Romana Flashcards

1
Q

vocalele limbi romane

A

a,e,i,o,u,ă,î

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

semivocalele limbii romane

A

e,i,o,u

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

i soptit

A

-apare la final de cuvant si nu formeaza o silaba(pomi,roti,pusti etc)
-se poate gasi in interiorul cuvintelor compuse (oricand, catesitrei)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

lietera e la inceputul unor cuvinte

A

transcriu uneori grupul de sunete -ie-
(ieu, ieste,iel)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

diftongul

A

o vocala si osemivocala in aceeasi silaba

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

trifongul

A

o vocala si doua semivocale in aceeasi silaba

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

hiatul

A

doua vocale in silabe diferite

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

reguli de despartire in silabe

A
  1. o consoana intre doua vocale trece in silaba urmatoare
  2. doua consoane intre doua vocale se despart intre ele
  3. trei sau mai multe consoane intre doua vocale se despart dupa prima consoana
  4. doua vocale alaturate se despart, facand parte din silabe diferite
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

omografe

A

se scriu identic si se accentueaza diferit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

omofone

A

se scriu diferit, dar se pronunta la fel

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

sensul propriu

A

cunoscut de toti vorbitorii, sens obisnuit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

sensul propriu de baza

A

ceva ce un cuvant are specific in orice context , primul sens din dictionar

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

sensul propriu secundar

A

rezulta dintr-o asemanare, depinde de context

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

sensul figurat

A

sensul neobisnuit al unui cuvant, folosit cu valoare expresiva

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

derivarea

A

de la un cuvant de baza se formeaza cuvinte noi, cu ajutorul prefixelor si sufixelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

compunerea

A

termeni deja existenti alaturati (cuminte, buna- credinta, CFR, microclima, deoarece)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

conversiunea

A

schimbarea valorii gramaticale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

sinonime

A

cuvintele cu forma diferita si sens asemanator

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

antonime

A

cuvintele cu forma diferita si sens diametral opus

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

omonimele

A

cuvinte cu forma identica si sens diferit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

cuvinte polisemantice

A

aceeasi forma si sensuri asemanatoare legate intre ele (baie)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

paronimele

A

forma asemanatoare, diferita printr un sunet si sens total diferit

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

confuzia paronimica

A

greseala de exprimare unde vorbitorul incurca sensul unui cuvant pe care il cunoaste foarte bine cu sensul unui cuvant apropiat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

personaj eponim

A

personaj care reda numele unei opere

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

pleonasm

A

greeala de exprimare care consta in folosirea alaturata a unor cuvinte, expresii sau propozitii cu acelasi sens

26
Q

campul lexical

A

trasaturi comune de sens si apartin aceluiasi domeniu

27
Q

familia lexicala

A

cuvinte inrudite ca sens formate prin derivare,compunere si conversiune

28
Q

valori morfologice (9)

A

-verbul
-substantivul
-adjectiv
-pronume si adjectiv pronominal
-numeralul
-adverbul
-prepozitia
-conjunctia
-interjectia

29
Q

verbul def

A

partea de vorbire care arata actiunea, starea, existenta

30
Q

clasificarea verbelor(4)

A

-predicativ(alc singur predicatul)- Elena citeste.
-copulativ(leaga subiectul de numele predicativ)Copilul este zambitor. El va deveni medic.
-auxiliar (ajuta la alcatuirea unor forme verbale compuse) a fi, a vrea, a avea
-locutiune verbala( expresie cu sens unitar…sinonim cu un verb)

31
Q

forme verbale nepersonale (4)

A

-infinitiv A CITI
-gerunziu CITIND
-participiu CITIT
-supin DE CITIT

32
Q

modurile si timpurile

A

INDICATIV
prezent eu mananc
imperfect eu mancam
perfect simplu eu mancasei
perfect compus eu am mancat
mai mult ca perfect eu mancasem
viitor standard eu voi manca
viitor popular eu oi manca
viitor anterior eu voi fi mancat

CONJUNCTIV
prezent eu sa manc
prfect eu sa fi mancat

CONDITIONAL-OPTATIV
prezent eu as manca
perfect eu as fi mancat

IMPERATIV
afirmativ mananca!
negativ nu manca!

33
Q

conjugarile verbelor

A

I a
a II a ea
a III a e
a IV a i
a V am î

34
Q

substantivul clasificare

A
  • comun
    -propriu

-simplu
-compus
-locutiune substantivala

35
Q

cazurile substantivului

A

N - CINE ?
-subiect
-nume predicativ
-apozitie

AC
complement direct- CE? PE CINE? DESPRE CE? DESPRE CINE?
complement prepozitional- CU CINE/CE? DESPRE CINE/CE? CARE? CE FEL DE?
circumstantial de loc- UNDE?
circumstantial de mod- CUM?
circumstantial de timp- CAND?
atribut substantival prepozitional- CARE? CE FEL DE?

G
atribut substantival genitival - AL /A / ALE/ AI CUI?
atribut prepozitional genitival- ASUPRA CUI?
complement indirect- CONTRA CUI?
circumstantial de loc/ de timp
circumstantial de cauza- DIN CE CAUZA?/DIN CAUZA CUI?
circumstantial de scop- IN CE SCOP?

D
complement indirect - CUI?

V- exprima o strigare, o invocatie

36
Q

tipuri de pronume 1

A

pronumele personal- Ex eu tu el noi voua noua va m ne il i l lor le

pronume personal de politete- Ex dumneata dansa dumneavoastra dumitale
pronume

37
Q

pronumele reflexiv

A

sine
se
s
siesi
sie
isi
si

38
Q

pronume posesiv

A

al meu
al tau
ai sai
alor nostri
a sa
alor mele

39
Q

pronume demonstrativ

A

acesta
acela
acestora
aceea
aceluiasi
cealalta
celorlalti
celuilalt

40
Q

pronume interogativ LA INCEPUT DE PROPOZITIE

A

care
cine
ce
cui
a ce
cat

41
Q

pronume relativ (face legatura in fraza dintre prop subordonata si regenta ei

A

care
cine
ce
cat
ceea ce (compus)

42
Q

pronume nehotarat

A

fiecare
oricare
oarecine
careva
vreunul
altceva
tot, cutare, unul, altul

43
Q

adjectiv pronominal de intarire

A

insumi
insami
insuti
inseva
insiva

44
Q

pronume negativ

A

nimeni
nimic
niciunul
niciuna

adj pronominale negative
niciun
nicio

45
Q

constructie activa in constructie pasiva

A

andrei decoreaza clasa
clasa este decorata de andrei

46
Q

numeralul clasificare

A

numerale cardinale
simple- unu doi trei sute milioane
compuse- unsprezece, douazeci si cinci

numerale ordinale- primul,al doilea

numerale colective- amandoi, toti trei, tuspatru, o grupare

numeral fractionar- o fracție - o treime, un sfert, o zecime

numeral multipilcativ- dublu, triplu, inzecit

numeral distributiv- cate doi, cate patru

numeral adverbial- de doua ori, de zece ori

47
Q

adjective clasificare

A

propriu zise- frumos
provenite din=
1. verb la participiu- Lectia INVATATA e usoara.
2. verb la gerunziu- Cosurile FUMEGANDE se vad in zare.
3. adverb- Hainele GATA mi se potrivesc.
4. numeral- Doua FETE invata.
5. pronume(6) demonstrativ, negativ, relativ, de intarire, nehotarat, interogativ

48
Q

gradele de comparatie ale adjectivului (8)

A

pozitiv- frumos
comparativ de superioritate- mai frumos
comparativ de inferioritate- mai putin frumos
comparativ de egalitate- la fel de frumos
superlativ relativ de
-superioritate- cel mai frumos
inferioritate- cel mai putin frumos
absolut-foarte frumos, extrem de frumos, ce frumos, mega frumos, frumoasa foc, frumoos

49
Q

adjectivele se pot forma prin

A

derivare
compunere

50
Q

adverb clasificare

A

adverb de loc- acolo, aici, departe
adverb de timp- acum, aici
adverb de mod- asa, bine
adverb relativ- unde, cand, cum
adverbe interogative- unde cand cum
adverbe hotarate - oriunde, oricand, oricum

51
Q

interjectia clasificare

A

simple- of ,au
compuse- tic-tac
simple repetate- cu-cu, ha-ha

de adresare- bai, mai
predicative- hai, uite

52
Q

conjunctia clasificare

A

simple- si,ci, dar, iar, ca, sa
compuse- fiindca, deoarece, incat, intrucat, desi, ci si
locutiuni conjunctionale- precum si, din moment ce, din cauza ca, de vreme ce, fara sa, asa ca, cum ca

53
Q

propozitia principala

A

nu are autonomie sintactica( nu depinde de alta propozitie)

54
Q

propozitia subordonata

A

depinde de un element din propozitia principala

55
Q

relatia de subordonare in fraza

A

se realizeaza prin jonctiune prin prezenta conjunctiilor subordonatoare si locutiunilor
pentru ca
cum ca
cu toate ca
in timp ce
precum ca
din moment ce
macar ca
chiar daca
ori de cate ori
ffara sa
dupa cum

56
Q

propozitiile subordonatoare pof fi introduse si prin

A

pronume si adjective pronominale
relative - care cine ce cat ceea ce
nehotarate- fiecare vrunul altcinev tot unul altul
adverbe relative- unde cand cat cum

57
Q

intrebari pentru prop atributiva

A

care? ce fel de?

58
Q

intrebari pentru completiva directa

A

ce? pe cine?

59
Q

completiva directa poate fi introdusa prin

A

conj subordonatoare

ca
sa
ca____sa
daca
de

60
Q

conjunctii coordonatoare

A

copulative- si , nici
adversative- dar, iar,insa, ci, or
disjunctive- sau, ori, ba, fie
concluzive- deci ,asadar ,carevasazica, vasazica

locutiuni coordonatoare
copulative
precum si
cat si

adversative
numai ca
doar ca

concluzive
prin urmare
ca atare

61
Q
A