Grill Flashcards
Este adevărat că fungii aparțin regnului Plante?
Adevărat
Fals
Fals
regnul Fungi sau Mycota
- Următoarele afirmații despre recoltarea produsului patologic de la nivelul unei unghii
modificate sunt adevărate
A. Se pot tăia porțiuni mici din lama unghială
B. Depozitul subunghial se va racla cu vârful unei lanțete
C. Recoltarea se va face din extremitatea proximală a unghiei modificate în cazul
infecției candidozice
D. Se va face din partea modificată a unghiei unde aceasta este îngroșată cu depozit
subunghial
a b c d
Păstrarea materialului patologic recoltat se va face
A. De preferat în recipiente de plastic sterile
B. În plic de hârtie colorată
C. De preferat în recipiente de sticlă sterile
D. În cutii Petri
b, c d
- Hifele care prezintă o masă citoplasmatică multinucleată se numesc…
Coenocitice
Aspectul de fluorescență din imaginea alăturată obținut la examinarea cu lampa Wood cu
raze ultraviolete sugerează diagnosticul de
A. Ptiriazis versicolor
B. Eritrasma
C. Microsporie
D. Kerion celsi
aici depinde de poza, dar daca dam pe foaie nu ne da el cu poze.
- Agentul etiologic dermatofitic cel mai frecvent al tinea corporis în România este
A. Tricophyton rubrum
B. Tricophyton violaceum
C. Tricophyton interdigitale
D. Microsporum canis
d
. Parazitarea fungică a firului de păr din imagine este de tip…
Ectothrix
- Dintre micozele superficiale cele mai răspândite sunt
A. Ptiriazisul versicolor
B. Candidozele
C. Dermatofițiile
D. Eritrasma
a
- La examenul micologic al firelor de păr din microsporie (micoza scalpului) se evidențiază
A. Parazitare de tip endothrix
B. Parazitare de tip ectothrix
C. Microsporum spp pe cultura Sabouraud
D. Fluorescență roșu-coral la examinarea cu lampa Wood cu ultraviolete
b, c
- Următoarea afirmație despre examenul microscopic direct este falsă
A. Hidroxidul de potasiu 10-40% (KOH) este cel mai frecvent utilizat
B. Materialul patologic din unghii trebuie disociat timp mai îndelugat
C. Necesită o etapă de disociere
D. Examinarea se efectuează la microscopul electronic
d
- Criteriile de stabilire a diagnosticului prin culturi în cazul infecțiilor dermatofitice sunt
A. Relieful coloniei
B. Timpul necesar prelevării produsului patologic
C. Aspectul microscopic al coloniei
D. Consistența coloniei
a c d
- Examenul microscopic direct are următoarele avantaje
A. Tehnică de screening eficientă
B. Poate fi citit imediat permițând în caz de pozitivitate orientarea anchetei
epidemiologice
C. Poate fi citit imediat permițând în caz de pozitivitate începerea unui tratament
D. Tehnică de screening ieftină
a b c d
- Fungii sunt mai apropiați filogenetic de
A. Plante
B. Animale
b
- La examenul microscopic direct levurile se identifică ca și
A. Artrospori
B. Celule ovalare înmugurite
C. Pseudohife
D. Hife
b c d
- În cazul diagnosticului micologic, tenhnicile de biologie moleculară
A. Necesită un timp mai îndelungat decât metodele convenționale
B. Se pozitivează și în cazul unui număr redus de dermatofiți în proba biologică
C. Pot identifica infecțiile dermatofitice mixte
D. Permit detectarea diferențelor fenotipice ale fungilor
b,c
- Următoarea informație despre infecțiile umane cu mucegaiuri este falsă
A. Mucegaiurile sunt frecvent identificate în canalul auditiv al oamenilor sănătoși
B. Cea mai mare parte a otomicozelor este întâlnită la pacienții imunocompetenți cu
otită medie cronică
C. Infecția unghială este cauzată îndeosebi de Scopulariopsis brevicaulis
D. Sunt frecvente la indivizii imunocompetenți
d
- Însămânțarea fungilor pe medii de cultură
A. Este o investigație rapidă
B. O investigație mai puțin valoroasă decât examinarea directă
C. Mediul Sabouraud-agar este cel mai frecvent utilizat
D. Obligatorie pentru precizarea speciei agentului fungic izolat
c d
- Diagnosticul de laborator clasic (convențional) al infecțiilor fungice cuprinde
A. Tehnici de biologie moleculară (PCR)
B. Identificarea microscopică a elementelor fungice din produsul patologic
C. Cultura in vitro și identificarea morfologică a speciei
D. Imunobloting
b c
9.Următoarele sunt micoze profunde, cu excepția
A. Aspergiloza
B. Sporotricoza
C. Onicomicoza
D. Criptococoza
c
- Micozele superficiale cuprind
A. Candidozele
B. Histoplasmoza
C. Infecții cauzate de Malassezia spp
D. Infecții cu mucegaiuri non-dermatofitice
a c d
- Dermatofiții aparțin următoarelor genuri cu excepția
A. Pneumocystis
B. Trichophyton
C. Microsporum
D. Epidermophyton
a
- Dermatofiții au trei rezervoare majore
A. Plantele- dermatofiții vegetali
B. Animalele- dermatofiții zoofili
C. Omul- dermatofiții antropofili
D. Solul- dermatofiții geofili
b c d
- Dermatofiții constituie un grup de paraziți fungici care NU infectează
A. Pielea
B. Mucoasele
C. Părul
D. Unghiile
b
- Fungii din genul Candida infectează
A. Pielea
B. Mucoasele
C. Părul
D. Unghiile
a,b ,d
Următorii sunt factori favorizanți ai tinea pedis
A. Transpirația excesivă a picioarelor
B. Igiena precară
C. Purtarea încălțămintei puțin permeabile
D. Purtarea șosetelor din fibre sintetice
a c d
- La examenul cu lampa Wood al leziunilor de pitiriazis versicolor apare o fluorescență
A. Verzuie
B. Roșu-coral
C. Galben-portocalie
D. Albastră
c
- Agentul etiologic cel mai frecvent al tinea pedis este
A. Tricophyton violaceum
B. Trichophyton interdigitale
C. Trichophyton rubrum
D. Epidermophyton fluorescente
c
T. rubrum 70-80%
T. interdigitale 15-20%
E. floccosum 5%
T. mentagrophytes (in dihidrozica veziculoasa)
- Următoarele afirmații despre recoltarea scuamelor de pe suprafața unei leziuni de
micoză de pe pielea glabră sunt false
A. Se efectuează cu o lamă de bisturiu sau cu o mică chiuretă
B. Din centrul leziunilor cutanate
C. Din leziuni apărute recent
D. Din leziuni care nu au fost tratate anterior cu antimicotic
b
Următoarele afirmații privind tehnica însămânțării micologice sunt false
A. Nu trebuie să dureze mai mult de 40-50 de secunde
B. Se efectuează la adăpost de curenții de aer
C. Se efectuează într-o atmosferă sterilă
D. Este suficientă însămânțarea pe un singur tub/cutie Petri
d
- Examenul microscopic direct are următoarele dezavantaje
A. Este eficient
B. Se efectuează rapid
C. Specificitate scăzută în identificarea speciei fungice
D. Permite începerea unui tratament în caz de pozitivitate
c
. Antifungigrama
A. Este o metodă de testare in vitro a sensibilității fungilor la substanțe antifungice
B. Este o metodă de testare in vivo a sensibilității fungilor la substanțe antifungice
C. Se poate efectua prin metoda difuzimetrică
D. Se poate efectua prin metoda dilutiilor succesive
a c d
- Pentru diferențierea între diferitele specii de Candida se folosesc o serie de teste
fiziologice și biochimic cum ar fi
A. Fermentația zaharurilor
B. Producția de pigment
C. Asimilarea zaharurilor (metoda auxonogramei)
D. Testul de perforație a părului
a c
- Vulvovaginita candidozică
A. Afectează circa 75% dintre femeile tinere și de vârstă medie
B. Infecția se transmite pe cale sexuală
C. Antibioterapia reprezintă un factor de risc
D. C glabrata a fost raportată ca fiind cea mai frecventă la femeile diabetice
a, c, d
Transmiterea sexuală nu este întotdeauna admisa deși infecția este prezenta mai ales la femeile active sexual
- Dintre micozele superficiale cele mai raspandite sunt:
A. Pitiriazisul versicolor
B. Dermatofitiile
C. Candidozele
D. Eritrasma
a
- Urmatorii sunt factori favorizanti ai tinea pedis:
A. Purtarea incaltamintei putin permeabile
B. Igiena precara
C. Transpiratia excesiva a picioarelor
D. Purtarea sosetelor din fibre sintetice
a c d
- Urmatoarele sunt micoze profunde cu exceptia:
A. Onicomicoza
B. Criptococoza
C. Sporotricoza
D. Aspergiloza
a
- Criteriile de stabilire a diagnosticului prin culturi in cazul infectiilor dermatofitice sunt:
A. Relieful coloniei
B. Timpul necesar prelevarii produsului patologic
C. Aspectul microscopic al coloniei
D. Consistenta coloniei
a c d
- Pastrarea materialului patologic recoltat se va face:
A. De preferat in recipiente de plastic sterile
B. In plic de hartie colorata
C. De preferat in recipiente de sticla sterile
D. In cutii Petri
b c d