Romanitatea Românilor Flashcards
- Care sunt cele doua simbioze / sinteze care stau la baza etnogenezei romanilor?
a. simbioza / sinteza daco-romana
b. simbioza / sinteza intre populatia romanizata si migratori.
- In ce perioada a avut loc si in ce a constat simbioza daco - romana?
Secolul I - secolul III. A constat in asimilarea dacilor de catre romani. Actiunea factorilor romanizarii a facut romanizarea ireversibila la momentul retragerii aureliene ( 271/275).
- In ce perioada a avut loc si in ce a constat simbioza dintre populatia romanizata si migratori?
Secolul III - secolul VIII / inceputul secolului IX.
Cei mai importanti migratori au fost slavii ( secolul VII).
La sfarsitul secolul VIII / inceputul secolului IX putem vorbi de poporul roman, popor romanic.
- Poporul roman este un popor latin, la fel ca italienii, francezii, portughezii si spaniolii. Ce are la baza poporul roman?
- substratul: reprezentat de autohtonii geto-daci;
- stratul: elementul latin
- adstratul: elementul migrator ( slav)
- Odata cu poporul roman s-a format si limba romana, ca limba latina. Care sunt procentele substratului dacic, a stratului latin si a adstratului slav in limba romana?
- substratul dacic: aproximativ 10% din vocabularul de cuvinte
- stratul latin: aproximativ 60% din vocabularul de cuvinte
- adstaratul slav : aproximativ 20% din vocabularul de cuvinte
imprumuturi / neologisme: aproximativ 10% din vocabularul de cuvinte
- Ce intelegem prin romanitatea romanilor?
- continuitatea geto-dacilor dupa razboaiele cu romanii;
- descendenta romana a poporului si a limbii romane;
- caracterul latin al limbii romane.
- Care sunt denumirile sub care apare poporul de la nordul Dunarii in izvoarele Evului Mediu?
Denumirea sub care apar romanii în Evul Mediu demonstrează romanitatea: vlahi, volohi, olahi, blachi sunt termeni care desemnează o populaţie neslava, deci de origine latină.
Toate aceste izvoare arata originea romana a poporului de la Nordul Dunarii, considerandu-i urmasii colonistilor adusi de Traian.
- Care sunt cele mai importante izvoare din Evul Mediu care vorbesc despre romanitatea romanilor si prezenta acestora la Nordul Dunarii?
a. in secolul al VII-lea:
Tratatul militar Strategikon : denumeste populatia de la nord de Dunare cu termenul de “romani”;
b. in secolul al X - lea:
In Lucrarea “Despre administrarea imperiului” a împăratului bizantin Constantin al VII - lea Porfirogenetul se vorbeste despre originea latina a populatiei romanice de la gurile Dunarii;
c. in secolul al XII - lea
Notarul anonim al regelui Bela afirma în cronica sa “ Gesta Hungarorum ( Faptele ungurilor) că, la sosirea lor, ungurii au găsit în Panonia slavi, bulgari şi “ blachi, adica păstorii romanilor”;
Tot el vorbeste de formatiunile politice ale romanilor: Glad, Gelu, Menumorut.
d. in secolul al XIII -lea
Simon de Keza in lucrarea “ Faptele hunilor si ale ungurilor” vorbeste de existenta romanilor in Transilvania inca de la venirea hunilor.
- Care sunt cei mai importanti umanisti europeni din Evul Mediu care fac referire la originea latina a poporului roman?
Poggio Bracciolini - a fost printre primii umanişti italieni care au afirmat originea romană a poporului român;
Flavio Biondo - afirma despre românii cu care se întâlnise la Roma că “invocau cu mândrie originea lor romană”;
Enea Silvio Piccolomini - devenit Papă sub numele de Pius al II - lea, face cunoscuta originea romana a poporului roman.
- De ce intra romanii in atentia umanistilor italieni?
Pentru ca romanii au participat la cruciada tarzie impotriva turcilor (secolele XIV - XV) si umanistii italieni incep sa se intereseze de originea lor.
- Care sunt cei mai importanti umanisti romani care au sustinut originea latina, unitatea si continuitatea romanilor la Nordul Dunarii?
1. Nicolaus Olahus ( secolul al XVI - lea) - este primul român care susţine unitatea de neam, limbă, obiceiuri şi religie a românilor, menţionând în lucrarea “ Hungaria “ ( 1536) ca românii din Moldova, Ţara Românească şi Transilvania sunt urmaşii coloniştilor români;
2. Johannes Honterus - originar din Braşov - înscrie în harta sa din 1542 numele Dacia pentru întreg teritoriul locuit de români;
3. Grigore Ureche ( secolul XVI ) - în “ Letopiseţul Ţării Moldovei “ susţine şi el romanitatea;
4. Miron Costin (secolul al XVII - lea) - în “ De nemul moldovenilor “ sustine că originea romană a românilor este atestată atât de numele pe care şi l-au dat ei înşişi din toate ţinuturile româneşti, cât şi de numele dat de străini;
- romanitatea, în concepţia cronicarului, este dovedită de latinitatea limbii din care reproduce o listă impresionantă de cuvinte, şi de urmele lăsate de romani în fosta Dacie;
Atât Grigore Ureche cât şi Miron Costin vorbesc despre originea noastră latină: “De la Ram ne tragem şi cu a lor cuvinte ni-i amestecat graiul”.
- Dimitrie Cantemir.
În lucrarea “ Descrierea Moldovei”, Cantemir abordează romanitatea românilor, reluând-o în “ Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor”.
El susţine originea pur romană a românilor, anticipând una din ideile de bază ale Şcolii Ardelene.
În viziunea lui Cantemir, “ dacii şi romanii sunt moşii şi strămoşii noştri, a moldovenilor, muntenilor şi ardelenilor şi a tuturor unde se află, a romanilor”.
- Ce sustinea “ teoria imigrationista” cu privire la formarea poporului roman ?
- exterminarea populaţiei dacice de către cuceritori;
- retragerea completă a romanilor din Dacia;
- locuitorii existenţi în Dacia la retragerea romanilor au fost
strămutaţi în sudul Dunării unde s-au format ca popor;
- la venirea maghiarilor, Transilvania era un ţinut pustiu;
- românii din sudul Dunării au emigrat în nordul fluviului.
- Care sunt cei mai importanti sustinatori ai “ teoriei imigrationiste”?
1. Franz Joseph Sulzer
2. Robert Roesler
3. Cristian Engel
Când a fost abordata si dezvoltata teoria imigrationistă?
Teoria imigraţionistă este amplificată de după realizarea dualismului austro-ungar (1867), când Transilvania devine parte a Ungariei.
Teoria lui Sulzer este reluată şi îmbogăţită de către Robert Roesler în lucrarea “Studii româneşti” din anul 1871.
Teoria roesleriană a fost demontată cu dovezi arheologice şi epigrafice ale prezenţei dacilor sub stăpânire romană şi ale rămânerii populaţiei daco-romane în fosta provincie.
- Care a fost scopul lansării teoriei imigraţioniste?
- de a anula argumentele istorice ale românilor în lupta politică din Transilvania;
- de a justifica privilegiile deţinute de maghiari, saşi şi secui, precum şi a statutului de “toleraţi” atribuit românilor.
În felul acesta, chestiunea continuităţii istorice va căpăta un pronunţat caracter politic.
