Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă Flashcards
Încadrarea istorica
Se încadrează în perioada marilor clasici, alături de Eminescu, Caragiale și Slavici.
Când și unde a fost publicat inițial
1877, în revista “Convorbiri literare”
Contextul spatio-temporal
Este vag: aspatial si atemporal
Principala trasatura a basmului cult
Umanizarea fantasticului
Cele trei ipostaze ale protagonistului
Inițial - fiul craiului (novice, neinițiat)
Pe parcurs - sluga Spânului (în drum spre maturizare)
În final - împărat mire (om matur, înțelept)
Temele abordate
Confruntarea dintre bine și rău,
Devenirea eroului
Caracteristici ale stilului lui Creangă
- Oralitatea (regionalisme, locuțiuni si expresii populare)
- Formulele specifice basmelor (initiala, mediana si finala) sunt reinterpretate (de ex. formula initiala: “Amu cica era odata un crai”)
- Umorul, ironia (naratorul se autoironizeaza: “un păcat de povestariu, fără bani în buzunariu”, comicul de nume: Ochilă, Setilă)
Numele celor cinci adjuvanți
Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă, Păsări-Lăți-Lungilă
Personaje realiste
Harap-Alb, craiul, Împăratul Verde, Spânul
Personaje fantastice
Calul, Sfânta Duminică, fata împăratului Roș
Scena fântânii - schemă
- motivul labirintului - codrul (statutul de novice)
- întâlnirea cu Spânul (vulnerabilitate)
- coborârea cu spânul (demonstrație a naivității)
- dobândirea poreclei Harap-Alb (semnificație)
- simbolizează trecerea dintr-o lume în alta: începe procesul de maturizare