Sistemul digestiv Flashcards

1
Q

Ce lungime si cate straturi are tractul gastrointestinal?

A

9 m si 4 straturi

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care este primul strat al tractului gastrointestinal?

A
  1. Mucoasa: epiteliu deasupra unui tesut conjunctiv care prezinta cantitati reduse de muschi neted. La nivelul mucoasei se află glandele tractului gastrointestinal responsabile de secreția enzimelor digestive și a mucusului cu rol protector al țesturilor tractului gastrointestinal.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Care este al doilea strat al tractului gastrointestinal?

A
  1. Submucoasa: contine vase de sange, vase limfatice și nervi.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care este al treilea strat al tractului gastrointestinal si care este o particularitate a lui?

A
  1. Muscular: fibre circulare si longitudinale. Stomacul are un al treilea strat muscular, stratul oblic, care se gaseste intre submucoasa si stratul de muschi circular.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care este al patrulea strat al tractului gastrointestinal?

A
  1. Stratul seros/seroasa: alcătuită din peritoneul visceral. În continuarea acestuia urmează peritoneul parietal, care tapetează cavitatea abdominală.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Principalele componente ale dintelui

A

Smalțul și dentina;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Smalțul

A

Dispus la exteriorul dintelui, reprezintă cea mai dură substanță din organism. În alcătuirea ei intră în principal săruri de calciu, care se găsesc în concentrația cea mai mare în hidroxiapatită (substanță minerală);

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Dentina

A

Dispusă sub smalț, este mai moale decât acesta. Dentina alcătuiește cea mai mare parte din dinte, înconjurând pulpa dentară (care se compune din cavitate pulpară + canal radicular) la nivelul căreia se află vasele de sânge, nervii și țesuturile conjunctive ale dintelui, care pătrund prin canalul radicular;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Radacina dintelui

A

Este acoperită de cement în jurul căruia se află membrana periodontală;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Ce inițiază saliva?

A

Inițiază descompunerea glucidelor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Glandele salivare prezinta 2 tipuri de celule. Care sunt și ce secreta?

A
  1. Celule seroase, care sintetizează amilaza, enzimă care digeră chimic molecule de amidon și glicogen până la dizaharide ( maltoza ).
    Alimentele petrec un interval scurt de timp în cavitatea orală, motiv pentru care doar o mică parte din amidon este digerat la acest nivel, cea mai mare parte se desfășoară în intestinul subțire;
  2. Celule mucoase;
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Cum se numește prelungirea conică a palatului moale?

A

Uvulă;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

În traseul său către stomac, esofagul traversează diafragma printr-un orificiu denumit…

A

Hiatusul esofagian;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Care este primul segment al tractului gastrointestinal la nivelul căruia se remarcă cele 4 straturi?

A

Esofagul;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Intre ce sfinctere se află stomacul?

A

Cardial și pilor;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Câte regiuni are stomacul?

A
  1. Cardia
  2. Formixul
  3. Corpul
  4. Antrul piloric
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Mucoasa stomacului prezintă invaginații care duc la formarea de

A

Cripte gastrice profunde, la nivelul cărora se varsă produșii de secreție ai glandelor gastrice (mai specific, sucul gastric alcătuit din numeroase substanțe).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

În alcătuirea glandelor gastrice intră 3 tipuri de celule:

A
  1. celule parietale (se află pe la mijloc);
  2. celule principale (dispuse spre bază);
  3. celule mucoase (dispuse spre suprafață).
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Celulele parietale secretă substanțe care intră în alcătuirea sucului gastric, iar acestea sunt:

A
  1. acid clorhidric – important în activarea enzimelor proteolitice (pepsinogenul în pepsină); Totodată, acidul clorhidric nu este o enzimă, dar are ca substrat mai multe alimente pe care le transformă în unități mai mici în stomac;
  2. factor intrinsec – necesar pentru absorbția vitaminei B12 în intestinul subțire.
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Celulele mucoase secretă:

A

mucus – care intră și el în alcătuirea sucului gastric și are rolul de a proteja peretele gastric de autodigestie deoarece formează un strat vâscos, alcalin.

21
Q

Celulele principale secretă:

A

Enzime proteolitice, care și ele intră în alcătuirea sucului gastric. Secreția enzimelor se face sub formă inactivă, de precursori.
De exemplu, pepsina este cea mai importantă enzimă proteolitică secretată în formă inactivă de pepsinogen de către celulele principale. Conversia lui în forma activă de pepsină se face în prezență de acid clorhidric.

Labfermentul este tot o enzimă proteolitică digestivă, care acționează în stomac, însă întâlnită doar în stomacul sugarilor, care intervine în digestia proteinelor din lapte. Produsul rezultat este o proteină coagulantă.

22
Q

Asupra cui actioneaza pepsina?

A

Pepsina acționează în stomac, asupra majorității proteinelor mari, pe care le descompune în unele mai mici (peptide).

23
Q

Sub ce control nervos se afla secreția de suc gastric?

A

Secreția de suc gastric se află sub control nervos exercitat de către fibre ale sistemului nervos parasimpatic (fibre ale nervului vag X)

24
Q

Ce hormon controleaza secretia anumitor substanțe din sucul gastric?

A

Secreția anumitor substanțe din sucul gastric poate fi controlată și prin hormonul produs de celule enteroendocrine din mucoasa stomacului, denumit gastrină.
Aceasta controlează secreția de: pepsinogen, acid clorhidric și mucus.

25
Q

Mucoasa stomacului intervine în absorbție, însă într-un procent redus, permițând absorbția:

A

unor cantități mici de apă
glucoză
ioni
alcool

26
Q

Straturile peretelui intestinului subțire, cuprind de la interior spre exterior:

A
  1. mucoasa
  2. musculara mucoase.
  3. submucoasa (cu vase de sânge)
  4. mușchi dispus circular
  5. mușchi dispus longitudinal
  6. seroasa
27
Q

In duoden dizaharidele devin

A

monozaharide

28
Q

În duoden proteinele devin

A

aminoacizi

29
Q

În duoden lipidele devin

A

acizi grași și glicerol

30
Q

În lumenul duodenului se varsă produsul de secreție al ficatului, bila, prin:

A

căile biliare (ductul hepatic comun și ductul coledoc) apoi prin ampula hepatopancreatică.

31
Q

La nivelul submucoasei duodenului întâlnim:

A
  1. aglomerări de țesut limfoid, dispuse în noduri, identic plăcilor Peyer din ileon;
  2. glande mucoase, numite glande duodenale (glandele lui Brunner), care produc mucus alcalin cu rol în neutralizarea chimului gastric acid.
32
Q

Enzimele digestive eliberate de pancreas în lumenul duodenal sub formă de suc pancreatic, sunt:

A
  1. tripsina și alte proteaze (chimotripsina, carboxipeptidaza) – degradează proteinele și peptidele (substrat) până la stadiu de dipeptide;
  2. amilaza pancreatică – transformă amidonul (substrat) în maltoză (dizaharid);
  3. lipaza pancreatică – acționează asupra lipidelor (grăsimilor) (substrat) emulsionate în prealabil de sărurile biliare secretate de ficat, pe care le transformă până la stadiu de acizi grași și glicerol.
33
Q

Pe lângă enzime, sucul pancreatic mai conține și…

A

Ioni de bicarbonat.
Aceștia contribuie la creșterea pH-ului intestinal și la neutralizarea chimului gastric.
Reprezintă un aspect important în activitatea enzimelor digestive (excepție face pepsina), deoarece acestea funcționează doar la un pH neutru.

34
Q

Enzimele digestive secretate de celulele intestinului subțire, sunt:

A
  1. peptidaze: dipeptidazele realizează digestia dipeptidelor (substrat) și rezultă aminoacizi liberi, aminopeptidazele realizează digestia peptidelor și rezultă aminoacizi liberi;
  2. dizaharidaze: lactaza descompune lactoza (substrat) și rezultă glucoza și galactoza, zaharaza descompune zaharoza (substrat) și rezultă glucoză și fructoză, maltaza descompune maltoza (substrat) și rezultă două molecule de glucoză;
  3. nucleaze – descompun ADN-ul și ARN-ul (substrat) din alimente până la stadiul de nucleotide.
35
Q

Enzimele digestive secretate de celulele intestinului subțire, sunt:

A
  1. peptidaze: dipeptidazele realizează digestia dipeptidelor (substrat) și rezultă aminoacizi liberi, aminopeptidazele realizează digestia peptidelor și rezultă aminoacizi liberi;
  2. dizaharidaze: lactaza descompune lactoza (substrat) și rezultă glucoza și galactoza, zaharaza descompune zaharoza (substrat) și rezultă glucoză și fructoză, maltaza descompune maltoza (substrat) și rezultă două molecule de glucoză;
  3. nucleaze – descompun ADN-ul și ARN-ul (substrat) din alimente până la stadiul de nucleotide.
36
Q

În bilă se găsesc:

A
  1. bicarbonat – neutralizează aciditatea gastrică;
  2. săruri biliare – emulsionează lipidele, și anume descompun globulele mari de grăsime în globule mai mici, asupra cărora pot acționa ușor lipazele;

BILA NU CONȚINE ENZIME

37
Q

Ce tip de absorbție este crescut de către bilă?

A

Absorbția lipidelor și implicit a vitaminelor liposolubile (A, D, K), este crescută de către bilă.

38
Q

Sub ce control nervos sau hormonal se eliberează sucul pancreatic?

A

Eliberarea de suc pancreatic se face sub control nervos, pe calea ramurilor unui nerv cranian (X sau nervul vag).
De asemenea, acest proces poate fi controlat și hormonal, prin secretină și colecistochinină – hormoni secretați de celule ale intestinului subțire și a căror acțiune este esențială în digestie.
Acești hormoni, controlează eliberarea substanțelor din pancreas, ficat, vezica biliară. De exemplu, colecistochinina își exercită controlul asupra eliberării bilei în duoden.

39
Q

La interior, vilozitățile intestinale adăpostesc:

A
  1. multiple capilare – la nivelul lor intră produși rezultați în urma degradării proteinelor, acizilor nucleici și glucidelor;
  2. chiliferul central (vas limfatic central) – la nivelul lor intră produșii de digestie lipidică.
40
Q

Elementele nutritive ajung în capilarele sanguine traversând membrana celulelor epiteliale și ulterior lichidul interstițial, prin mecanisme în mare parte active, care implică molecule transportoare și ATP. Însă, absorbția se poate face și pasiv prin:

A
  1. difuziune – principalul mecanism de absorbție pentru lipide;
  2. difuziune facilitată;
  3. pinocitoză.
41
Q

În capilarele sanguine ale vilozităților intestinale sunt absorbite următoarele substanțe:

A

monozaharide;
aminoacizi;
acizi grași cu lanț scurt de atomi de carbon;
apa;
electroliți – ioni de sodiu;
vitamine.

42
Q

Acizii grași cu lanț lung de atomi de carbon vor fi …

A

… resintetizați în celulele epiteliale, formează din nou trigliceride care vor trece apoi prin difuziune în chiliferul central.

43
Q

Porțiunile intestinului gros sunt:

A
  1. cecul – circa 6 sau 7 cm, se află în continuarea intestinului subțire, în cadranul inferior drept al abdomenului. De la nivelul cecului se formează apendicele vermiform (scurtă prelungire cu aspect vermicular). Este un organ vestigial (rudimentar, rămas în organism), care dacă se inflamează trebuie îndepărtat chirurgical.
  2. colonul ascendent – are o dispunere verticală, în partea dreaptă a abdomenului, se întinde în sus, către ficat, marginea sa inferioară. În colonul ascendent, prin intermediul valvei ileocecale, alimentele nedigerate pot intra din ileon.
  3. colonul transvers – străbate abdomenul orizontal, aproape de stomac și splină.
  4. colonul descendent – la nivelul flexurii splenice, continuă colonul transvers, într-o poziție verticală (din nou), însă descendentă, pe partea stângă a abdomenului.
  5. colonul sigmoid – continuă colonul descendent, are forma literei S, care coboară și in continuarea căruia se află rectul.
  6. rectul – reprezintă ultimii 18-20 cm ai tractului gastrointestinal.
  7. canal anal – se află în continuarea rectului.
  8. anusul – orificiul extern al canalului anal; se deschide către exterior și intervine în eliminarea materiilor fecale.
44
Q

Diametrul mediu al intestinului gros este X iar întreaga sa lungime măsoară circa …

A

6 cm, 1,5 m

45
Q

cea mai mare parte a intestinului gros este …

A

colonul

46
Q

Intestinul gros prezintă următoarele funcții:

A
  1. absoarbe apa: circa 300-400 mL/ zi; în cazul unei absorbții deficitare, apa se elimină în cantitate mare prin fecale și duce la diaree;
  2. absoarbe ioni – principalul fiind ionul de sodiu.
  3. formează materiile fecale prin înmagazinarea și compactarea materiilor nedigerate (reziduuri);
  4. absoarbe vitamine; cantități mici din acestea sunt necesare pentru desfășurarea proceselor metabolice; anumite vitamine (vitamina K) sunt produse de flora bacteriană normală a intestinului.
47
Q

Se produce digestie chimica la nivelul intestinului gros?

A

NU

48
Q

Defecația

A

Reprezintă procesul prin care are loc eliminarea sub formă de materii fecale a compușilor nedigerați din organism. Din punct de vedere tehnic, defecația nu este un echivalent al excreției. Defecația reprezintă un act reflex, susținut prin contracțiile voluntare ale unor grupe de mușchi diferite.

49
Q

În alcătuirea materiilor fecale intră:

A

apă;
săruri anorganice;
bacterii;
celulele epiteliale – care s-au desprins din tractul gastrointestinal;
alimente nedigerate.