Luceafarul - Mihai Eminescu Flashcards
Din ce curent literar face parte?
Romantism
In ce an a aparut?
1883
In ce revista a fost reprodus?
Convorbiri literare
De ce se incadreaza in romantism?
Datorita variatelor surse de inspiratie, respectiv folclorice, filosofice, cultural - mitologice.
Folcorice?
Basmult cult ,, Fata in gradina de aur “ - Eminescu valorifica acest basm intr un poet cu titlu identic.
Filosofice?
Eminescu a asimilat si transformat in simbolurice lirice urmatoarele antinomii din filosofia lui Schopenhauer.
geniul - omul comun
obiectivitate - subiectivitate
singuratate - sociabilitate
cultural - mitologice?
Eminescu valorifica si surse din cultura si mitologia crestina, greaca si indiana.
Tema poeziei?
Tema este romantica –> problematica geniului in raport cu lumea. Se mai disting si alte teme romantice, precum iubirea, natura, conditia umana, dar si Motive literare romantice, precum visul, ingerul, steaua, marea, soarele.
Cum este poemul o alegorie?
Poemul este o alegorie pe tema romantica a locului geniului in lume, ceea ce inseamna ca povestea, personajele si relatiile dintre acestea prezinta de o fapt o serie de personificari, metafore si simboluri care traduc in plan poetic idei, conceptii.
Motivul luceafarului - Opozitie?
Conditia omului de geniu este ilustrata prin motivul Luceafarului, cea mai stralucitoare stea de pe cer, care aspira spre absolut, capabil de orice sacrificiu pentru implinirea idealului in iubire. In opozitie cu acesta este Catalina ce reprezinta omul comun.
Compozitional?
Temele si motivele dezvoltate in poem se distribuie celor doua planuri de referinta: planul cosmis si planul terestru. Acestei succesiuni ii corespunde o compozitie alcatuita din 4 tablouri.
Tabloul 1 - planul terestru si cosmic
Tabloul 2 - planul terestru, iubirea dintre Catalin si Catalina
Tabloul 3 - planul cosmis intre Luceafar ( Hyperion ) si Demiurg
Tabloul 4 - planul terestru si cosmic
Titlu?
avertizeaza la natura duala a geniului
- cea divina
- cea umana
Poetul se inspira din doua vechi mituri: mitul popular romanesc ( cunoscuta stea a ciobanului ) si mitul lui Hyperion din mitologia greaca.
Tabloul 1?
Tabloul intai prezinta o povestea minunata de iubire dintre doua fiinte care apartin unor lumi diferit.
Incipit?
Incipitul este pus sub semnul basmului:
,, A fost odata ca-n povesti
A fost ca niciodata “
Introducerea personajului feminin?
Eminescu introduce personajul feminin caruia ii face un portret, insistandu-se asupra unicitatii si frumusetii acesteia. Prin comparatia cu Feicoara Maria, un element al sacrului se sugereaza puritatea si frumusetea ei.
Cum este cadrul?
Cadrul este intunecat, nocturn, specific romantic, favorabil visului. Motivul serii si al castelului accentueaza romantismul conferit de prezenta Luceafarului. Intalnirea dintre cei doi are loc in vis. Aceasta prima parte curpinde ipostaza iubirii intangibile.
Transfigurari?
Asistam la doua transfigurari. Cele doua metamorfoze conduc la doua infatisari.
El este intai prezentat ca fiind ,, un mort frumos cu ochii vii / Ce scanteie-n afara “, reprezentand ipostaza angelica.
Cea de-a doua metamorfozar e este mai profunda, ilustrandu-se contrastul viata - moarte. In antiteza cu ipostaza angelica, a doua intrupare este circumscrisa demonicului:
,, O, frumos esti, cum numa-n vis
Un demon se arata. “
Dialog - dramatism?
Dialogul dintre cei doi este plin de dramatism. Plina de dramatism este si hotararea Lucefarului de a renunta la conditia sa, de a si depasi sfea, coborand la conditia de muritor din iubire si din dorinta de cunoastere absoluta.
,, Cu vecinicia sunt legat,
Ci voi sa ma dezlege. “
Taboul al doilea?
Este o idila intre semeni, cadrul este terestru. Acest tablou cuprinde prima parte a iubirii dintre Catalin si Catalina, asezata in contrast cu iubirea intangibila din prima parte.
In aceasta parte a poemului, fata primeste nume, fiind astfel integrata lumii comune. Numele ei deriva de la Catalin, pentru ca se aseamana, ceea ce si recunoaste.
Tabloul al treilea?
Cuprinde zborul intergalactic al Luceafarului, in planul cosmic si discutia dintre Hyperion si Demiurg, care imbraca forma unei meditatii filosofice.
Zborul intergalactic il prezinta pe Luceafar calatorint spre Demiurg si potenteaza intensitatea sentimentelor, lirismul, setea de iubire ca act al cunoasterii absolute.
Demiurgul nu se adreseaza unui Luceafar oarecare, ci lui Hyperion fiu al cerului, cu semnificatia a numelui insusi ( hyper-eon = cel care merge deasupra), astfel intelegem de ce Eminescu a facut din Hyperion simbolul genialitatii absolute. ]
Hyperion ii cere Demiurgului sa-l dezlege de nemurire pentru a descifra taina iubirii absolute, in numele careia este gata de sacrificii.
Pentru Demiurg cererea lui Hyperion este imposibila. A i se da curs cererii sale inseamna o dezechilibrare a universului.
Tabloul al patrulea?
Este construit simetric fata de primul, prin interferenta celor doua planuri terestru si cosmic.
Apar motive specifice eminesciene : cararile, florile de tei. Tabloul este inmisresmat de parfumul teilor.
Asistam la o declaratie de amor pe care Catalin i o face Catalinei.
Fata adreseaza o noua invocatie Luceafarului, cerand protectie pentru fericirea gasita alaturi de Catalin.
Dezamagit Luceafarul adreseaza in final Catalinei un repros, care defineste incompatibilitatea dintre lumea fiintei de geniu si lumea comuna. Fata este desemnata prin sintagma ,, chip de lut “, metafora fiind caracteristica lumii comune:
,, Ce-ti pasa tie chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul? “
