Raportul Juridic Civil Flashcards
Caracterele raportului juridic civil
-Raport social
-raport volițional ( voința legiuitorului)
- voința părților ( se naște din voința părților)
- părțile se găsesc pe poziții de egalitate juridică
Fapte juridice licite ( in sens restrans)
- Gestiunea de afaceri ( art 1330-1340)
- plata nedatorată ( art 1341-1344)
- îmbogățirea fără justă cauză ( art 1345-1348)
Fapte juridice ilicite (delicte civile)
Acțiuni sau inacțiuni ale unei persoane prin care se încalcă drepturile sau interesele legitime ale unei alte persoane provocându-se astfel un prejudiciu material sau moral. ( art. 1349, 1351-1395)
Elementele constitutive ale raportului juridic civil
- părțile ( persoanele fizice sau juridice în calitate de titular de drepturi subiective civile sau de obligații civile)
-
conținutul ( totalitatea drepturilor
subiective civile și a obligațiilor civile pe care le au părțile raportului juridic respectiv) - Obiectul (conduita părților adică acțiunile sau in acțiunile la care sunt îndrituite părțile sau pe care sunt ținute să le respecte)
Drepturile absolute
Sunt Drepturile în temeiul cărora titularul lor poate avea o anumită conduită fără a avea nevoie de concursul altor persoane pentru a le exercita (drepturile reale drepturile nepatrimoniale)
Caracterele drepturilor absolute
- Numai titularul este determinat ca subiect activ al raportului juridic în al cărei conținut intră, subiectul pasiv fiind nedeterminat format din toate celelalte persoane
- Îi corespunde obligația Generală și negativă de a nu i se aduce atingere (obligație generală de a nu face)
- Obligația Generală de a nu face revine tuturor celorlalte persoane
Drepturile relative
Sunt drepturile în temeiul cărora subiectul activ (titularul) poate să pretindă subiectului pasiv o anumită conduită fără de care drept nu poate fi exercitat ( toate drepturile de creanță)
Drepturile patrimoniale categorii
Sunt drepturile ale căror conținut poate fi evaluat în bani
- drepturile reale
- drepturile de creanță
Drepturile reale- definitie
Sunt drepturile subiective patrimoniale în temeiul cărora subiectul activ își poate exercita prerogativele asupra unui bun în mod direct și nemijlocit fără concursul altei persoane
Caracteristicile drepturilor reale
- Titularul dreptului este cunoscut, în timp ce subiectul pasiv este nedeterminat fiind format din toate celelalte persoane
- drepturile reale sunt expres prevăzute de lege (art.551)
- Dreptului real ii corespunde obligația Generală și negativă de a nu i se aduce atingere
- Dreptul real este însoțit de prerogativa urmăririi și de prerogativa preferinței
Prerogativa urmăririi -posibilitatea titularului dreptului real de a urmări bunul în mâinile oricui s-ar găsi și de a pretinde restituirea lui
prerogativa preferinței -prerogativa titularului dreptului real de a-și realiza dreptul cu prioritate față de titularii altor drepturi
Drepturile de creanță definiție
Sunt drepturile subiective patrimoniale în temeiul cărora subiectul activ numit creditor poate pretinde subiectului pasiv numit debitor să dea să facă ori să nu facă ceva sub sancțiunea constrângerii de către stat
Drepturile de creanță caracteristici
- Sunt cunoscuți atât subiectul activ ca și subiectul pasiv
- sunt nelimitate ca număr și nu sunt prevăzute expres de lege
- izvorăsc din acte juridice precum și din fapte juridice în sens restrâns
- Dreptului de creanță îi corespunde fie obligație de a da, fie obligație de a face, fie obligație de a nu face
- dreptul de creanță nu este însoțit de prerogativa urmăririi și cea a preferinței
Drepturile nepatrimoniale definitie categorii
Sunt drepturile al căror conținut nu poate fi exprimat în bani
categorii
- drepturi care privesc existența și integritatea fizică sau morală a persoanei
- drepturi care privesc identificarea persoanei
- drepturi decurgând din creația intelectuală
Drepturile subiective civile principale definiție
Sunt drepturile care au o existență de sine statatoare, a caror are soartă nu depinde de a altor drepturi
Categorii de drepturi subiective civile principale
- Toate drepturile nepatrimoniale
- majoritatea drepturilor de creanță
- Sunt drepturi reale principale:
-dreptul de proprietate publică și privată, -dezmembramintele dreptului de proprietate privată (dreptul de uzufruct, dreptul de uz, dreptul de abitație, dreptul de superficie, dreptul de servitute) - Dreptul de administrare al regiilor autonome sau după caz al autorităților administrației publice centrale sau locale și altor instituții publice de interes național Județean sau local ca drept real corespunzător dreptului de proprietate publică
- Dreptul de folosință ce rezultă din concesiune
- dreptul de folosință cu titlu gratuit asupra bunurilor proprietate publică a statului sau unităților administrativ-teritoriale conferit în condițiile legii instituțiilor de utilitate publică
- dreptul de folosință a unor bunuri proprietatea anumitor persoane juridice conferit de acestea persoanelor juridice anexă.
Categorii de drepturi subiective civile accesorii
Drepturile accesorii pot avea ca drept principal numai un drept de creanță
sunt drepturi reale accesorii:
A) Dreptul de ipotecă (art.2334-2479)
b) dreptul de gaj (art 2480-2494)
C) privilegiile ( art 2333-2342)
d) dreptul de retenție ( art. 2495-2499)
Sunt drepturi de creanță accesorii:
a) dreptul de a pretinde dobândă
B) dreptul de a pretinde prestația născută din clauza penală ( art 1538-1546)
C) dreptul subiectiv care izvorește din fideiusiune ( art. 2280-2320)
D) dreptul de a pretinde arvuna (art 1544-1546)
Drepturile sunt rpd vile afectate de modalități
Sunt drepturile a căror existență ori exercitare depinde de un eveniment viitor, sigur ori nesigur ca realizare.
modalitățile sunt: termenul, condiția, sarcina
Exercitarea drepturilor subiective civile
- dreptul subiectiv civil trebuie exercitat cu respectarea legii și a moralei ( art 14)
- trebuie exercitat în limitele sale externe atât de ordin material cat și de ordin juridic
- trebuie exercitat în limitele sale interne adică numai potrivit scopului economic și social în vederea căruia este recunoscut de lege iar nu în scopul de a vătămă sau păgubi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil contrar bunei credințe (art 15)
- trebuie exercitat cu bună credință (art 57 din Constitutie)
Abuzul de drept
Niciun drept nu poate fi rpd fi pe altul ori într-un mod excesiv și nerezonabil contrar bunei credințe.
Abuzul de drept nu înseamnă depășirea limitelor externe de ordin material sau juridic ale dreptului respectiv ci depășirea limitelor interne ale dreptului subiectiv civil
Elementele constitutive ale abuzului de drept
- Un Element subiectiv care constă în exercitarea cu rea credință a dreptului subiectiv civil
- un element obiectiv care constă în deturnarea dreptului subiectiv de la scopul pentru care a fost recunoscut, de la finalitatea sa legală, faptul săvârșit neputând fi explicat printr-un motiv legitim.
Sancțiunea abuzului de drept
- sanctiunea cu caracter general constă în angajarea răspunderii civile delictuale a autorului abuzului pentru prejudiciul de ordin patrimonial sau moral cauzat prin exercitarea abuziva a dreptului său
- sancțiunea cu caracter special ar putea interveni în măsura în care au fost prevăzute în mod expres de o normă specială
Obligația civilă definiție
Îndatorirea subiectului pasiv a raportului juridic civil de a avea o anumită conduită corespunzătoare dreptului subiectiv civil corelativ care poate consta in a da, a face sau nu face ceva și că în caz de nevoie poate fi impusă prin forța coercitivă a statului.
Elementele raportului juridic obligați ional
-
Subiectele: pot fi atât persoane fizice și juridice
subiect activ = creditor
subiectul pasiv= debitor - Continutul: alcătuit din dreptul de creanță ce aparține creditorului și obligația corespunzătoare dreptului care incumba debitorului
- obiectul: acțiunea sau abstentiunea concretă la care este îndatorat debitorul și îndreptățit creditorul; poate consta în a da, a face sau nu face ceva ce ar fi putut să facă subiectul pasiv in lipsa obligatiei asumate.
Categorii de obligații după izvoarelor
A. Obligații izvorâte din acte juridice civile ( din acte juridice unilaterale și din contracte)
B. Obligații izvorâte din fapte juridice în sens restrâns :
- din fapte ilicite
- din fapte ilicite: gestiunea de afaceri plata nedatorată, îmbogățirea fără justă cauză
Obligația de a da
Presupune îndatorirea de a constitui sau de a transmite un drept real ( principal sau accesoriu)
Excepții:
- obligația de a strămuta proprietatea implică și obligația de a preda lucru și de a-l conserva până la predare (art 1483)
- obligația de a strămuta proprietatea în privința imobilelor înscrise în cartea funciară implică și obligația de a preda înscrisurile necesare pentru efectuarea înscrierii ( art 1483)
Obligația de a face
Presupune îndatorirea de a preda un bun, a exercita o lucrare sau a presta un serviciu.
- Obligația de a preda un bun individual determinat o cuprinde și pe aceea de a-l conserva până la predare ( art. 1485)
Obligația de a nu face
Constă în îndatorirea subiectului pasiv de a se abține de la anumite acțiuni sau inacțiuni
Obligații pozitive Și obligații negative
Obligatii pozitive => o acțiune de a da și de a face
obligații negative presupun abstentiune obligație de a nu face
- In Cazul încălcării unei obligații negative debitorul este de drept în întârziere (art 1523), pe când în cazul neexecutării unei obligații pozitive este necesară ca regula, punerea în întârziere a debitorului ( art 1528)
- În cazul neexecutării obligației de a face creditorul poate pe cheltuiala debitorului să execute el însuși ori să facă să fie executata (art 1528) obligația, pe când în cazul neexecutării obligației de a nu face creditorul poate cere instanței încuviințarea să înlăture ori să ridice ceea ce debitorul a făcut cu încălcarea obligației, pe cheltuiala debitorului în limita stabilită prin hotărâre judecătorească ( art. 1529)
Obligații de rezultat (determinate) definiție
Obligații care constau în îndatorirea debitorului de a obține un rezultat determinat ( art. 1481)
❗️Simpla neobținere a rezultatului dă naștere unei prezumții de culpă în sarcina debitorului ( art.1548)
Obligație de mijloace (de diligenta) definiție
Obligații care constau în îndatorirea debitorului de a depune toate stăruința pentru atingerea unui anumit rezultat fără a se obliga la însuși rezultatul preconizat ( art 1481)
❗️ Neatingerea rezultatului preconizat NU naște o prezumție de culpă ci creditorul are sarcina de a dovedi în mod direct împrejurarea că debitorul nu a depus toată stăruința pentru îndeplinirea obligației asumate
Criterii de determinare a felului obligației
Pentru a stabili dacă obligații este de mijloace sau de rezultat se va ține seama îndeosebi de: ( art 1481)
a) Modul în care obligația este stipulata în contract
b) Existența și natura contraprestației și celelalte elemente ale contractului
c) Gradul de risc pe care îl presupune atingerea rezultatului
d) Influența pe care cealaltă parte o are asupra executării obligației
Ce obligații civile perfecte definiție
Obligații care se bucură integral de sancțiune juridică în sensul că în caz de nevoie creditorul poate obține concursul forței coercitive a statului pentru executarea lor
Obligații civile perfecte definiție
Obligația căror executare nu se poate obține pe care silită dar în măsura în care ar fi executată de bunăvoie de către debitor acesta din urmă nu are dreptul să pretinda restituirea prestațiilor
❗️ Protecția juridică a obligației civile imperfecte nu poate fi obținuta pe cale ofensiva a acțiunii, ci pe cale pasivă a excepției ( a apărării)
Obligații cu pluralitate de obiecte
Obligația este alternativă Atunci când are ca obiect două prestații principale iar executarea uneia dintre acestea îl eliberează pe debitor de întreaga obligatie.
❗️obligația rămâne alternativă chiar dacă la momentul la care se naște, una dintre prestații era imposibil de executat ( art. 1461)
obligatia este facultativa Atunci când are ca obiect o singură prestație principală de care debitorul se poate însa libera executând o altă prestație determinată
❗️debitorul este liberat dacă fără culpa sa prestația principală devine imposibil de executat ( art.1468)
Obligații cu pluralitate de subiecte
Obligația este divizibile între mai mulți debitori atunci când aceștia sunt obligați față de creditor la aceeași prestație dar fiecare dintre ei nu poate fi constrâns la executarea obligației de pe separat și în limita părții sale din datorie
Obligația este divizibila între mai mulți creditori atunci când fiecare dintre aceștia nu poate să ceară de la debitorul comun decât executarea părții sale din creanță. ( art 1422)
Obligațiile solitare , exclud divizarea atât a datoriei ( daca sunt mai multi debitori) cat și a creanței ( daca sunt mai multi creditori) ( art. 1434-1460)
Obligațiile indivizibile sunt acele obligații care nu se pot divide nici între creditori nici între debitori și nici față de succesorii acestora, indivizibilitatea decurgand fie din natura bunului fie din vointa părților ( art.1424-1425)
Clasificare bunuri imobile
- bunuri imobile prin natura lor: terenurile izvoarele și cursurile de apă plantațiile prinse in rădăcini construcțiile și orice alte lucrări fixate în pământ cu caracter permanent, platformele și alte instalații de exploatare a resurselor submarine situate pe platoul continental, precum și tot ceea ce în mod natural sau artificial este încorporat în acestea cu caracter permanent ( art. 537)
- Bunuri imobile prin destinație
a) materialele separate în mod provizoriu de un imobil pentru a fi din nou întrebuințate atât timp cat sunt păstrate în aceeași formă precum și părțile integrante ale unui imobil care sunt temporari detașate de acesta dacă sunt destinate spre a fi reintegrate ( art. 538)
b) Materiale aduse pentru a fi întrebuințate în locul celor vechi devin bunuri imobile din momentul în care au dobândit această destinație ( art. 538) - Bunuri mobile prin determinarea legii a) drepturile reale imobiliare dacă nu se prevede altfel ( art. 542)
b) acțiunile în justiție care au ca scop valorificarea unui drept real asupra unui bun imobil
