Brainscape's Knowledge GenomeTM


Top Flashcards (Certified)
All Flashcards

TGD 1/2 > Norma Juridica > Flashcards

Norma Juridica Flashcards

1
Q

Ce este norma juridică?

A

Norma juridică este o regulă de conduită, instituită de puterea politică sau recunoscută de aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, prin forța coercitivă a statului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care este scopul normei juridice?

A

Scopul ei este de a asigura conviețuirea socială, orientând comportamentul oamenilor în direcția promovării și consolidării relațiilor sociale în relație directă cu valorile sociale statornicite de societate.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Cum mai poate fi descrisă norma juridică?

A

N.j. constituie sistemul juridic elementar, este celula de bază a dreptului și reprezintă un etalon/model de comportament.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care sunt trăsăturile normei juridice?

A
  1. Caracter general
  2. Caracter impersonal
  3. Caracter tipic
  4. Caracter obligatoriu
  5. Implica un raport intersubiectiv
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Ce alte trăsături ale normei juridice aducem în discuție odată cu raportul intersubiectiv?

A

Caracterul bilateral, ce implică la rândul său alteritate și reciprocitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Ce reprezintă trăsătura de alteritate?

A

Constă în transformarea subiectivului în obiectiv

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Ce reprezintă trăsătura de reciprocitate?

A

Permanentă limitare reciprocă față de celelalte subiecte și posibilă obligare a unui subiect față de altul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Structura normei juridice vizează 2 aspecte:

A
  1. Structura internă = logico-juridica
  2. Structura externă = tehnico-legislativa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Structura internă a normei juridice

A

Alcătuiește partea statică, internă, stabilă a N.j.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Structura trihotomica a structurii interne a normei juridice

A
  1. Ipoteza
  2. Dispoziția
  3. Sancțiunea
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Ipoteza normei juridice

A

Ipoteza este partea normei juridice care stabilește condițiile, împrejurările sau faptele în prezenta cărora se cere o anumită conduită, precum și categoria subiectelor la care se referă prevederile dispoziției

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

În funcție de gradul de precizie, ipotezele normei juridice pot fi:

A
  1. Determinate
  2. Relativ- determinate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Ce tipuri de ipoteze ale normei juridice avem?

A
  1. Simple - o singură împrejurare/conditie
  2. Multiple - mai multe împrejurări luate împreuna
  3. Complexe - mai multe împrejurări, una e suficientă
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Ce este dispoziția normei juridice?

A

Dispoziția este partea normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmată în prezenta ipotezei date.

ESTE MIEZUL NORMEI JURIDICE, conținutul

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

În cazul dispoziției normei juridice, conduită de urmat este reprezentată de

A

DREPTURILE ȘI OBLIGAȚIILE subiectelor participante la raporturile sociale.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Ce poate dispoziția normei juridice să facă?

A
  1. Să impună o anumită acțiune
  2. Să prevadă obligația de abținere
  3. Să lase la aprecierea subiectelor de drept alegerea unui anume comportament (permisivă)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

În funcție de gradul de precizie, dispoziția normei juridice poate să fie:

A
  1. Determinată
  2. Relativ determinată
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

În funcție de sfera de aplicare, dispozițiile normei juridice pot fi:

A
  1. Generale
  2. Speciale
  3. De excepție
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Ce este sancțiunea normei juridice?

A

Sancțiunea normei juridice indică urmările nerespectării dispoziției normei juridice.

Sancțiunea reprezintă modul de reacție, răspunsul social-statal față de conduita neconforma.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Care este scopul sancțiunii normei juridice?

A

Sancțiunea are ca scop general asigurarea respectării dreptului, a eficacității ordinii juridice.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care e rolul sancțiunii normei juridice?

A

Rol de avertizare, prevenire, asigurare a respectării dreptului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Ce este constrângerea? (vs sancțiune)

A

Constrângerea reprezintă utilizarea forței pentru împlinirea sancțiunii, nu sancțiunea însăși.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cine are monopolul constrângerii?

A

Statul are monopolul constrângerii, iar puterea executivă are monopolul execuției, care constituie elementul esențial al constrângerii.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

După gradul de determinare, sancțiunile normei juridice pot fi:

A
  1. Absolut determinate
  2. Relativ determinate
  3. Cumulative
  4. Alternative
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Normele juridice pot fi clasificate în funcție de:
1. Obiectul/metoda reglementarii (ex nj de drept civil) 2. Forță juridică a actului normativ (ex nj cuprinse în legi/decrete) 3. Gradul de generalitate 4. Tehnico-redactional 5. Gradul de incidență 6. Caracterul conduitei
26
În funcție de gradul de generalitate (3), norma juridică poate fi:
1. Generală 2. Specială 3. De excepție
27
Dpdv tehnico-refactional (4), norma juridică poate fi:
1. Complete 2. Incomplete/imperfecte a) de trimitere b) in alb
28
După gradul incidenței (5), norma juridică poate fi:
1. Normele principii 2. Normele mijloace
29
Dpdv al conduitei (6), norma juridică poate fi:
1. Imperativă - onerative - prohibitive 2. Permisiva - supletiva - de împuternicire - de stimulare - de recomandare
30
Care sunt momentele importante în ceea ce privește aplicare normei juridice?
1. Intrarea in vigoare 2. Perioada de activitate a normei 3. Ieșirea din vigoare
31
Ce este prezumpția de cunoaștere a legii?
*Nemo censetur ignorare legem* = toti destinatarii normei juridice trebuie sa cunoască legea; prezumptie absoluta
32
Care sunt excepțiile de la prezumpția de cunoaștere a legii?
1. Atunci când o parte a teritoriului țării rămâne izolată, din cauza unei cauze de forță majoră și nu datorită unei cauze subiective/ignoranței personale 2. În materia convențiilor, atunci când are loc *eroarea* de drept (trimitere civil)
33
În GENERAL, care sunt modalitățile prin care norma juridică intră în vigoare?
1. La data stabilită în însuși actul normativ 2. La o dată prevăzută în alt act normativ 3. La data publicării în publicația oficială
34
În ROMÂNIA, normele juridice intră în vigoare:
1. Legile - la 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial sau la o data ulterioară prevăzută în textul legii 2. Ordonanțele Guvernului - la 3 zile sau la i dată ulterioară 3. Ordonanțele de Urgenta - la data publicării
35
Care sunt principiile caracterului activ (producător de efecte) al normei juridice?
1. Principiul neretroactivității 2. Principiul neultraactivității
36
Principiul neretroactivității
“Legea dispune numai pentru viitor cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile” Norma juridică se aplică din momentul intrării ei în vigoare, pentru viitor NU poate afecta actele/faptele juridice anterior petrecute.
37
Excepții de la principiul neretroactivității
1. Legea penala sau contravențională mai favorabilă 2. Legile interpretative 3. Legile de competenta și de procedură
38
Ce se înțelege prin lege penala mai favorabilă?
Se înțelege legea care, fie dezincriminează fapta prevăzută de legea veche ca infracțiune și săvârșită sub imperiul acesteia din urmă, fie ii atașează o sancțiune mai slabă.
39
Principiul neultraactivitatii normelor juridice
Norma juridică nu supraviețuiește, nu-și poate extinde efectele juridice după ieșirea sa din vigoare. Ea NU ultraactiveaza.
40
Excepții alte principiului neultraactivitatii legii:
1. În materie contractuală 2. În privința normelor juridice cu caracter temporar/exceptional
41
Prin ce modalități ies din vigoare normele juridice?
1. Ajungerea la termen 2. Căderea în desuetudine 3. Caudicitatea 4. Abrogarea
42
Ce este ajungerea la termen a normei juridice?
Ajungerea la termen este modalitatea ieșirii din vigoare a normelor juridice cu termen sau a normelor adoptate pentru situații excepționale
43
Ce este căderea în desuetudine a normelor juridice?
Prin desuetudine se înțelege încetarea forței obligatorii a unei norme juridice, formal în vigoare, prin efectul neaplicării ei, dacă această neaplicare are la bază incompatibilitatea normei cu noile concepții juridice și morale adoptate în societate.
44
Care sunt condițiile căderii în desuetudine?
1. Condiția materială - neaplicarea normei juridice 2. Condiția psihologică - neaplicarea rezultată din convingerea ca norma nu mai trebuie aplicată
45
Ce este caducitatea normei juridice?
Dispariția anumitor relații reglementate prin normele dreptului atrage, în mod evident, dispariția normelor juridice care le privesc. Dispariția circumstanțelor de fapt existențe în momentul adoptării normei juridice atrage caducitatea normei.
46
Ce este abrogarea normei juridice?
Abrogarea reprezintă cauza de încetare a acțiunii normei juridice datorată intrării în vigoare a unei noi norme, contrare ei.
47
Abrogare vs derogare
Abrogarea are ca efect scoaterea din vigoare, excluderea din ordinea juridică a unei legi sau a unei părți dintr-o lege. Derogarea nu presupune o asemenea excludere. Ea face doar ca anumite dispoziții ale unei legi să fie inaplicabile anumitor subiecte de drept.
48
Abrogare vs Revocare
Abrogarea operează pentru viitor, presupune existența unui act legislativ care-și produce efectele. Revocarea presupune ca actul normativ să nu-și fi produs efectele vreodată.
49
Abrogarea vs Nulitatea (anularea)
Sancțiunea nulității va produce efecte de la momentul intrării în vigoare a legii, efectele sale se șterg retroactiv. În privința abrogării, efectele încetează doar pentru viitor.
50
Abrogarea vs suspendarea
În situații excepționale se procedează la suspendarea pe perioada aplicării măsurilor excepționale.
51
După modul de manifestare a voinței organului, abrogarea normei juridice poate fi :
Expresă (directă sau indirectă) Tacită
52
Ce fel de procedeu este abrogarea tacită?
Unul #periculos
53
În funcție de întinderea abrogării, aceasta poate fi:
Totală Parțială
54
Principiul teritorialității
Norma juridică se aplică în limitele teritoriului statului al cărui organ legislativ a edictat-o Se aplică pe întreg teritoriul statului
55
Teritoriul țării include:
Întinderea de pământ Marea teritorială Apele Solul Subsolul Spațiul aerian (Inclusiv suprafața navelor și aeronavelor aflate sub pavilionul românesc, respectiv înmatriculate în România)
56
Excepția de la principiul teritorialității normei juridice
Teritorialitatea normei juridice nu este absolută. Excepțiile pot exista în sens dublu: Fie legea națională nu se aplică pe teritoriul statului anumitor bunuri sau persoane Fie legea română se aplică în afara teritoriului național
57
Excepția extrateritorialitatii în limitele teritoriului statului:
Sediul misiunii și reședința particulară a agentului diplomatic și consular se bucură de *inviolabilitate*
58
Pe teritoriul unui stat se pot afla 3 categorii de oameni:
Cetățenii statului Străinii Apatrizii
59
Regula spune ca norma juridică se aplică celor 3 mari categorii de persoane?
DA.
60
Excepția de la aplicarea normei juridice asupra tuturor persoanelor din granițele statului este:
Personalul misiunilor diplomatice și al misiunilor consulare

TGD 1/2 (8 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2025 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions