Joc secund Flashcards
Alaturi de Blaga si Angezi, Ion Barbu..
este un exponent al modernismului din perioasa interbelica
In peisajul modernismului romanesc..
Ion Barbu aduce noutatea conceptului de poezie pura, introdusa de Stephane Mallarme in poezia in poezia franceza
Pentru autor..
limbajul trebuies golit de orice functie de comunicare pentru a ramana parole essentielle, cu rol strict sugestiv
In acest sens..
etapa ermetica a creatiei barbiene propune apropierea de modernismul extrem- cea mai violenta reactie impotriva literaturii declamatorii
Poezia Joc secuns
este o arta poetica moderna ce deschide volumul cu acelasi nume, aparut in 1930, poezie avand initial titlul Din ceas, dedus… find schimbat ulterior din motive editoriale
Apartenenta poeziei la modernism
dupa conceptul de poezie pura, este sustinuta de faptul ca versurile reprezinta o constructie libera a spiritului-“act clar de narcisism”
Concentrarea formulei..
folosirea prezentului si a impersonalitatii sugereaza orgoliul ridicarii la niveulul general-valabil.
Textul are
tonalitate augusta, laconica, ceea ce, dupa conceptia autorului, este o garantie a durabilitatii lui
Poezia aparinte modernismului
de factura ermetica prin incifrarea mesajului intr-un limbaj criptate, de o evidenta “ dificultate filologica”
Cuvintele rare..
termenii stiintifici, gramatica originala, cu inversiuni si intercalari sintactice, topica dislocata, elipsa, fac aproapte imposibila intelegerea textului fara initierea prealabila, fara dispunerea unei chei de lectura
Ermetismul lui Barbu..
din “Joc secund” este in principal unul de expresie si mai putin de sens, scopul poetului nefiind de a releva o invatatura finala ci de a releva prin parcursul liric poezie insasi
Tema texului
cunoasterea prin poezie.
Cele doua catrene
prezinta simetric doua conceptii ale autorului cu privire la actul poetic ca sublimare a experientei existentiale si cu privire la rolul cratorului ca meditator al magiei limbajului
Prima idee poetica
cea a transifurarii realitatii prin actul creator, foloseste ca pretext imaginea unei cirezi transformate prin oglindirea in apa
A doua ideea poetica
dezvaluie rolul poetului si al artei sale.Poetul are sarcina orfica de a ridica in paradoxal, “zbor invers”, cantecul sau, nu catre vazduh, ci intr-o intoarcere catre somnorosul noian original, catre marea primordiala
Efortul
este sacribicial- “si cantec istoveste”
Titlul
sugestiv, pune in evidentat ideea centrala si crezul poetic: poezia reprezinta o dematerializare a lumii prin oglindire, o reprezentare purificata a lumii, creatia devenind un “joc secund, mai pur”
Imaginarul poetic
vizeaza natura si umanul, terestrul, acvaticul si cosmicul, intr-un tablou compozitional si atotcuprinzator. Se realizeaza prin asocierea cu imagini vizoale si auditive, o corespondenta intre expresie si idee, o echivalenta intre material si spiritual
Trecerea aparent..
aleatorie de la un plan la altul sporeste eremismul mesajului
Figura semantica predilecta
metafora ce apartine in egala masura planului concret si planului abstract- “calme creste”, “mantuit azur”, “ridica insumarea de harfe rasfirat”
Sensul simbolic este
nuantat prin folosirea simultana a figurilor de stil, care sunt in acelasi timp epitete, inversiuni, metafore-“adancul acestei calme creste”, “mantuit azur”, ceea ce da ambiguitate limajuluii
In crearea tonaliitatii solemne
se folosesc scocieri de sonoritati enigmatice: “ cirezile agreste”, “joc secund”, “nadir latent”, conform unui ritual ascuns, extatic, al cuvantului
Prozodic
poemul are un ritm imabic, masura de 13-14 silabe, rima incrucisata
Remarcam
folosirea unor simboluri. Apa, arhetip imaginar al oglinzii reflecta, in acelasi timp, realitati opuse:cerul si pamantu;
Simbolul apare
in ambele strofe dar cu conotatii diferitte. In a doua strofa marea este asociata cu geneza poetica, locul de unde se naste un univers secund, mai pur
