presiunea arteriala si pulsul Flashcards
Presiunea arterială reprezintă
presiunea exercitată de sânge asupra pereţilor vasculari.
Presiunea arterială este determinată de
debitul cardiac, precum şi de rezistenţa la fluxul sanguin.
Cu cât debitul cardiac este mai mare, cu atât
presiunea arterială este mai mare
Presiunea arterială apare datorită
vâscozității sângelui, lungimii vaselor de sânge şi a diametrului vaselor sanguine.
peretele capilarului este format
dintr-un singur strat de celule, ce alcătuiește tunica internă.
Pereții arterei sunt
mai groși decât cei venoşi, pentru a rezista la presiunea sângelui.
Arterele şi capilarele nu au
valve;
valvele sunt prezente doar in
vene.
In venă, zona unde este situată valva este
dilatată.
Valva se deschide când ……, iar apoi …………… inchizand-o si ……….
trece sângele, iar apoi lambourile valvei se unesc , închizând-o şi împiedicând refluxul sângelui.
Presiunea arterială poate fi măsurată cu
Sfigmomanometrul
Sfigmomanometrul conţine
o coloană de mercur (Hg)
coloana de mercur a sfigmomanometrul ce se ridică odată cu
presiunea din manşeta care se umflă la nivelul brațului,
coloana de mercur a sfigmomanometrul ce se ridică deasupra valorii de …. cand …
160 mmHg când comprimă arterele.
Apoi se foloseşte un stetoscop ( !cu sfigmanometrul) pentru a asculta
curgerea sângelui în artera ulnară.
Manşeta se dezumflă, până când
se aud sunetele datorate curgerii turbulente
zgomotele lui Korotkoff.
sunetele datorate curgerii turbulente
Acestea (curgerea turbulenta) reprezintă
presiunea sistolică
presiunea sistolică
presiunea care apare în timpul sistolei
Presiunea sistolica în mod normal este de aproximativ
120 mmHg.
În timpul diastolei, sângele continuă să
exercite presiune asupra pereţilor vasculari, iar zgomotele Korotkoff încă se mai aud.
Se dezumflă manşeta până când
nu se mai aud zgomotele Korotkoff şi se notează presiunea la care ele dispar.
Această presiune, presiunea diastolică, este suficientă pentru a
Această presiune, presiunea diastolică, este suficientă pentru a
Această presiune, presiunea diastolică, este suficientă pentru a
presiune sistolică „per” presiune diastolică, sau ,,120/80”.
Numeroase afecțiuni pot
creşte sau scădea presiunea arterială.
De exemplu, îngustarea lumenului arterial poate
creşte semnificativ presiunea arterială.
Ventriculul stâng al inimii se contractă şi se relaxează, împingând sângele în ….. si …….
artere şi determinând pulsul, o undă de presiune în artere.
Pulsul
o undă de presiune în artere
Pulsul este mai puternic în
apropierea inimii
si mai slab pe măsură ce
sângele se îndepărtează de inimă.
În mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul
arterei radiale, la încheietura mâinii,
dar (pulsul) se poate măsura și pe
artera carotidă și poplitee.
Pulsul are aceeaşi frecvență cu cea
Cardiacă
iar media (pulsului/ frecventei cardiace) este de aproximativ
70-75 de bătăi pe minut.
Un puls rapid reflectă
o frecvență cardiacă rapidă
tahicardie
Un puls rapid / o frecvență cardiacă rapidă
Un puls scăzut reflectă
un ritm cardiac scăzut
bradicardie
Un puls scăzut / un ritm cardiac scăzut
Volumul de sânge din circulație este de aproximativ
cinci litri.
O scădere a acestui volum, de exemplu datorită ……….poate determina…..
unei sângerări excesive, poate determina scăderea presiunii arteriale.
Scăderea frecvenței cardiace poate determina de asemena …….. deoarece ……..
scăderea presiunii arteriale, deoarece volumul de sânge pompat de inimă este mai mic.
