Masurile preventive 2 Flashcards
Atunci cand se evalueaza starea de pericol a inculpatului pentru a se lua masura arestului preventiv in cazul savarsirii anumitor infractiuni, evaluarea pentru a se constata ca privarea de libertate este necesara pentru inlaturarea unei stari de pericol pentru ordinea publica se face in functie de
- gravitatea faptei,
- a modului şi a circumstanţelor de comitere a acesteia,
- a anturajului şi a mediului din care acesta provine,
- a antecedentelor penale şi
- a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia
Persoanei faţă de care s-a dispus măsura arestării preventive i se comunică, sub semnătură, în scris,
- drepturile prevăzute la art. 83,
- dreptul prevăzut la art. 210 alin. (1) şi (2),
- dreptul de acces la asistenţă medicală de urgenţă, - dreptul de a contesta măsura şi
- dreptul de a solicita revocarea sau înlocuirea arestării cu o altă măsură preventivă,
Daca mandatul a fost emis in lipsa si cel arestat este adus in fata judecatorului, judecatorul
- procedeaza la audierea inculpatului despre fapta de care este acuzat si motivele pe care se intemeiaza propunerea de arestare preventiva si, inainte de a-l audia, ii aduce la cunostinta dreptul de a nu face nicio declaratie, atragandu-i atentia ca tot ce declara poate fi folosit impotriva sa;
- evalueaza declaratia inculpatului in contextul probelor administrate si al motivelor avute in vedere la luarea masurii;
- audiaza concluziile procurorului
Solutiile judecatorului dupa audierea inculpatului in cazul emiterii mandatului de arestare in lipsa
- sa confirme arestarea preventiva si executarea mandatului;
- sa revoce masura;
- sa inlocuiasca masura cu controlul judiciar/pe cautiune sau arestul la domiciliu.
Termenul maxim de 30 de zile cat poate dura arestul preventiv in cursul UP curge de la
data punerii in executare a masurii fata de inculpatul arestat preventiv.
Dacă arestarea preventivă a fost dispusă iniţial de către un judecător de drepturi şi libertăţi de la o instanţă inferioară celei căreia i-ar reveni competenţa să judece cauza în primă instanţă, prelungirea acestei măsuri se poate dispune numai de
un judecător de drepturi şi libertăţi de la instanţa competentă în momentul soluţionării propunerii de prelungire sau de la instanţa corespunzătoare în grad acesteia în a cărei circumscripţie se află locul de deţinere, locul unde s-a constatat săvârşirea infracţiunii ori sediul parchetului din care face parte procurorul care a întocmit propunerea.
Propunerea de prelungire a arestării preventive împreună cu dosarul cauzei se depun la judecătorul de drepturi şi libertăţi cu cel puţin 5 zile înainte de expirarea duratei arestării preventive. Aceste dispozitii sunt constitutionale in masura in care nerespectarea acestui termen atrage
decaderea si nulitatea actului facut peste termen
Propunerea de prelungire a masurii arestului preventiv se solutioneaza si in lipsa inculpatului daca
inculpatul arestat preventiv se află internat în spital şi din cauza stării sănătăţii nu poate fi adus în faţa judecătorului de drepturi şi libertăţi sau când, din cauză de forţă majoră ori stare de necesitate, deplasarea sa nu este posibilă
Propunerea de prelungire a masurii arestului preventiv se poate solutiona si in lipsa inculpatului dar numai
în prezenţa avocatului acestuia, căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii. Dispoziţiile art. 204 alin. (7) teza finală se aplică în mod corespunzător.
În cursul judecăţii în primă instanţă, durata totală a arestării preventive a inculpatului
nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunea care face obiectul sesizării instanţei de judecată. În toate cazurile, durata arestării preventive în primă instanţă nu poate depăşi 5 ani.
Termenele prevăzute la alin. (1) curg de la
a) data sesizării instanţei de judecată, în cazul în care inculpatul se află în stare de arest preventiv, şi, respectiv,
b) de la data punerii în executare a măsurii, când faţă de acesta s-a dispus arestarea preventivă
- în procedura de cameră preliminară sau
- în cursul judecăţii sau
- în lipsă.
Cine se poate pronunta asupra incetarii de drept a masurii preventive si prin ce act se pronunta? Cine trebuie sa fie obligatoriu prezent?
Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată se pronunţă, prin încheiere motivată, asupra încetării de drept a măsurii preventive chiar şi în lipsa inculpatului. Asistenţa juridică a inculpatului şi participarea procurorului sunt obligatorii.
În cursul urmăririi penale, revocarea măsurilor preventive ale controlului judiciar şi controlului judiciar pe cauţiune, precum şi înlocuirea acestor măsuri între ele se dispun
de procuror, chiar dacă măsura a fost luată de către judecătorul de drepturi şi libertăţi. La înlocuirea măsurii preventive a controlului judiciar cu măsura controlului judiciar pe cauţiune, dispoziţiile art. 216 alin. (1) şi (3) şi art. 217 se aplică în mod corespunzător (adica se dispune inlocuirea in aceleasi conditii in care se dispune luarea masurii controlului judiciar pe cautiune)
Cererea de inlocuire sau de revocare a masurii preventive se solutioneaza si in lipsa inculpatului
atunci când acesta nu se prezintă, deşi a fost legal citat sau când, din cauza stării de sănătate, din cauză de forţă majoră ori stare de necesitate, nu poate fi adus, dar numai în prezenţa avocatului, ales sau numit din oficiu, căruia i se dă cuvântul pentru a pune concluzii.
Admiterea in principiu a cererii de inlocuire a masurii arestului preventiv sau a arestului la domiciliu cu controlul judiciar pe cautiune
- se face de jud de dr si lib, jud de cam prel sau instanta;
- prin incheiere data in camera de consiliu;
- este urmata de stabilirea cautiunii si de acordarea unui termen inculpatului pt depunerea ei. Termenul curge de la data cand incheierea privind stabilirea cautiunii ramane definitiva.
