OPJ Flashcards
Principiile profesiei de magistrat
Principiul autonomiei instanțelor judecătorești
Principiul inamovibilității magistraților judecători
Principiul independentei judecătoresti
Principiul egalitatii in instanta
Caracterul permanent si sediul stabilit al instentlor de judecata
Principiul organizarii justitiei pe sistemul dublului grad de jurisdictie
Principiul specializarii instantelor de judecata
Principiul egalitatii in fata justitiei
Principiul dreptului la aparare
Ce este justitia?
Justiția este monopol de stat. Justiția era considerată mai degrabă o afacere particulară; societatea modernă a reglementat la nivel de lege fundamentală caracterul de monopol de stat al justiției care se poate realiza in România doar prin înalta curte de casație si justiție si prin celelalte instanțe judecătoresti stabilite de lege.
Ce reprezinta principiul autonomiei instanțelor judecătorești?
Principiul autonomiei instantelor judecatoresti eprezintă un principiu organizatoric important neprevăzut de lege în mod expres însă dedus în principiul separației puterilor in stat si din garanțiile egale conferite magistraților de independență, imparțialitate si dinamovibilitate.
Principiul inamovibilității magistraților judecători.
Potrivit ART. 124 (3) din constituție : judecătorii sunt independenți si se supun numai legii. Legea 303 adăugând ca ei trebuie sa fie si imparțiali.
Principiul independentei judecătoresti.
Acest principiu e ingemanat cu principiul inamovibilitatii fiind o cucerire a societății moderne , o garanției a impartialitatii si un fundament al principiului inamovibilitatii magistraților.
Principiul egalitatii in instanța
Acest principiu face parte din principiile de organizare a profesiei de magistrat reprezintă un principiu fundamental și invocă ca si cerință esențială respectarea strictă a legii.
- Egalitatea instrumentelor folosite;
- Organizarea, procedura instanțelor de judecată.
Principiul: Caracterul permanent si sediul stabilit al instantelor de judecată
In România toate instantele sunt permanente si isi desfășoară activitatea in sedii notorii si precomunicate partilor.
Principiul organizării justiției pe sistemul dublului grad de jurisdicție presupune:
- Examinarea succesivă a aceleași cauze de către două instanțe diferite.
- Examinarea trebuie făcută de către doi judecători diferiți.
- Judecătorii care examinează succesiv cauza sa aibă aceleași puteri jurisdicționale.
Ce presupune principiul “Egalitatea in fata justiției”?
Este un principiu care vine din declarația universala a drepturilor omului care spune ca: “Toți cetățenii sunt egali si au drepturi fără deosebire la o protecție egala a legii.”
Principiul dreptului la aparare
Dreptul la apărare e garantat de legislația din România și in tot cursul procesului părțile au dreptul de a fi asistate de un avocat fie ales fie din oficiu.
Ce reprezinta Inalta Curte de Casatie si Justitie?
Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta instanta suprema cu personalitate juridica cu sediul la Bucuresti cunoscuta in trecut si sub denumirea de Curtea Suprema de Justitie sau Tribunalul Suprem.
De cine este condusa Curtea Suprema de Justitie?
Curtea Suprema de Justitie este condusa de catre un presedinte 2 vicepresedinti si 4 presedinti de sectie.
Ce reprezinta presedintele Inaltei Curti?
Presedintele inaltei Curti reprezinta institutia in relatiile nationale si internationale. In activitatea organelor de conducere intra si activitatea colegiului de conducere format din presedintele Inaltei Curti, vicepresedintele si 9 judecatori alesi pe o perioada de 3 ani. Alegerile acestor judecatori se fac de catre Adunarea Generala care este alcatuita din totalitatea magistratilor.
Din ce este alcatuita Adunarea Generala?
Adunarea Generala este alcatuita din totalitatea magistratilor.
Organizarea Inaltei Curti se realizeaza pe sectii in nr de 4:
Sectia 1 Civila
Sectia 2 Civila
Sectia Penala
Sectia concencios administrativ si fiscala.
+ mai exista un complet specializat in solutionarea in recusul in interesul legii si mai avem 4 complete a 5 judecatori.
Competenta Inaltei Curti
Inalta Curte judeca procese in fond, in apel, judeca recursul si solutioneaza recursul in interesul legii.
Organizarea Curtilor de Apel, a Tribunalelor si a Judecatoriei
Curtile de apel sunt organe cu personalitate juridica in circumscriptia carora functioneaza mai multe tribunale. Curile de apel sunt organizate pe sectii sau dupa caz complete specializate pentru cauze penale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ, cauze de fiscal, cauze de legislatie a muncii si securitate sociala, cauze societare, cauze de insolventa, cauze de concurenta neloiala, cauze maritime sau fluviale sau cauze militare.
Conducerea instantelor de judecata.
Fiecare instanta este condusa de catre un presedinte, presedintii curtilor de apel si tribunalelor exercita si activitati de administrare si coordonare si control al instantelor ierarhic inferioare. Presedintii judecatoriilor au doar competente de administrare a instantei. Conducerea este realizata de un presedinte care poate fi ajutat de unul sau doi vicepresedinti, la judecatorie legea stipuland un singur vicepresedinte. In cadrul fiecarei instante functioneaza un colegiu de conducere format dintr-un nr impar de membrii alesi pe o perioada de 3 ani din cadrul judecatorilor acelei sectii care alcatuiesc Adunarea Generala. Ministerul Public Isi exercita atributiile si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. Procurorii isi desfasoara activitatea sub imperiul principiului legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic superior sub autoritatea ministrului justitiei.
Cum isi exercita atributiile Ministerul Public si de cine este condus?
Ministerul Public isi exercita atributiile si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Sub ce principiu isi desfasoara activitatea procurorii?
Procurorii isi desfasoara activitatea sub imperiul principiului legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic superior sub autoritatea ministrului justitiei.
Ce competente au presedintii judecatoriilor?
Presedintii judecatoriilor au doar competente de administrare a instantei.
?Procurorii? exercita urmatoarele activitati:
efectueaza urmarirea penala
conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare
sesizeaza instantele de judecata pentru judecarea cauzelor penale
participa la sedintele de judecata
exercita actiunea civil in cauzele prevazute de legi
exercita cai de atac atat pentru cauze civile cat si pentru cele penale
analizeaza activitatea care genereaza s au favorizeaza criminalitatea si face propuneri motivate ministrului justitiei de modificare a legislatiei
participa impreuna cu ministrul justitiei la elaborarea unor politici comune de combatere a criminalitatii.
Activitatea procurorului
Activitatea procurorului este subordonata conducatorului ierarhic superior. Dispozitiile date in scris de acesta din urma fiind obligatorii. In solutiile dispuse insa procurorul este independent si poate ataca la CSM interventia nelegala a procurorului ierarhic superior. Solutiile procurorului inferior pot fi insa infirmate motivat de procurorul ierarhic superior.
Lucrarile unui procuror pot fi trecute altui procuror in urmatoarele situatii:
suspendarea sau incetarea calitatii de procuror
in absenta sa in cauze urgente
lasarea in nelucru mai mult de 30 de zile
Ce rol are procurorul?
Procurorul are un rol activ si trebuie sa gaseasca atat probe de incriminare a infractorului cat si probe in favoarea conduitei infractorului pentru ca scopul activitatii procurorului este aflarea adevarului. Procurorul care ancheteaza cazul in faza de urmarire penala va participa si la dezbaterile ce au loc in fata instantei de judecata dar conducatorul parchetului va putea desemna si o alta persoana. Controlul Ministerului Public asupra activitatii procurorului se face din punct de vedere administrativ si managerial verificandu-se indeplinirea activitatii de serviciu si a raporturilor profesionale.
Ce rol are Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie?
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordinea sa, are personalitate juridica si este condusa de procurorul general al parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ajutat de un prim adjunct si un adjunct.
Cati consilieri poate avea procurorul general?
Procurorul general poate avea 3 consilieri.
Ce poate reprezenta procurorul general?
Procurorul general are calitatea de a reprezenta institutia in relatiile nationale si internationale.
De cine sunt conduse sectiile parchetului de pe langa?
Parchetul de pe langa are sectii conduse de procurori sefi care la randul lor sunt ajutati de adjuncti.
Ce alta institutie functioneaza in cadrul parchetului de pe langa?
In cadrul parchetului de pe langa inalta curte de casatie si justitie functioneaza si diicot.
Procurorii DIICOT.
Sunt numiti prin ordin al procurorului general al parchetului de pe langa inalta curte de casatie si justitie avizati de csm. Ei sunt numiti din randul procurorilor de la parchetul de pe langa Inalta curte de casatie si justitie care au o vechime de 6 ani; care au o conduita ireprosabila morala si profesionala si care au fost declarati admisi in urma interviului.
De cine este organizat concursul de intrare in profesia de magistrat?
Organizarea concursului de intrare in profesia de magistrat se realizează de către consiliul superior al magistraturii prin institutul național al magistraturii
Conditii pentru admiterea in profesia de magistrat:
Cetatenie romana;
Domiciliu in Romania;
Capacitate deplina de exercitiu;
Licentiat in drept;
Nu are antecedente penale;
Nu are cazier fiscal;
Trebuie sa fie cunoscator de limbra romana;
Sa se bucure de o buna reputatie;
Alte Conditii:
Promovarea concursului de intrare in profesie;
Obtinerea unor concluzii favorabile in urma raportului medical si psihologic;
De cine este anuntata data organizarii concursului de intrare in profesia de magistrat?
Consiliul superior al magistraturii anunta in monitorul oficial pe site-ul institutiei si in 3 largi cotidiene data organizarii concursului;
[atat a concursului pentru magistrati stagiari cat si pentru cei definitivi]
Cand se va organiza concursul de intrare in profesia de magistrat?
Concursul de intrare in profesia de magistrat se va organiza anual anual sau can va fi necesar.
Cum este stabilita tematica concursului de intrare in profesia de magistrat?
Tematica pentru concurs va fi stabilita prin hotarare a CSM-ului si anuntata cu minim 60 de zile anterior examinarii.
Inscrierea la concursul de intrare in profesia de magistrat.
Pentru inscrierea la concurs candidatul va depunde o taxa al carui cuantum se stabileste prin hotarare a CSM-ului.
Aceasta taxa se va restitui daca dosarul este respins din punct de vedere administrativ sau persoana nu se prezinta la concurs din motive obiective.
Taxa va fi atasata intr-un dosar care atesta indeplinirea conditiilor aratate mai sus la care se adauga CV-ul, dovada vechimii juridice [ daca este cazuyl] ; o declaratie pe proprie raspundere privind inexistenta unor intreruperiin durata de munca.
Dosarul odata primit e analizat de catre comisia de admitere a concursului care va afisa lista candidatilor valid inscrisi. Pirma comisie infiintata de CSM va fi comisia de supraveghere/admitere care va fi compusa de un presedinte care in principiu este secretarul general al CSM–ului. Comisia va avea un vice presedinte si in principiu 4 membrii.
Atributiile comisiei.
Verifica dosarele candidatilor
Asigura paza subiectelor
Asigura confectionarea stampilelor pentru concurs
Instruieste supraveghetorii
Calculeaza mediile generale ale rezultatelor examenului
Afiseaza baremele de corectare
Obligatiile comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul grila si comisiei de elaborare a subiectelor pentru testul de verificare a rationamentului juridic.
sa asigure elaborarea subiectelor conform tematicii;
sa evite repetarea subiectelor din alti ani
sa asigure o repartizare uniforma a materiei
sa aloce suficient timp rezolvarii subiectelor
sa se asigure ca nu va pune intrebari din probleme controversate din doctrina
sa se asigure comisia ca a predat cu minim 12 ore anterior concursului subiectele si bareum acestora intr-un plic sigilat
Din ce sunt formate cele doua comisii? [comisia de elaborare a subiectelor ptr testul grila si comisia de elaborare a subiectelor pentru testul de verificare a rationamentului juridic]
Comisiile sunt formate din 4 membrii specializati in fiecare din cele 4 discipline de concurs.
Structura concursului:
Dureaza 4 ore;
100 de intrebari grila. fiecare intrebare reprezinta valoarea unei zecimi;
Accesul in sala se face pe baza de buletin de identitate.
Lucrarile se vor nota cu admis sau respins si vor fi declarati admisi toti candidatii care au peste 70 de puncte.
Comisia de testare psihologica
In comisia de testare psihologica intra in categoria membrilor un profesor universitar si un pedagog, un judecator si un procuror numiti de catre CSM.
Ce va cuprinde examenul de admitere in profesia de magistrat?
Acest examen va cuprinde spete, intrebari practice si va fi evaluat cu ADMIS sau cu RESPINS.
Candidatii declarati admisi vor fi verificati in continuare sub aspectul bunei reputatii si sub aspectul depunerii vizei medicale si a testarii psihologice.
Ce va cuprinde testarea psihologica?
Testarea psihologica va cuprinde atat un test scris cat si un test oral in fata comisiei.
Ce presupune formarea in cazul INM-ului?
Formarea in cazul INM-ului atat formare teoretica cat si practica.
Durata cursurilor pentru formare in cazul INM-ului
Durata cursurilor este de 2 ani. Dupa primul an in functie de media notelor de absolvire vor opta pentru functia de judecator sau procuror.
Ce beneficii are cursantul pe parcursul stagiului de 2 ani?
In timpul acestui stagiu de 2 ani de zile cursantul beneficiaza de indemnizatii. Indemnizatia este lunara, are natura unor drepturi salariale, se da chiar si in perioada vacantei si se da chiar si in perioada intre absolvirea INM-ului si numirea in functie
Obligatie pentru primirea indemnizatiei
Esti obligat sa promovezi examenul de absolvire al institutiei si sa profesezi timp de 6 ani de zile ca si judecator sau procuror. Incetarea raportului de munca din motive imputabile sau demisie aducand obligativitatea restiturii indemnizatiei. Perioada in care auditorul de justitie a fost cursant se considera vechime in munca[In timpul urmarii cursurilor de la INM.]
Repartitia judecatorilor si procurorilor.
Pe baza mediilor celor doi ani si a rezultatului examenului de absolvire urmeaza repartitia judecatorilor si procurorilor. Repartitia se face la Judecatorii si la Parchetele de pe langa Judecatorii in cazul carora proaspatul absolvent va avea calitatea de magistrat stagiar, el nu va fi numit de Presedintele Romaniei ci de catre Presedintele CSM-ului si nu se va putea bucura de inamovibilitate.
Perioada de stagiatura
In aceasta perioada de satigatura judecatorul va respecta anumite pricini. Litigiile patrimoniale pana in 10.000 de lei, plangeri impotriva proceselor verba de constatare, somatiile de plata reabilitate.
Supravegherea activitatii magistratului stagiar.
La fiecare trei luni magistratul definitiv care supragvegheaza activitatea magistratului stagiar va face un referat privind activitatea acestuia, aceasta fiind anexat dosarului de personal.
Sfarsitul anului de stagiatura.
La sfarsitul anului de stagiatura presedintele curtii de apel in circumscriptia careia activeaza magistratului va emite un referat de admitere de definitivare.
In ce consta examenul de absolvire a celor doi ani de cursuri INM?
La terminarea celor doi ani de zile cursantul da examenul de absolvire constand in probe teoretice si practice din materiile studiate
Cum se desfasoara procedura judiciară?
Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul
să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată,
în condiţiile prezentei legi. În cazul în care una sau mai multe
părţi solicită să se exprime în limba maternă, instanţa de
judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea unui
interpret sau traducător autorizat.
În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să
se exprime în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor contradictorialităţii, oralităţii şi
publicităţii. De reţinut însă că cererile şi actele procedurale se
întocmesc numai în limba română
Justiţia se realizează prin următoarele instanţe
judecătoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Curţi de apel;
c) Tribunale;
d) Tribunale specializate;
e) Instanţe militare;
f) Judecătorii.
Cine stabileste procedura judiciara si competenta organelor judiciare?
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară
sunt stabilite de lege.
Ministerul Public in activitatea judiciara.
În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Parchetele
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată , conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a
poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Şedinţele de judecată
Şedinţele de judecată sunt publice, în afară de cazurile
prevăzute de lege. Pronunţarea hotărârilor se face în şedinţă
publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
Şedinţele de judecată se înregistrează prin mijloacetehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere.
Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată. Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează
toate afirmaţiile, întrebările şi susţinerile celor prezenţi,
inclusiv ale preşedintelui completului de judecată.
La cerere şi contra unei taxe de timbru, părţile pot primi
o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor
grefierului.
Reguli comune desfasurarii activitatii instantelor.
- Repartizarea cauzelor pe complete de judecată se face în
mod aleatoriu, în sistem informatizat. - Cauzele repartizate unui complet de judecată nu pot fi
trecute altui complet decât în condiţiile prevăzute de lege. - Cauzele date, potrivit legii, în competenţa de primă instanţă
a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în
complet format dintr-un judecător, cu excepţia cauzelor
privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. - Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar
recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepţia
cazurilor în care legea prevede altfel. - În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceştia
nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se
pronunţa, procesul se judecă din nou în complet de
divergenţă, în condiţiile legii. - Completul de divergenţă se constituie prin includerea, în
completul de judecată, a preşedintelui sau a
vicepreşedintelui instanţei, a preşedintelui de secţie ori a
judecătorului din planificarea de permanenţă. - Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor
privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se
constituie din 2 judecători şi 2 asistenţi judiciari. Asistenţii
judiciari participă la deliberări cu vot consultativ şi
semnează hotărârile pronunţate. Opinia acestora se consemnează în hotărâre, iar opinia separată se motivează.
Puterea judecătorească este exercitata de…
Puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de
Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanţe judecătoreşti
stabilite de lege.
Prin cine isi exercita Ministerul public atributiile?
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori
constituiţi în parchete, în condiţiile legii.
Justitia.
Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică,
imparţială şi egală pentru toţi
Justiţia se realizează prin următoarele instanţe
judecătoreşti:
a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
b) Curţi de apel;
c) Tribunale;
d) Tribunale specializate;
e) Instanţe militare;
f) Judecătorii.
Ce reprezinta Ministerul Public in activitatea judiciara?
În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă
interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept,
precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.
Ce asigura Ministerul Justitiei?
Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi
administrarea justiţiei ca serviciu public.
Ce reprezinta Ministerul Public? [potrivit Constitutiei Romaniei]
Potrivit Constituţiei României, în activitatea judiciară,
Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi
apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile
cetăţenilor.
Prin ce articol au fost stabilite modalitatile prin care ministrul justitiei isi exercita autoritatea asupra Ministerului Public?
Modalităţile prin care ministrul justiţiei îşi exercită
autoritatea asupra Ministerului Public au fost stabilite prin
art.66 din Legea 304/2004 pentru organizarea judecătorească.
Ce a fost evidentiat in cadrul Congresului ONU din 1995?
Însemnătatea deosebită a asigurării independenţei
politice a procurorului în contextul garantării legalităţii şi
imparţialităţii urmăririi penale a fost evidenţiată şi în cadrul
Congresului ONU din 1995 de la Cairo pentru prevenirea
crimei şi tratamentul delicvenţilor.
Astfel, din conţinutul documentelor cadru prezentate la
acest congres, în condiţiile unei tendinţe generale de
influenţare prin mijloace politice ori administrative a deciziilor
adoptate de procurori în cursul investigaţiilor penale, rezultă
necesitatea de a se proceda la o reconsiderare şi reafirmare arolului crucial care îi revine procurorului în administrarea
justiţiei penale şi de a se garanta exercitarea, independent de
orice imixtiune politică, a acestor importante responsabilităţi,
în conformitate cu litera şi spiritul principiilor directoare ale
ONU.
Instantele nu au dreptul sa…
Instanţele nu au dreptul să-şi modifice actele de sesizare
şi nici să facă aprecieri orale sau în motivarea hotărârilor
asupra valorii acţiunii procurorilor.
Presedintele completului de judecata nu are dreptul sa…
Preşedintele completului de judecată nu are dreptul să refuze cuvântul procurorului şi nici să-l retragă.
Procurorul.
Procurorul este titularul acţiunii penale, dar misiunea
de a descoperi infracţiuni şi de a-i identifica pe autorii acestora
revine poliţiei. Conform art.218 din Codul de procedură
penală, procurorul conduce şi controlează activitatea de
cercetare penală a poliţiei şi a altor organe şi supraveghează ca
actele de urmărire penală să fie efectuate cu respectarea
dispoziţiilor legale. Organele de cercetare penală sunt obligate
să încunoştinţeze de îndată pe procuror despre infracţiunile de
care au luat cunoştinţă.
Organizarea Institutului Naţional al
Magistraturii
Institutul Naţional al Magistraturii este instituţia publică
cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului
Superior al Magistraturii, care realizează formarea iniţială a
judecătorilor şi procurorilor, formarea profesională continuă a
judecătorilor şi procurorilor în funcţie, precum şi formarea
formatorilor, în condiţiile legii. Institutul Naţional al
Magistraturii are sediul în municipiul Bucureşti.
Institutul Naţional al Magistraturii nu face parte din
sistemul naţional de învăţământ şi educaţie şi nu este supus
dispoziţiilor legale în vigoare cu privire la acreditarea
instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor.
Răspunderea magistraţilor
Potrivit legii privind statutul magistraţilor, aceştia răspund:
- civil,
- disciplinar,
- administrativ
- penal.
Compartimentele auxiliare de specialitate
din cadrul instanţelor şi al parchetelor
Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în
structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a)registratura;
b)grefa;
c)arhiva;
d)biroul de informare şi relaţii publice;
e)biblioteca.
Personalul de specialitate auxiliar
Personalul de specialitate auxiliar este subordonat
ierarhic conducerii instanţelor sau parchetelor unde
funcţionează. Repartizarea personalului în cadrul
compartimentelor auxiliare de specialitate se face de
preşedintele instanţei sau de procurorul general ori, după caz,
de prim-procurorul parchetului.
Justitia constituie monopol de stat.
Infaptuirea justitiei reprezinta monopol de stat.
In societatea moderna rolul de a infaptui justitia si l-a asumat statul. Faptul ca justitia este monopolul statului implica doua consecinte.
1.nici o altă autoritate decât instanţele judecătoreşti legal instituite nu pot înfăptui justiţia, prin pronunţarea unor hotărâri care să se bucure de autoritatea lucrului judecat şi de forţă executorie. În acest sens,art.125 alin.1 din Constituţie prevede că justiţia se realizează prinÎnalta Curte de Csaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreştistabilite de lege
2.cealaltă consecinţă a principiului potrivit căruia justiţia estemonopolul statului este aceea că statul este obligat să împartă justiţiaatunci când se solicită acest lucru. Judecătorul care a fost învestit cusoluţionarea unei cereri nu poate refuza judecata, sub sancţiuneasăvârşirii infracţiunii de denegare e dreptate. În acest sens art.3C.civ. prevede că “judecatorul care va refuza de a judeca, sub cuvant ca legea nu prevede, sau ca este intunecata sau neindestulatare, va putea fi urmarit ca culpabil de denegare de dreptate”. Bineînţeles că este ideal ca judecătorul să soluţionezecauza cu care a fost învestit, în temeiul unui text de lege al căruiconţiunt să fie neechivoc şi perfect aplicabil situaţiei de fapt cecaracterizează speţa. Însă, chiar dacă legea prezintă neclarităţi saulacune, judecătorul este obligat să recurgă la interpretarea legii, iar in lipsa de text expres la analogia legii ori la analogia dreptului si sa rezolve cauza cu care a fost investit.
Principiul legalitatii instantei
Legalitatea instantei implica indeplinirea a 4 conditii:
- Instanta sa fie create prin lege - Instanta sa fie organizata ca o institutie cu character permanent, cu un sediu stabilit si adus la cunostintapublicului - Instanta sa fie competenta sa judece cauza ce i-a fostincredintata - Instanta sa judece in compunerea prevazuta de lege
Principiul organizării justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţie
principiul organizării justiţiei pe sistemul dublului grad de jurisdicţie, regula ce presupune organizarea sistemului judiciar astfel încât o hotărâre judecătorească să poată fi supusă controlului judiciar la o instanţă superioară, pentru a se înlătura eventualele erori de judecată săvârşite de instanţa ierarhic inferioară. în acest sens, instanţele sunt grupate două câte două, astfel încât un proces judecat într-o instanţă să poată ajunge apoi în faţa unei instanţe superioare.
De aceea se spune că justiţia este organizată pe sistemul dublului grad de jurisdicţie. Pentru a determina câte grade de jurisdicţie sunt într-un sistem procesual trebuie stabilit de câte ori o pricină poate fi judecată în fond. Judecata în fond presupune o cercetare a cauzei atât din punct de vedere al legalităţii, al normelor de drept aplicabile, cât şi din punct de vedere al temeiniciei, al aprecierii probelor administrate în cauză. în sistemul nostru de drept, o pricină poate fi judecată în fond de două ori: în primă instanţă şi în apel. Faptul că hotărârea poate fi supusă şi unui control de legalitate, prin intermediul recursului, nu înseamnă că există trei grade de jurisdicţie, întrucât în recurs nu poate fi examinată decât legalitatea hotărârii, nu şi temeinicia ei.
Principiul colegialităţii instanţei
principiul colegialităţii instanţei, regula potrivit căreia activitatea de judecată este îndeplinită în colectiv, de mai mulţi judecători, iar nu de unul singur. Colegialitatea nu este necesară dacă este vorba de rezolvarea unei probleme care nu constituie activitate de judecată propriu-zisă, cum ar fi: măsurile pregătitoare la primirea şi verificarea prealabilă a cererilor, sub aspectul corectei lor întocmiri, nu se iau de instanţă în colectiv, ci de preşedintele instanţei sau de judecătorul care îl înlocuieşte; amânarea pricinilor care nu sunt în stare de judecată, atunci când cererea de amânare nu provoacă dezbateri, poate fi făcută şi de un singur judecător; dacă părţile se înfăţişează la termen şi solicită pronunţarea unei hotărâri care să consfinţească învoiala lor, cererea pentru darea hotărârii va putea fi primită chiar de un singur judecător, urmând ca hotărârea să fie dată de instanţă în şedinţă.
Ce reprezinta Colegialitatea instantei?
Colegialitatea instanţei reprezintă o garanţie a independenţei şi imparţialităţii judecătorilor, întrucât prin controlul reciproc al judecătorilor şi prin anonimatul deciziei colective, deliberarea fiind secretă, se poate păstra mai uşor independenţa în faţa oricăror ingerinţe. în România, a fost reglementat un sistem mixt; astfel, potrivit Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cauzele date în competenţa de primă instanţă a judecătoriei, tribunalului şi curţii de apel se judecă în complet format dintr-un singur judecător, cu excepţia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale, iar apelurile se judecă în complet format din doi judecători, iar recursurile, în complet format din trei judecători, cu excepţia cazurilor în care legea prevede altfel. Completul pentru soluţionarea în primă instanţă a cauzelor privind conflictele de muncă şi asigurări sociale se constituie din doi judecători şi doi asistenţi judiciari.
Principiul gratuităţii justiţiei
principiul gratuităţii justiţiei, regula potrivit căreia justiţia este un serviciu public gratuit, organizat de stat, judecătorii, procurorii, grefierii ori restul personalului auxiliar fiind plătiţi de stat, iar nu de părţi, ca în cazul arbitrajului. în acest sens se spune că justiţia este gratuită.
Principiul nu este nesocotit prin faptul că părţile sunt obligate să plătească taxe de timbru ori timbru judiciar. De asemenea, şi celelalte cheltuieli pe care le presupune procesul civil, cum ar fi onorariile avocaţilor, onorarii de expertiză, cheltuieli pentru administrarea probelor, nu încalcă acest principiu, deoarece la cererea părţii care a obţinut câştig de cauză, cealaltă parte, căzută în pretenţii, va putea fi obligată, prin chiar hotărârea ce se va pronunţa, să restituie în cadrul cheltuielilor de judecată, în tot sau în parte, sumele avansate.
Principiul Accesul liber la justitie
Art.21 Accesul liber la justitie
- Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.
- Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.
- Partile au dreptul la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil
- Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
Inalta Curte de Casatie si Justitie
Singura instanta suprema care functioneaza in Romania, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. Inalta Curte de Casatie si Justitie asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
Curtea de Apel
- judeca in dreptul procesual civil:
- in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
- ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
- ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
- in orice alte materii date prin lege in competenta lor.
Tribunal
Instanță judecătorească cu personalitate juridică. Tribunalele sunt organizate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București și au, de regulă, sediul în municipiul reședință de județ. În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru soluționarea cauzelor pe domenii.
Instanţele militare
Trebuie menţionat că în pofida criticilor formulate atât în doctrină dar şi în viaţa socio-politică relativla necesitatea menţinerii instanţelor şi parchetelor militare, acestea continuă să funcţioneze şi în urma noii legi de organizare judiciară. Susţinătorii menţinerii instanţelor militare şi-au întemeiat argumentele în principal pe necesitatea uneispecializări în domeniul infracţiunilor comise de militari. Cu toate că legea fundamentală nu interzice decât înfiinţareaunor instanţe extraordinare iar nu şi a celor cu caracter special, existenţa unor instanţe militare în timp de pace ridicăserioase semne de întrebare asupra independenţei magistraţilor ce compun aceste instanţe datorită cumulului calităţii de judecător cu cea de ofiţer activ. Legea de organizare judiciară prevede următoarele instanţe militare: tribunale militare, Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti şi Curtea Militară de Apel Bucureşti. Instanţele militare un statut de unităţi militare, cu indicativ propriu. Procurorii militari sunt constituiţi în parchete pe lângă fiecare instanţă militară.Instanţele militare judecă la sediul acestora dar pentru motive temeinice instanţa poate dispune ca judecata să sedesfăşoare în alt loc. În acest context trebuie reţinut că instanţele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state, militariromâni, membri ai forţelor multinaţionale, în cazul în care, potrivit unei convenţii internaţionale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicţia română.Judecătorii şi procurorii militari au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor. Ei au totodată şicalitatea de militari activi şi au toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate.Instanţele şi parchetele militare dispun de poliţie militară pusă în serviciul lor, în mod gratuit, de către MinisterulApărării Naţionale. Numărul personalului necesar pentru fiecare instanţă sau parchet este stabilit de ministrul justiţiei, la propunerea preşedintelui Curţii Militare de Apel şi a secţiei sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţieşi Justiţie.
Tribunalele
Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică, organizate la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti,sediul fiind, de regulă, în municipiul reşedinţă de judeţ.
În cadrul tribunalelor funcţionează secţii sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale,cauze comerciale, cauze cu minori şi de familie, cauze de contencios administrativ şi fiscal, cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale, precum şi, în raport cu natura şi numărul cauzelor, secţii maritime şi fluviale sau pentru alte materii.
Tribunalul Bucureşti funcţionează şi ca instanţă specializată pentru judecarea cauzelor privind proprietatea intelectuală.
De cine este exercitata puterea judecatoreasca?
Puterea judecatoreasca se exercita de Inalta Curte de Casatie si Justitie si de celelalte instante judecatoresti stabilite de lege.
Garantul independentei justitiei.
Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei.
Prin cine isi exercita atributiile Ministerul Public?
Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în
parchete, în condiţiile legii.
Justiţia
-Justiţia se înfăptuieşte în numele legii, este unică, imparţială şi egală pentru toţi. -Justiţia se realizează prin următoarele instanţe judecătoreşti: a) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie; b) curţi de apel; c) tribunale; d) tribunale specializate; e) instanţe militare; f) judecătorii.
Cine stabileste competenta organelor judiciare si procedura judiciara?
Competenţa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt
stabilite de lege.
Ce reprezinta Ministerul Public in activitatea judiciara?
În activitatea judiciară Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi
libertăţile cetăţenilor.
Parchetele
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi
supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în
condiţiile legii
Ce asigura Ministerul Justitiei?
Ministerul Justiţiei asigură buna organizare şi administrare a
justiţiei ca serviciu public.
Cine se poate adresa justitiei?
Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea
drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului
său la un proces echitabil.
Accesul la justiţie nu poate fi îngrădit.
Egalitatea in fata legii
Toate persoanele sunt egale în faţa legii, fără privilegii şi fără
discriminări.
Justiţia se realizează în mod egal pentru toţi, fără deosebire de rasă,
naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, orientare sexuală, opinie,
apartenenţă politică, avere,origine ori condiţie socială sau de orice alte
criterii discriminatorii.
Asistenţa judiciară internaţională
Asistenţa judiciară internaţională se solicită sau se acordă în
condiţiile prevăzute de lege, de tratatele internaţionale la care România este
parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate.
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcţionează ca
instanţă de judecată pentru soluţionarea contestaţiilor formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.
Dispoziţii generale privind procedura judiciară
Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanţă imparţială
şi independentă, constituită potrivit legii.
In ce limba se desfasoara procedura judiciara?
Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.
Ce drept au cetatenii romani care apartin minoritatilor nationale?
Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă, în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile
prezentei legi.
În cazul în care una sau mai multe părţi solicită să se exprime în limba
maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure, în mod gratuit, folosirea
unui interpret sau traducător autorizat.
În situaţia în care toate părţile solicită sau sunt de acord să se exprime
în limba maternă, instanţa de judecată trebuie să asigure exercitarea acestui
drept, precum şi buna administrare a justiţiei, cu respectarea principiilor
contradictorialităţii, oralităţii şi publicităţii
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În România funcţionează o singură instanţă supremă,
denumită Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu personalitate juridică şi cu
sediul în capitala ţării.
Ce asigura Inalta curte de Casatie si Justitie?
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea
unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei
sale.
Ce calitate are Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie?
Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are calitatea de ordonator principal de credite.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se compune din:
preşedinte, un vicepreşedinte, 4 preşedinţi de secţii şi judecători.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este organizată în 4 secţii
Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală şi Secţia de contencios administrativşi fiscal, 4 complete de 5 judecători şi Secţiile Unite, cu competenţă proprie.
Ce cuprinde Inalta Curte de Casatie si Justitie?
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cuprinde în structură Cancelaria,
direcţii, servicii şi birouri, cu personalul stabilit prin statul de funcţii.
În cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţionează
magistraţi-asistenţi, stabiliţi prin statul de funcţii.
Cine judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntare de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege?
Secţia I civilă, Secţia a II-a civilă, Secţia penală şi Secţia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunţate de curţile de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege.
Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecă:
a) în primă instanţă, procesele şi cererile date prin lege în competenţa de primă instanţă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) recursurile, în condiţiile prevăzute de lege.
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în raport cu competenţa fiecăreia, soluţionează:
a) cererile de strămutare, pentru motivele prevăzute în codurile de
procedură;
b) conflictele de competenţă, în cazurile prevăzute de lege;
c) orice alte cereri prevăzute de lege.
Secţiile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie soluţionează şi recursurile
declarate împotriva hotărârilor nedefinitive sau a actelor judecătoreşti, de orice natură, care nu pot fi atacate pe nici o altă cale, iar cursul judecăţii a fost întrerupt în faţa curţilor de apel.
Completele de 5 judecători soluţionează recursurile şi cererile în
cauzele judecate în primă instanţă de Secţia penală a Înaltei Curţi de
Casaţie şi Justiţie şi judecă şi alte cauze date în competenţa lor prin lege, precum şi ca instanţă disciplinară.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se constituie în Secţii Unite pentru:
a) Abrogată prin punctul 4. din Lege nr. 202/2010 începând cu 25.11.2010.
b) soluţionarea, în condiţiile prezentei legi, a sesizărilor privind schimbarea
jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
c) sesizarea Curţii Constituţionale pentru controlul constituţionalităţii legilor înainte de promulgare.
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
Conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se exercită de
preşedinte, vicepreşedinte şi colegiul de conducere.
Preşedintele reprezintă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în relaţiile
interne şi internaţionale.
Preşedintele, vicepreşedintele şi 9 judecători, aleşi pe o perioadă de 3
ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secţii, constituie Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Când se dezbat probleme economico-financiare şi administrative, la şedinţele colegiului de conducere participă managerul economic al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care are vot consultativ. La şedinţele colegiilor de
conducere pot participa şi preşedinţii de secţii.
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie are următoarele atribuţii:
a) aprobă Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă, precum şi statele de funcţii şi de personal ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
b) analizează candidaturile depuse pentru funcţia de judecător la Înalta
Curte de Casaţie şi Justiţie şi prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie;
c) propune Consiliului Superior al Magistraturii numirea, promovarea,
transferul, suspendarea şi încetarea din funcţie a magistraţilor-asistenţi;
d) organizează şi supraveghează rezolvarea petiţiilor, în condiţiile legii;
e) propune proiectul de buget al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie;
f) exercită alte atribuţii prevăzute în Regulamentul privind organizarea şi
funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
De cine este prezidat Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie?
Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este prezidat de către preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către vicepreşedinte.
Asistenţii judiciari sunt numiţi de ministrul justiţiei, la propunerea
Consiliului Economic şi Social, pe o perioadă de 5 ani, dintre persoanele cu o vechime în funcţii juridice de cel puţin 5 ani şi care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) au cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplină de
exerciţiu;
b) sunt licenţiate în drept şi dovedesc o pregătire teoretică corespunzătoare;
c) nu au antecedente penale, nu au cazier fiscal şi se bucură de o bună
reputaţie;
d) cunosc limba română;
e) sunt apte, din punct de vedere medical şi psihologic, pentru exercitarea funcţiei.
Asistentii Juridici.
-Asistenţii judiciari se bucură de stabilitate pe durata mandatului şi se supun numai legii.
-Dispoziţiile legale privind obligaţiile, interdicţiile şi incompatibilităţile
judecătorilor şi procurorilor se aplică şi asistenţilor judiciari.
-Dispoziţiile referitoare la concediul de odihnă, asistenţă medicală gratuită şi gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători şi procurori, se aplică şi asistenţilor judiciari.
-Asistenţii judiciari depun jurământul în condiţiile prevăzute de lege pentru judecători şi procurori.
-Numărul total al posturilor de asistenţi judiciari şi repartizarea posturilor pe instanţe, în raport cu volumul de activitate, se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.
Prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului Economic
şi Social şi a Ministerului Justiţiei, se stabilesc:
a) condiţiile, procedura de selecţie şi de propunere de către Consiliul
Economic şi Social a candidaţilor, pentru a fi numiţi ca asistenţi judiciari de
către ministrul justiţiei;
b) condiţiile de delegare, detaşare şi transfer al asistenţilor judiciari.
Toate instanţele judecătoreşti şi toate parchetele au în structură următoarele compartimente auxiliare de specialitate:
a) registratura;
b) grefa;
c) arhiva;
d) biroul de informare şi relaţii publice;
e) biblioteca.
Curţile de apel şi parchetele de pe lângă aceste curţi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie au, de asemenea, în structură un compartiment de documentare şi un compartiment de informatică juridică. Compartimentele de informatică juridică se pot organiza şi în structura tribunalelor, a tribunalelor specializate, a judecătoriilor şi a parchetelor de pe lângă aceste instanţe. Instanţele şi parchetele militare au în structură şi un compartiment de documente clasificate.
