Grile Raportul Juridic Civil Flashcards
Categoria drepturilor absolute include, printre altele:
Dreptul de retentie; dreptul de abitatie.
Drepturil absolute:
Au drept obligatie corelativa o obligatie opozabila erga omnes.
Categoria drepturilor relative include:
Toate drepturile de creanta, indiferent daca sunt principale sau accesorii; dreptul nascut din gestiunea de afaceri.
Dreptul real si dreptul de creanta se aseamana, printre altele, prin aceea ca
Sunt evaluabile pecuniar.
Spre deosebire de drepturile reale, drepturile de creanta:
Nu se bucura de prerogativa urmaririi.
Prerogativa urmaririi:
Este specifica dreptului real, nu si dreptului de creanta.
Drepturile reale accesorii:
Presupun, ca drept principal, un drept de creanta; includ, intre altele, dreptul de gaj.
Se supuneq aplicarii principiului accesorium sequitur principale:
Dreptul de a pretinde arvuna.
Dreptul de ipoteca:
Garanteaza un drept relativ; constitutie un bun imobil, sau dupa caz, mobil prin determinarea legii.
Abuzul de drept subiectiv civil:
Presupune, printre altele, exercitareea dreptului subiectiv cu rea-credinta.
Prin obligatia de a da se intelege indatorirea:
De a transmite sau de a constitui un drept real.
Constituie o obligatie de mijloace:
Obligatia pe care si-o asuma medicul de a depune toata priceperea sa in tratarea pacientului.
Obligatia de a preda bunul vandut este:
Corelativa unui drept de creanta.
Obligatia scriptae in rem:
Se mai numeste si obligatie opozabila tertilor.
Obligatia perfecta:
Ofera posibilitatea creditorului de a recurge la forta coercitiva a statului pentru a obtine executarea ei.
Obligatia propter rem:
Are ca izvor legea sau conventia partilor; se transmite odata cu bunul, fara a fi nevoie de vreo formalitate speciala.
Obligatiile naturale se mai numesc:
Obligatii imperfecte; pot fi valorificate numai pe cale de exceptie.
Fac(e) parte din categoria bunurilor imobile prin natura lor:
Terenurile, izvoarele si cursurile de apa.
Constituie bunuri imobile prin destinatie:
Partile integrante ale unui imobil care sunt temporar detasate de acesta, daca sunt destinate spre a fi reintegrate.
Materialele aduse pentru a fi folosite in locul celor vechi devin bunuri imobile:
Din momentul in care au dobandit aceasta destinatie.
Sunt incluse in categoria bunurilor mobile prin determinarea legii:
Toate drepturile de creanta; drepturile de proprietate industriala.
Bunurile fungibile:
Pot fi considerate nefungibile, in temeiul vointei partilor; pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligatii.
In cazul actelor juridice intre vii translative, dreptul de proprietate asupra bunurilor fungibile se transmite, ca regula din momentul:
Individualizarii, afara de cazul cand partile au prevazut altfel.
In ceea ce priveste bunurile nefungibile:
Riscul pieirii fortuite inainte de predare, in cazul actelor juridice translative de proprietate, este suportat de catr instrainator.
Bunurile consumptibile:
Implica fie consumarea subtantei bunurilor, fie instrainarea lor.
Fructele civile
Se dobandesc zi de zi.
Este un bun incorporal:
Dreptul de apretinde arvuna.
Bunurile divizibile:
Pot fi considerate, prin vointa partilor exprimata intr-un act juridic, indivizibile; pot face obiectul unui partaj in natura.
Caracterul de bun accesoriu:
Este stabilit de catre proprietarul bunului principal si al bunului accesoriu; in lipsa de stipulatie expresa in sens contrar, atrage aplicarea regimului juridic al bunului principal, inclusiv in caz de instrainare sau de grevare al acestuia.
Devalmasia:
Reprezinta o forma a proprietatii comune.
Spre deosebire de devalmasie, coproprietatea:
Este o forma a proprietatii comune pe cote-parti.
Asemanator debvalmasiei, coproprietatea:
Reprezinta o forma de coproprietate comuna; presupune ca niciunul dintre coproprietari nu are un anumit lucru sau anumite lucruri privite in materialitatea lor din universalitatea respectiva.
Obligatia conjuncta:
Presupune ca datoria sa, dupa caz, creanta este divizibila.
Solidaritatea activa:
Poate avea ca izvor numai un act juridic; presupune posibilitatea oricaruia sintre creditori de a pretinde debitorului plata intregii creante.
In cazul solidaritatii active:
Creditorul ce a incasat toata creanta este obligat sa o imparta cu ceilalti creditori; debitorul care a platit intreaga datorie unuia dintre creditori este liber si fata de ceilalti creditori.
Solidaritatea pasiva:
Are ca izvor legea, fie un act juridic; reprezinta o forma a pluralitatii subiectelor in cazul raporturilor obligationale.
In cazul solidaritatii pasive:
Creditorul este indreptatit sa solicite oricaruia dintre codebitori plata intregii datorii.
Indivizibilitatea:
Presupune ca fiecare dintr debitori sau succesorii acestora poate fi constrans sa execute intreaga prestatie; se naste fie din conventia partilor, fie din natura obiectului obligatiei.
Constituie o modalitatea de schimbare a creditorului:
Cesiunea de creanta; subrogatia personala.
Cesiunea de creanta:
Are ca parti doar pe cedent si pe cesionar; presupune posibilitatea cesionarului de a solicita debitorului cedat valoarea nominala a creantei, chiar daca cesiunea s-a facut cu titlu gratuit.
Subrogatia personala:
Reprezinta o modalitate de transmitere a creantei catre solvens, care a facut plata creditorului initial.
Asemanator novatiei, cesiunea contractului:
Poate duce la schimbarea subiectului activ al raportului juridic obligational; poate duce la schimbarea subiectului pasiv al raportului juridic obligational.
Preluarea datoriei:
Produce efecte numai in cazul esitentei consimtamantului creditorului; presupune, ca regula, transmiterea catre nou, debitor a accesoriilor si garantiilor obligatiei.
Stipulatia pentru altul:
Se mai numeste si contractul in folosul unei terte persoane; presupune nasterea unui drept de creanta afectat de conditia rezolutorie a neaceptarii lui de catre tertul beneficiar.
Poprirea:
Are ca efect nasterea unui raport juridic obligational intre creditorul popritor si tertul poprit.
