Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

ITA materiale curs 3 > ITA curs 3 > Flashcards

ITA curs 3 Flashcards

1
Q

LEMNUL

A

materie prima esentiala

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

CELULOZA =

A

constituentul principal ale membranelor celulelor vegetale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

CELULOZA + LIGNINA

A

peretii celulelor care confera plantei rezistenta mecanica si elasticitate

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

celuloza din plante variaza in limite foarte largi:

- 7% -10%

A

pentru unele plante leguminoase

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

celuloza din plante variaza 40% - 50%

A

paiete de cereal sau stuf

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

celuloza din plante variaza 40% - 60%

A

in masa lemnoasaa diferitelor specii de arbori

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

celuloza din plante variaza 85% - 99%

A

plante textile (in, iuta, sisal)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

LIGNINA

A

component principal a peretelui celular, mai ales a traheidelor, xilemului si sclereidelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

COMPONENTE LIGNINA

A
  • Perete celular
  • Pectin
  • Hemicelulose
  • Celulose
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

STRUCTURA MICROSCOPICA A LEMNULUI

A

Materie de origine, este produs din plantele lemnoase care fac parte din grupa vegetalelor superioare cormofite :

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

TESUT DE BAZA

A

(fibre, celule sub forma de fus)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

TESUT DE BAZA

A

Grupate in fascicule de celule rezistente, dispuse intr-un sens axial(pe directia de crestere a lemnului) = asigura rigiditatea si rezistenta mecanica a lemnului

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

TESUT MEDULAR

A

Grupuri de celule asezate radial (raze medulare).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

STRAT CAMBIAL = GENERATOR

A

tesut vegetal situat intre tesutul lemnos si cel de sub scoarta, care asigura cresterea secundara in grosime a tulpinii si a radacinii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

STRATURI

CONIFERE (1)

A
  • transversal
  • radial
  • tagential
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

STRATURI

CONIFERE 2

A

A. SCOARTA
B. ALBURN
C. DURAMEN
D. MADUVA

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

DURAMEN =/ ALBURN

A

Rasinoase : pin silvestru, duglas, larice, tisa, ienupar etc

  • Foioase : stejar, frasin, nuc, ulm, castan brun, cires, dud, plop alb, salcie alba, gorun, prun, plop negru, platan, salcam etc
  • Exotice : mahon, mansomia, amazac, mutenie, sapeli etc
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

SCOARTA

A

tesutul exterior al trunchiului, care inveleste lemnul, protejandu-l;

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

RITIDOM

A

celule moarte la exterior

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

LIBER/SCOARTA VIE

A

Celule vii la interior

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

MADUVA

A

situate in mijlocul sectiunii transversal a tulpinii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

MADUVA(2)

A

Este formata dintr-un tesut moale si celule de parenchim afanat

  • Are culoarea diferita de cea a lemnului inconjurator
  • Poate avea forma : ericulara (castan,nuc,paltin) ; triunghiulara (alun,anin,fag,mesteacan) ; stelata etc
  • Este inconjurate de o zona de lemn mai putin densa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

ANOMALIILE LEMNULUI =

A

neregularitati ale structurii sau compozitiei chimice normale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

ANOMALIILE LEMNULUI POT APAREA

A

Datorita actiunii unor factori exteriori = in timpul manipularii sau prelucrarii
- Datorita conditiilor in care se dezvolta = naturii speciilor, a solului,

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

CARACTERISTICI FIZICO – CHIMICE

A

Lemnul fiind un material anizotrop si un produs al vietii vegetale

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

CULOAREA LEMNULUI -1

A

Variaza de la o specie la alta, de la alb la negru

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

CULOAREA LEMNULUI 2

A

La aceeasi specie,in jurul unei culori caracteristice de baza

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

CULOAREA LEMNULUI 3

A

Se schimba: sub actiunea razelor solare, devenind in general cenusie sau negricioasa si totodata, ca urma a oxidarii datorita prelucrarii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

DESENUL LEMNULUI (FLADER)

A

rezulta din combinarea elementelor structural vizibile precum; inelele de crestere anuala, razele medulare, fibrele, nodurite, culoarea

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
30
Q

debitare T RADIALA

A

desen cu linii paralele

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
31
Q

debitare T TAGENTIALA

A

= desen cu linii curbe

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
32
Q

DENSITATEA LEMNULUI

A

= raport intre masa si volumul acestuia, determinate la aceeasi valoare a umiditatii

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
33
Q

DENSITATEA APARENTA

A

raportul dintre masa lemnului si volumul total ocupat de masa lemnoasa, pori si golurile interioare corespunzatoare unei umiditatii de 15%

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
34
Q

LEMN FOARTE GREU

A

DA>0,8 g/cm3 (stejar brumariu, ulm, corn, jugastru de Banata, abanos, guaiac, lemnul de lamai, macore, lemn de masline etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
35
Q

LEMN GREU :

A

0,71

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
36
Q

LEMN SEMIGREU

A

0,61

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
37
Q

LEMN SEMIUSOR :

A

0,51

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
38
Q

LEMN USOR :

A

0,41

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
39
Q

LEMN FOARTE USOR

A

DA<0,4 g/cm3 (plop negru, balsa etc)

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
40
Q

UMIDITATEA

A

continutul de apa, exprimat in procente, din greutatea lemnului.

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
41
Q

UMIDITATEA LEMNULUI DUPA TAIERE

A

in functie de specie, este 60-100% (raportata la masa lemnului uscat).

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
42
Q

UMIDITATEA RELATIVA

A

se raporteaza la cantitatea de material umed

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
43
Q

UMIDITATEA ABSOLUTA

A

se raporteaza la lemnul absolut uscat

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
44
Q

Apa libera/ in imbibatie

A

– prezenta in cantitatea celulelor lemnoase, vase, traheide si spatii intercelulare

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
45
Q

Apa de higroscopicitate/de saturatie

A

fixate prin absorbtie si condensare copilara pe fibrele de celuloza din peretii celulelor

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
46
Q

Apa legata chimic

A

in subst ce intra in compozitia chimica a lemnului si care poate fi eliminate prin arderea sa

47
Q

“LUCRUL CU LEMNUL”

CONTRAGEREA SI UMFLAREA

A

Variatia continutului in apa de higroscopicitate provoaca si variatia de volum a lemnului (lemnul “lucreaza”)

48
Q

CONTRAGERE=

A

Micsorarea continutului in apa de higroscopicitate peste punctul de saturatie

49
Q

UMFLARE

A

Cresterea continutului in apa de higroscopicitate peste punctul de saturatie

50
Q

CONTRAGERE MICA

A

valabil la nuc,plop

51
Q

CONTRAGERE MEDIE

A

valabil la rasinoase

52
Q

CONTRAGERE MARE

A

stejar, fag, frasin

53
Q

CONSECINTELE umflarii si contragerii lemnului:

A

Deformarea pieselor de constructii

54
Q

USCAREA LEMNULUI

A

Natural : scandurile debitate din bustean stivuite cu spatii intre randuri, in asa fel incat aerul sa poata circula

55
Q

UMIDITATEA PREA MARE FURNIR CONSECINTA 1

A

Dezlipiri de furnir, schimbari ale culorii baitului, la albiri sau dezlipiri ale peliculei de lac

56
Q

UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 2

A

Uneori crapaturile pot aparea pe suprafata lacului

57
Q

UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 3

A

Elementele de constructie nu se mai inchid/ nu isi mai fac functia pentru care sunt destinate

58
Q

UMIDITATEA PREA MARE CONSECINTA 4

A

Daca NU a fost bine uscat, dupa montaj, apar miscari ale lemnului care duc la umflaturi sau contrageri ale pardoselii

59
Q

CONDUCTIVITATEA TERMICA a lemnului

A

marime variabila si depinde de specie, densitate, umiditate si temperatura

60
Q

INFL DENSITATII / CRESTEREA –

A

o crestere accentuate a conductivitatii termice a lemnului

61
Q

INFL UMIDITATII/ CRESTEREA

A

o crestere insemnata a conductivitatii termice datorita faptului ca aerul rau conductor de caldura este inlocuit cu apa – bun conducator de caldura ; acest fapt prezinta importanta deosebita in calculul tratamentelor termice ale lemnului

62
Q

INFL TEMPERATURII –

A

problema variatiei conductivitatii termice in functie de temperaturala care are loc transmiterea caldurii are o importanta deosebita in calculul izolatiilor, cat si in calculul tratamentului termic.

63
Q

CONDUCTIVITATEA TERMICA

A

constanta ce depinde de material, constanta ce exprima capacitatea acestuia de a conduce caldura

64
Q

COEFICIENTUL DE CONDUCTIVITATE TERMICA(2)

A

este egal cu cantitatea de caldura ce trece timp de 1 ora printr-un material cu grosimea de 1 m, cu suprafata de 1 mp si la o diferenta de temperatura pe cele doua fete ale sale de 1 grad Celsius. Se exprima in W/mK.

65
Q

IZOLANTE :

A

0,02-0,12 W/mk

66
Q

REFRACTARE :

A

0,6-3,5 W/mk

67
Q

METALICE :

A

8,7-458 W/mk

68
Q

PRODUSE DE LEMN – SORTIMENTE

A

se impartin doua categorii:

  • Produse care pastreaza structura lemnului din care provin : produse brute din lemn rotund ; lemn rotund pentru piloti, traverse de cale ferata, lemn incleita, furnir, cherestea
  • Produse care NU pastreaza structura lemnului din care provin (datorita unor operatii tehnologice : aschiere, defibrare, impregnare, presare, incleiere etc)
  • …… SAU o pastreaza in proportie redusa (PAL,PFL)
69
Q

Panourile din lemn compozit/din lemn reconstituit

A

prezinta, in raport cu lemnul masiv, o serie de avantaje:

  • Anizotropie reduse
  • Stabilitate a dimensiunilor in plan
  • O varietate mai mare in dimensiuni
70
Q

PRODUSE BRUTE DIN LEMN 1

A

trunchiuri curatate si decojite, tratate sau nu

71
Q

PRODUSE BRUTE DIN LEMN 2

A

Stalpi pentru linii aeriene

72
Q

PRODUSE BRUTE DIN LEMN 3

A

Lemn de mina

73
Q

PRODUSE BRUTE DIN LEMN 4

A
  • Elemente de rezistenta la diferite structure (popi,pane,grinzi)
74
Q

BILELE

A

unt busteni de rasinoase, cu diametrul la capatul subtire de 12-16 cm si lungimea de minimum 6m.

75
Q

MANELELE

A

sunt busteni de rasinoase cu diametrul la capatul subtire de 8-11 cm si lungimea de minimum 3m.

76
Q

PRAJINELE

A

trunchiuri de rasinoase sau foioase (cojite/necojite), cu diametrul la capatul subtire de 4-7 cm si cu lungimea de minimum 2,6 m.

77
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)

A

Scanduri

  • Dulapi
  • Sipci
  • Rigle
  • Grinzi
78
Q

modul de prelucrare a canturilor:

- Cherestea netivita,ne-ecarisata :

A

canturile pastreaza forma busteanului

79
Q

modul de prelucrare a canturilor

-Ch semitivita/semiecarisata :

A

un singur cant plan si perpendicular pe fete

80
Q

modul de prelucrare a canturilor:

-Cherestea tivita/ecarisata

A

ambele canturi plane, perpendiculare si paralele

81
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Verde :

A

Umiditate>30%

82
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Zvantata:

A

24%

83
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Semiuscata:

A

18%

84
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)
Dupa continutul de umiditate:
Uscata:

A

U<18%

85
Q

PRODUSE DIN LEMN ECARISAT (CHERESTEA)

Dupa modul de prelucrare :

A
  • Neprelucrata
  • Semifabricata
  • Prefabricata
86
Q

SEMIFABRICATE DIN LEMN =

A

produse obtinute din lemn brut prin prelucrarea manuala sau mecanica

87
Q

SEMIFABRICATE DIN LEMN

Dupa gradul de prelucrare a lemnului 1 :

A

Semifabricat din lemn obisnuit/brut

88
Q

SEMIFABRICATE DIN LEMN

Dupa gradul de prelucrare a lemnului 2 :

A

Semifabricate din lemn cu structura ameliorata (placaj/contraplacaj; panel; placi celulare)

89
Q

SEMIFABRICATE DIN LEMN

Dupa gradul de prelucrare a lemnului 3 :

A
  • Semifabricate din lemn cu structura modificata
90
Q

DEBITARE :

A

DEBITARE :

91
Q

FURNIR =

A

foaie subtire de lemn, in general cu grosimi cuprinse intre 0,5-2 mm, realizata dintr-un bustean

92
Q

FURNIR
Dupa modul de utilizare:

F. estetice:

A

de fata : 0,7-1 mm din esente nobile

93
Q

FURNIR
Dupa modul de utilizare:
F de baza

A

cu grosimi: 1-3,5 mm ca miez al contraplacajelor, fata a panelului si panourilor celulare

94
Q

FURNIR
Dupa modul de utilizare:
F tehnice

A

caracteristici variate, cu scopuri industrial; sunt destinate fabricarii placajelor, panelelor, lemnului sratificat, produselor mulate din lemn etc;

95
Q

FURNIRURIREA ELEMENTELOR

A

operatie de aplicare prin incleire si presare a unui furnir natural pe suprafata unei placi

96
Q

FURNIRURIREA ELEMENTELOR 1

A

Intr-o serie de produse obtinute prin lipirea cu ajutorul adezivilor a unor elemente de lemn cu structura normala (nemodificata

97
Q

FURNIRURIREA ELEMENTELOR 2

A

La asezarea elementelor componente se are grija ca orientarea fibrelor din doua piese vecine sa NU coincide - elementele de dimensiuni mari, rezistente si nedeformabile + o crestere a gradului de utilizare a materialului lemnos

98
Q

CONTRAPLACAJ/PLACAJ

A

Se realizeaza prin incleierea mai multor foi in nr impar de straturi, asezate suprapus, a.i. directia fibrelor din foile vecine sa difere cu 30 grade, 40 grade sau 90 grade ca unghi

99
Q

CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 2)

A

Nr impar (minim 3) de straturi de furnir

100
Q

CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 3)

A

Incheiere prin presare la cald la o temperature de 90C-150C cu dif tipuri de adezivi

101
Q

CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 4)

A

Prin derularea longitudinala a trunchiului si au gr de 1-4 mm (furnirurile)

102
Q

CONTRAPLACAJ/PLACAJ (def 5)

A

Comp contraplacajelor: limiteaza variatiile dimensionale si umflarea; asigura proprietati egale dupa dif directii in planul produselor

103
Q

CLASIFICARE contraplacaj 1

Cpj de interior

A

folosit in spatii inchise, in cond normale de temperature si umiditate

104
Q

Cpj de exterior:

A

rezistent la apa si intemperii

105
Q

Cpj de uz general

A

cpj de onterior cu straturi din specii indigene, incleiate cu rasini sintetice

106
Q

Cpj blindat cu folie metalica

A

are pe una sau pe ambele fate o foaie subtirede otel, zinc, aluminiu, alama etc cu gr de 0,4-0,5 mm, incleiata cu rasini sintetice sau placaj metalizat, a carui suprafata se acopera prin pulverizare cu pulbere metalicasuflata la o presiune de 6-7 atmosfere

107
Q

Cpj decorative:

A

placaj obisnuit la care se lipeste pe o fata foi de furnir esthetic (specii exotice) si pe cealalta fata furnir dintr-o specie comuna

108
Q

Cpj din furnire impregnate

A

obtinute prin incleierea furnirelor impregnate in prealabil cu diferite solutii

109
Q

Cpj antiseptic

A

obtinute din furnire tratate cu fungicide sau insecticide

110
Q

Cpj bachelizat:

A

rezistent la umezeala si intemperii; obtinut din furnire impregnate cu rasini fenolice

111
Q

Cpj ignifugat:

A

ezistenta mare la aprindere, datorita impregnarii foilor de furnir cu substante ignifuge

112
Q

Cpj melaminat

A

acoperit cu 2-3 straturi de hartie cu rasina melaminoformaldehidica

113
Q

Cpj emailat

A

acoperirea stratului exterior cu o pelicula de finisare, constand dintr-un email de alchidal cu intarire la cald sau din email pe baza de rasini, de uree, melanina etc

114
Q

PANEL

A

alcatuit dintr-un miez de sipci, acoperit pe ambele fete cu cate un strat de furnir de baza, asezat cu fibrele perpendicular pe directia fibrelor miezului si incleiat

ITA materiale curs 3 (1 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions