % DE 93% RASPANDIT IN ERITROCITE, CO2 SE DISTRIBUIE ASTFEL:
-aprox. 25-30% din CO2 este legat (intr-un loc diferit de locul de legare al O2) de moleculele de hemoglobina din eritrocite care au cedat in prealabil O2in tesutururi - CARBAMINOHEMOGLOBINA;
-aprox. 70-75% din CO2 este transportat sub forma de IONI DE BICARBONAT (HCO3-) in eritrocite.
144
FROMAREA ACIDULUI CARBONIC / H2CO3
1) Formarea ionilor bicarbonat - trecerea CO2 din tesuturi in plasma sanguina
2) Interactiunea CO2 si H2O din eritrocite, formand H2CO3
145
ANHIDRAZA CARBONICA
O enzima din eritrocite, care catalizeaza reactia de formare a h2co3
146
CARACTERISTICI ACID CARBONIC
H2CO3 format este instabil si disociaza (descompune) in ioni hidrogen [H+] si ioni bicarbonat (HCO3-)
147
Cum se formeaza BICARBONATUL DE SODIU?
HCO3 se deplaseaza din hematii in schimbul Cl- si impreuna cu Na se formeaza BICARBONATUL DE SODIU (NaHCO3-)
148
PROCESUL DE TRANSFER DE CLOR
In cazul unui numar crescut de molecule de CO2 in sange, PROCESELE AU LOC RAPID si se inregistreaza un influx crescut de ioni de clor in eritrocite, fenomen cunoscut drept TRANSFER DE CLOR.
149
CUM este inlaturat [H+] din H2CO3?
Printr-un sistem TAMPON, reactie specifica hemoglobinei
150
Ce se intampla in CAPILARELE PULMONARE?
Are loc mecanismul OPUS transferului de Cl prin care
1) ionii de clor ies din eritrocit,
2) ionii de bicarbonat patrund in eritrocit
151
Care este procesul care permite realizarea schimbului de O2 din aer cu CO2 din sange?
DIFUZIUNEA - procesul pasiv, fara consum de energie a moleculelor --> din zona in care sunt in concentratie crescuta, catre o zona cu concentratie scazuta.
152
1) O2 ajuns in sacul alveolar va traversa membrana respiratorie prin difuziune si va ajunge in plasma, dupa care la interiorul eritrocitului, se leaga cu usurinta de hemoglobina, forma in care VA FI TRANSPORTAT CELULELOR
2) Dupa trecerea molec. de O2 din sacul alveolar, are loc CONVERTIREA ionilor de bicarbonat in molec. de CO2 comparativ cu aerul alveolar sarac in CO2
3) In finalul schimbului de gaze dintre sange si aer, eritrocitele pleaca din zona sacilor alveolari. Capilarele pulmonare se unesc si formeaza venulele pulmonare, care se unesc la randul lor si formeaza venele pulmonare, responsabile de TRANSPORTUL SANGELUI CATRE INIMA -->se deschid in partea stanga a inimii (AS) dupa care, VS va pompa sangele bogat in O2 catre toate tesuturile corpului.
153
ROLUL O2 IN METABOLISMUL CELULAR
O2 este necesar in metab. celular pentru ELIBERAREA DE ENERGIE si SINTEZA ATP
