Sistemul Cardiovascular Flashcards
Despre sistemul porthepatic se poate afirma:
A. asigură circulația bidirectională a sângelui
B. realizează transportul nutrienților la
intestinul subţire
C. transportă sângele de la intestin la ficat
D. asigură transportul unui sânge bogat în
oxigen
C
Un alt sistem circulator este
prin venele hepatice, care apoi se unesc cu vena cavă inferioară. Sângele din sistemul
port-hepatic este sărac în oxigen, deoarece a deservit tractul gastrointestinal. Pentru a
asigura nutriția propriilor celule, ficatul primeşte sânge bogat în oxigen prin intermediul
arterei hepatice, ramură a aortei.
Arterele pulmonare:
A. asigură circulaţia nutritivă pulmonară
B. provin din trunchiul pulmonar
C. transportă sânge bogat în oxigen
D. aparțin marii circulații
B
Vena safenă mare se observă:
A. anterior la nivelul braţului
B. la nivelul coapsei
C. pe faţa anterioară a gambei
D. anterior la nivelul antebraţului
B
Zgomotele lui Korotkoff:
A. pot fi identificate pe ECG
B. se percep cu ajutorul stetoscopului
C. nu pot fi percepute în timpul sistolei
D. în timpul diastolei indică o presiune de
120-140 mmHg
B
Septul cardiac:
A. cel atrial separă transversal atriile
B. cel interventricular are valve
C. este un perete care separă longitudinal
cavităţile cardiace
D. se află numai între ventricule
C
în inimă există patru cavităţi. Cele două cavităţi superioare sunt denumite atrii, iar cele
două cavități inferioare sunt denumite ventricule.
Cavitățile cardiace sunt separate longitudinal de un perete numit sept cardiac. Între atrii, septul este denumit sept interatrial, iar între ventricule sept interventricular.
Auriculele:
A. sunt structuri microscopice
B. se află la nivel ventricular
C. sunt localizate la nivel atrio-ventricular
D. măresc capacitatea atrială
D
Fiecare atriu are o prelungire plată, încrețită, denumită auriculă (urechiușă), ce se umple cu sânge atunci când atriul este plin. Auricula creşte capacitatea atrială.
În atriul drept se golesc trei vene: vena cavă superioară, care aduce sângele de la cap şi gât, vena cavă inferioară, care aduce sângele din regiunea inferioară a corpului, şi sinusul coronarian care primeşte sângele de la muşchiul cardiac şi îl conduce apoi în atriul drept. Atriul stâng primeşte sânge de la plămâni prin intermediul venelor pulmonare CO₂
Endocardul:
A. este un strat endotelial ce acoperă un
strat gros de ţesut conjunctiv
B. este stratul mijlociu al peretelui cardiac
C. acoperă valvele cardiace
D. este stratul intern al pericardului
C
Al treilea strat al inimii este cel intern, numit endocard. Endocardul este alcătuit dintr-un strat endotelial ce acoperă un strat subțire de ţesut conjunctiv. Endocardul delimitează cavitățile inimii şi acoperă valvele cardiace. Inflamaţia valvelor cardiace este numită endocardită.
Referitor la topografia inimii este adevărat:
A. are 4 cavităţi, de aceea este tetracamerală
B. se află posterior de coloana vertebrală
C. prezintă valve ce asigură curgerea
unidirecțională a sângelui
D. este situată posterior de stern, fiind
flancată de plămâni
D
Posterior=în spate
Topografie= poziția organului
Referitor la sinusul coronarian este adevărat:
A. duce sângele la nivelul miocardului
B. se deschide în atriul drept
C. pleacă de la nivelul atriului drept
D. are sânge bogat în oxigen
B
CIRCULAŢIA CORONARIANĂ
Deoarece inima se află într-o activitate continuă, ea trebuie alimentată permanent cu sânge. Arterele care îi furnizează sânge sunt arterele coronare; vasele care drenează muşchiul cardiac sunt venele cardiace. Arterele coronare furnizează sânge oxigenat muşchiului cardiac; ulterior, sângele sărac în oxigen este drenat de către venele cardiace, îl conduc în sinusul coronarian. Sinusul trimite sângele în atriul drept.
Valva tricuspidă:
A. se află la baza arterei pulmonare
B. se mai numeşte şi mitrală
C. asigură circulaţia sângelui din atriul
drept în ventriculul drept
D. se află în partea stânga a inimii
C
Una dintre valvele atrioventriculare este situată în partea dreaptă a inimii, între atriul şi ventriculul drept. Această valvă este numită valva tricuspidă, deoarece are trei cuspisuri. A doua valvă atrioventriculară se află în partea stângă a inimii, între atriul şi ventriculul stâng. Este numită valvă mitrală sau valvă bicuspidă, deoarece are numai două cuspisuri. Valvele atrioventriculare permit sângelui să curgă din atrii în ventricule
şi previn refluxul sângelui în atrii atunci când ventriculele se contractă.
Valva tricuspida- AD VD
Identificați asocierea corectă:
A. nodul sinoatrial-pace-maker
B. nodul atrio-ventricular-sept interventricular
C. inițierea contracțiilor miocardice -
impulsuri de la sistemul nervos
D. fascicul Hiss-sept interatrial
A
În timpul sistolei ventriculare:
A. scade presiunea la nivel ventricular
B. atriile sunt în diastolă
C. atriile se golesc de sânge
D. atriile se contractă
B
Sistola= contracțiile inimii
Diastola= relaxarea inimii
Suflurile cardiace:
A. corespund contracțiilor atriale
B. indică o patologie la nivelul valvelor
C. sunt zgomotele cardiace de tip lub-dub
D. descriu o patologie infecțioasă a
pericardului
B
Arteriolele:
A. provin din ramificarea capilarelor
B. sunt vase microscopice de la nivel tisular
C. formează vene mici numite venule
D. sunt vase mai mici rezultate din
ramificarea arterelor
D
Pereții arteriolelor mari sunt similari cu cei ai arterelor dar, pe măsură ce arteriolele
scad în dimensiune, ele sunt alcătuite în principal din endoteliu şi în mai mică măsură
din muşchi neted. Ca şi arterele, arteriolele suferă vasoconstricţie şi vasodilataţie pentru
a ajusta fluxul sanguin.
Referitor la ciclul cardiac este fals:
A. depolarizarea ventriculară este
reprezentată în ECG prin complexul QRS
B. unda P din ECG este determinată de
contracția
ventriculară
C. repolarizarea ventriculară este
reprezentată prin unda T
D. unda P este o undă ascendentă
B unda p determina contracția atriilor
Discurile intercalare:
A. sunt joncţiuni celulare comune
miocardului şi muşchiului striat scheletic
B. conțin joncțiuni de tip gap
C. formează legături mai slabe decât cele
de la nivelul muşchiului scheletic
D. determină o separare netă între fibrele
miocardului
B
Este componentă a trunchiului celiac:
A. artera mezenterică superioară
B. artera renală
C. artera splenică
D. artera mezenterică inferioară
C
Despre vena portă hepatică putem
afirma următoarele, cu o excepție:
A. se formează la nivelul tractului
gastrointestinal
B. pleacă de la ficat
C. se formează prin unirea a trei vene
D. aparţine sistemului port hepatic
B
Un alt sistem circulator este sistemul port hepatic, care transportă sângele de la
tractul gastrointestinal şi splină către ficat (Figura 15.11). Circulaţia hepato-portală are
loc într-o singură direcție. Scopul acesteia este să transporte nutrienții la ficat, pentru car
prelucrare. Principalul vas al circulaţiei hepato-portale este vena portă, ce se formează (doar)
in tractul gastrointestinal şi merge spre ficat. După ce trece prin ficat, sângele pleacă
prin venele hepatice, care apoi se unesc cu vena cavă inferioară. Sângele din sistemul
port-hepatic este sărac în oxigen, deoarece a deservit tractul gastrointestinal. Pentru a
asigura nutriția propriilor celule, ficatul primeşte sânge bogat în oxigen prin intermediul
arterei hepatice, ramură a aortei.
Ventriculele:
A. sunt cavități prevăzute cu auricule
B. sunt situate superior faţă de atrii
C. sunt cavități cu rol de umplere a inimii
D. conţin fasciculul Hiss în septul
interventricular
D
