Girle. Flashcards
Study.
Diagnostciul peritonitei bacteriene spontane la pacienti cu ciroza hepatica este sustinut de: (complement multiplu)
a.)numarul neutrofilelor care depaseste 150 neutrofile/mmc
b.) febra sau subfebrilități
c.) dureri abdominale
d.) diaree
e.) ascita raspunde bine la tratamentul diuretic
b.) febra sau subfebrilități
c.) dureri abdominale
d.) diaree
La examenul obiectiv la pacienti cu encefalopatie hepatica, se evidentiaza urmatoarele semne: (CM)
a.) hipotonie musculară
b.) flapping tremor
c.) Semnul Babinski negativ in fazele avansate
d.) fetor hepatic
e.) rigiditate musculară
b.) flapping tremor
d.) fetor hepatic
e.) rigiditate muscular
La un pacient cu ciroza hepatica decompensata vascular, tratamentul hipertensiunii portale se efectueaza cu urmatoarele, cu excepția: (CS)
a.)Propanolol
b.)Carvedilol
c.)Nadolol
d.)Metoclopramid
e.)Pantoprazol
b.)Carvedilol
Parametrii ale scorului CHILD PUGH includ urmatoarele: (CM)
a.)amoniemie
b.)ascita
c.)pleurezie
d.)bilirubina totală
e.)albumina serică
f. INR
b.)ascita
d.)bilirubina totală
e.)albumina serică
f. INR
Diagnosticul diferential al cirozei hepatice se face cu (CS):- CM??
a.) Colangita biliară primitivă cu Anticorpi antinucleari
b.)Colangita biliară primitivă cu anticorpi antimitocondriali
c.) Boala Wilson ceruloplasmina scăzută
d.) Hemocromatoza cu sideremii scăzute
e.) Hemocromatoza cu ceruloplasmina crescută
b.)Colangita biliară primitivă cu anticorpi antimitocondriali
c.) Boala Wilson ceruloplasmina scăzută
Tumora hepatica benigna cea mai frecvent intalnita in practica este :
(CS)
a.) Hiperplazia focală nodulară
b.) Hepatocarcinom multicentric
c.)Adenom hepatic
d.)Hemangiom hepatic
e.) Colangiocarcinomul periferic
d.)Hemangiom hepatic
La pacienti cu carcinom hepatocelular, in cazurile manifeste este prezenta Triada (CS):
a.) grețuri, durere abdominale, pierderea ponderală
b.)durere abdominală, hepatomegalie, pierderea ponderală
c.)atrofie hepatică, pierderea ponderală, durere abdominală
d.)icter, ascită encefalopatie
e.) icter, ascită, durere abdominală
b.)durere abdominală, hepatomegalie, pierderea ponderală
Care din urmatoarele, reprezinta principalul biomarker serologic in diagnosticul CHC: (CS)
a.)ACE
b.)AFP
C.) CA19-9
d.)Glipican-3
e.) AFP-L3
b.)AFP
Următoarele afirmatii în ceea ce priveste dischinezia biliara primara, sunt ADEVARATE, cu exceptia: (CM )
a.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare
b.)Se asociază frecvent intestinului iritabil
c.) Survine pe căi biliare structural normale
d.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare, metroanexita, apendicită cronică, ulcer duodenal
e.) Se asociază frecvent cu parazitoze intestinale
a.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare
d.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare, metroanexita, apendicită cronică, ulcer duodenal
e.) Se asociază frecvent cu parazitoze intestinale
Din punct de vedere al localizarii, litiaza biliara se imparte in. (CM)
a.) litiază intrahpatică, frecventă
b.) litiaza ductului Wirsung
c.)Litiaza căii biliare principale
d.) Litiaza biliară veziculară
e.)Litiaza canalului cistic
c.)Litiaza căii biliare principale
d.) Litiaza biliară veziculară
Imaginea tipica la ecografie ai litiazei veziculare biliare, sunt urmatoarele:
a.) imagini hipoecogene situate în colecist, mobile cu modificări de poziției
pacientului
b.) imagini hiperecogene situate în colecist, imobile cu modificarea poziției
pacientului
c.)imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului
d.) generează umbra posterioară
e.) generează umbra anterioară
c.)imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului
d.) generează umbra posterioară
Urmatoarele afirmatii sunt FALSE, cu EXCEPTIA: (CM)
a.) Computer tomografia abdominală nu este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare.
b.) Computer tomografia abdominală este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare
c.) Legat de litiaza coledociană, ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale
d.) Legat de litiaza coledociană, computer tomografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale.
e.) Litiaza biliară simptomatică este cea care generează colica biliară.
a.) Computer tomografia abdominală nu este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare.
c.) Legat de litiaza coledociană, ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale
e.) Litiaza biliară simptomatică este cea care generează colica biliară.
Complicatiile litiazei biliare sunt:
a.) pancreatita cronică-NU cea acuta-DA
b.) angiocolita
c.) colica biliară
d.) ileus paralitic-NU ileus biliar- DA
e.)hidrops vezicular
c.) colica biliară
e.)hidrops vezicular
Tabloul clinic in litiaza coledociana cuprinde, cu exceptia: (CS)
a.) dureri abdominale localizată la nivelul etajului abdominal superior
b.) dureri localizate la nivelul epigastrului
c.) calculii coledocieni sunt asiptomatici în doar 5-12% din cazuri
d.) durerea este de tip colicativ
e.) durerea apare consecutivă obstrucției parțiale sau totale coledociene
b.) dureri localizate la nivelul epigastrului
Tabloul clinic in colica bilara cuprinde: (CS)
a.) durerea în hipocondul drept sau epigastru
b.) durerea în hipocondrul stâng sau epigastru
c.) febra este prezentă întotdeauna
d.) durerea iradiază în umărul stâng
e.) icterul nu se poate instala fără să existe un obstacol prin canalul coledoc.
a.) durerea în hipocondul drept sau epigastru
Factorii de risc pentru colecistita alitiazica,sunt urmatoarele: (toate?)
a.) intervenții chirurgicale
b.) Spitalizare îndelungată în unități de terapie intensivă
c.) arsuri termice
d.) boli de colagen
e.)nutriție parenterală
a.) intervenții chirurgicale
b.) Spitalizare îndelungată în unități de terapie intensivă
c.) arsuri termice
d.) boli de colagen
e.)nutriție parenterală
Cea mai frecventa cauza de angiocolita acuta este: (CS)
a.) pancreatita cronică
b.) pancretaita acută
c.) stenozele benigne
d.) anomaliile congenitale
e.) litiaza coledociană
e.) litiaza coledociană
Triada Charcot cuprinde: (CM)
a.) durere la nivelul hipocondrului drept
b.) febră fără frison
c.) frison
d.) icter
e.) hipertensiunea arterială
f) febra
a.) durere la nivelul hipocondrului drept
d.) icter
f) febra
Etiologia pancreatitei acute: (CM)
a.) Băuturile alcoolice
b.) HDL scăzut
c.) Litiaza biliară
d.) Medicamentoasă
e.) hipocalcemia
a.) Băuturile alcoolice
c.) Litiaza biliară
d.) Medicamentoasă
Tabloul clinic in pancreatita acuta, cuprinde urmatoarele, cu
EXCEPTIA:(CM)
a.) durere severă epigastrică
b.) icter obstructiv
c.) abdomen sau semne de iritație peritoneală
d.) tranzitul intestinal este întotdeauna prezent
e.) greață și vărsături
c.) abdomen sau semne de iritație peritoneală
d.) tranzitul intestinal este întotdeauna prezent
La un pacient cu un cancer colorectal situat la nivelul colonului
ascendent, predomină urmatoarele, cu EXCEPTIA: (CM)
a.) tulburări de tranzit, anemie
b.) anemie, masă tumorală palpabilă
c.) tulburări de tranzit, hemoragie digestivă
d.) hemoragie digestivă, masă tumorală palpabilă
e.) anemie, hemoragie digestivă
a.) tulburări de tranzit, anemie
c.) tulburări de tranzit, hemoragie digestivă
d.) hemoragie digestivă, masă tumorală palpabilă
e.) anemie, hemoragie digestivă
Investigatia de prima intentie in cancerul colorectal este: (CS)
a.) Examen CT
b.) Radiografia abdominală pe gol
c.) colonoscopia
d.) ecografia abdominală
e.) Sigmoidoscopia
c.) colonoscopia
La un pacient cu cancer colorectal, stadializarea T2N1M1 reprezinta:
(CS):
a.) tumora invadeză submucoasa, metastaze in 4 sau mai multi ganglioni
limfatici regionali, cu metastaze la distanță
b.) tumora invadează musculara proprie, fără ,metastaze în ganglionii limfatici
regionali, , fără metastaze la distanță.
c.) tumora invadează musculara proprie , metastaze in 1-2 ggl. limfatici
regionali, cu metastaze la distanță
d.) tumora invadează direct alte organe sau structuri, fără metastaze ggl, cu
metastaze la distanță
e.)tumora invadează musculara proprie , metastaze în ggl. limfatici regionali cu
metastaze la distanță.
c.) tumora invadează musculara proprie , metastaze in 1-2 ggl. limfatici
regionali, cu metastaze la distanță
Strategii de supraveghere a pacientilor cu cancer colorectal metastatic,
conform ghidurilor Europene, presupune urmatoarele, cu Excepția: (CM)
a.) Examenul clinic anual, in primii 3 ani, apoi la 2 ani
b.) CEA la 3-6 luni în primii 3 ani, apoi la 6-12 luni, în următorii 2 ani
c.)CEA la 3 luni în primii 3 ani
d.) RMN torace+abdomen, la 6-12 luni in primii 3 ani
e.)RMN torace+abdoemn, anual în primii 3 ani
a.) Examenul clinic anual, in primii 3 ani, apoi la 2 ani
c.)CEA la 3 luni în primii 3 ani
d.) RMN torace+abdomen, la 6-12 luni in primii 3 ani
e.)RMN torace+abdoemn, anual în primii 3 ani
Virusul hepatic Delta (VHD) este (CM):
a.) Un virus ADN
b.) Un virus ARN
c.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic C
d.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic B
e.)Are nevoie de funcția helper
b.) Un virus ARN
d.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic B
14.) In caz de suprainfecția cu VHD, In cazul pacienților purtatori sanatosi
de AgHBs, sunt ADEVARATE urmatoarele, cu EXCEPTIA: (CS) –
??????????????????????????????????????????????????????
a.) dectecția precoce a AgVHD și ADN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și în absența IgM anti-Hbc -fals
b.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și in absența IgM anti-HBc
c.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgM și IgG anti-
VHD, în prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc -singura adevarata
d.) Detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în absența AgHBs și in absența IgM anti-HBc
e.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și absența IgG și IgM anti-VHD, în
prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc
a.) dectecția precoce a AgVHD și ADN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și în absența IgM anti-Hbc -fals
c.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgM și IgG anti-
VHD, în prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc -singura adevarata
Manifestari clinice ale infectiei cu VHC sunt urmatoarele: (CS)
a.) 5O% din pacienți cu hepatita cronică virală C sunt asimptomatici-NU 90% DA
b.) durere în hipocondrul stâng
c.) durere în hipocondrul drept
d.) epigastralgii
c.) durere în hipocondrul drept
Diagnosticul hepatitei cronice virale C este fundamentat pe (CM)
a.) Teste serologice: Anticorpi anti VHC, confirmă infecția activă
b.)Teste serologice: Anticorpi anti VHC, nu confirmă infecția activă
c.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ARN VHC în ser
d.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ADN VHC în ser
e.) Anticorpii anti-VHC persistă indefinit după eradicarea spontană sau
terapeutică a infecției
b.)Teste serologice: Anticorpi anti VHC, nu confirmă infecția activă
c.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ARN VHC în ser
e.) Anticorpii anti-VHC persistă indefinit după eradicarea spontană sau
terapeutică a infecției
La pacienti cu hepatita cronica alcoolica la examenul obiectiv semnele
fizice sunt urmatoarele: (CM)
a.) atrofie musculara
b.)hipotonie musculara
c.) stelute vasculare la nivelul membrelor inferioare
d.) stelute vasculare la nivelul toracelui anterior si posterior ?
e.) hipertrofia parotidelor
a.) atrofie musculara
d.) stelute vasculare la nivelul toracelui anterior si posterior ?
e.) hipertrofia parotidelor
La pacient cu hepatita cronica alcoolica, Indicele de RITIS se
calculeaza prin urmatoarele: (CM)
a.) Raport ALT/AST in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
b.) Raport ALT/AST in hepatita alcoolica forma usoara/moderata vaoarea
depaseste 1
c.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
d.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica forma usoara/moderata valoarea
depaseste 1
e.) Indicele de Ritis este drept folosita ca indicator pentru etiologia virala
c.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
d.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica forma usoara/moderata valoarea
depaseste 1
Diagnosticul serologic in infecția cu VHB sunt:(CM)
a.) Atg HBs pozitiv, indică prezența infecției
b.) Atg HBs pozitivi, nu indică prezența inecției
c.) AcHBs indică protecția în urma vaccinării sau Clearenceul infecției
VHB
d.)AcHBs indică prezența infecției
e.)Atg HBe pozitivi și AcHBe negativ indică infecția cu VHB replicativ
a.) Atg HBs pozitiv, indică prezența infecției
c.) AcHBs indică protecția în urma vaccinării sau Clearenceul infecției
VHB
e.)Atg HBe pozitivi și AcHBe negativ indică infecția cu VHB replicativ
Profilaxia primara a infecției VHB a nou-nascuților: (CS)
a.) profilaxia oferită de vaccinare, oferă protecție minim 5 ani
b.) Se administrează 3 doze de vaccinare la O-1-6 luni
c.) se administrează 3 doze de vaccinare la O-6-12luni
d.) Profilaxia oferită de vaccinare, oferă protecție minim 1O ani
e.) Se administrează 2 doze de vaccinare la O-6 luni
b.) Se administrează 3 doze de vaccinare la O-1-6 luni
Ulcerul gastric benign are urmatoarele caracteristici endoscopice, cu excepția:
(1 Point)
- Bază rotundă sau ovalară, cel mai frevent albicioasă
- Marginile sunt netede și regulate
- Bază cu aspect neregulat
- Pliurile gastrice converg spre baza ulcerului
- Pliurile înconjurătoare se termină la distanță față de baza ulcerului
- Bază cu aspect neregulat
- Pliurile înconjurătoare se termină la distanță față de baza ulcerului
Factorii de apărare implicați în dezvoltarea bolii ulceroase sunt următorii, cu
excepția:
(1 Point)
- Secreția de mucus
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
Tratamentul hemoragiei variceale constă în:
(1 Point)
- Terapie de resuscitare, Omeprazol 80 mg intravenos urmat de perfuzie intravenoasa
continuă în doză de 8mg/oră - Bandarea endoscopică a traiectelor variceale venoase este suficientă
- Terapia de resuscitare, Vasopresina sau analogul său sintetic- Terlipresina, Omeprazol 80mg intravenos,
- Terapia de resuscitare, Vasopresina sau analogul său sintetic- Terlipresina, Omeprazol 80mg intravenos, Bandarea endoscopică a traiectelor variceale
- montarea de clipuri endoscopice la nivelul traiectelor variceale
- montarea de clipuri endoscopice la nivelul traiectelor variceale
Factorii de agresiune implicați în dezvoltarea bolii ulceroase sunt urmatorii,
cu excepția:
(1 Point)
- Refluxul gastro-duodenal
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
Următoarele nu sunt utilizate pentru diagnosticul pozitiv al cancerului
colorectal:
(1 Point)
a. Determinarea CA 19-9
b. Colonoscopia
c. Determinarea hemoragiilor oculte din scaun
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE)
e. Elastografia
a. Determinarea CA 19-9
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE)
e. Elastografia
Factorii de risc asociați cu o morbiditate și mortalitate crescute prin
Hemoragii Digestive Superioare sunt:
(1 Point)
- Vârsta peste 60 de ani
- Vârsta peste 50 de ani
- Șocul și hipotensiunea arterială la internare
- Absența comorbidităților asociate
- Pierderea a mai mult de 2 unități de sânge
- Vârsta peste 60 de ani
- Șocul și hipotensiunea arterială la internare
Diagnosticul diferențial în Boala Crohn nu cuprinde:
(1 Point)
a. Cancerul colo-rectal
b. Colita Ulcerativă
c. Colitele Ischemice
d. Ampulomul Vaterian
e. Diverticulita
d. Ampulomul Vaterian
Cea mai comună tumoră hepatică benignă întâlnită în practică este:
(1 Point)
a. Hiperplazia nodulară focală
b. Adenomul hepatic
c. Hemangiomul
d. Chistul hidatic hepatic
e. Limfomul
c. Hemangiomul
Complicațiile Bolii de Reflux Gastro-Esofagian sunt, cu excepția:
(1 Point)
- Stenoza esofagiană benignă
- Esofagul Barrett
- Adenocarcinomul esofagian
- Boala ulceroasă peptică
- Sângerarea
- Astm bronsic
- Boala ulceroasă peptică
- Astm bronsic
Cea mai frecventă cauză a angiocolitei acute este:
(1 Point)
a. pancreatita cronică
b. pancreatita acută
c. litiaza coledociană
d. infecțiile parazitare
e. ulcerul peptic
c. litiaza coledociană
Explorarea gold standard pentru diagnosticul cancerului gastric este:
(1 Point)
- Examenul radiologic cu aspect de imagine lacunară
- Gastroscopia cu prelevare de 4-8 biopsii
- Anamneza revelatoare pentru anorexie selectivă pentru carne
- Explorarea ecografică abdominală care evidențiază îngroșarea peretului gastric
- Examinarile Computer Tomografice
- Gastroscopia cu prelevare de 4-8 biopsii
Metodele non-invazive pentru aprecierea fibrozei hepatice sunt:
(1 Point)
a. Testele biologice (ex. Fibromax) ?
b. Ecografia abdominală
c. Metodele elastografice ?
d. Computer Tomografia (CT) abdominală
e. Radiografia abdominală
a. Testele biologice (ex. Fibromax) ?
c. Metodele elastografice ?
Diagnosticul infecției cu Virusul Hepatitic C se bazează pe:
(1 Point)
a) Tabloul clinic
b) Ecografie
c) Teste Serologice
d) Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM)
e) Computer Tomografia (CT)
c) Teste Serologice
Detecția infecției cu Helicobacter Pylori nu poate fi realizată prin:
(1 Point)
- Detectarea anticorpilor anti Helicobacter Pylori din sânge
- Testul rapid cu ureează din proba bioptică
- Reacția Gregerssen
- Explorările microbiologice din proba bioptică
- Detecția Antigenului fecal
- Reacția Gregerssen
Diagnosticul clinic al Colitei Ulcerative presupune:
(1 Point)
a. Diareea
b. Rectoragia
c. Constipația
d. Hematemeza
e. Diareea în alternanță cu constipația
a. Diareea
b. Rectoragia
Următoarele medicamente sunt utilizate în tratamentul infecției cu
Helicobacter Pylori, cu excepția:
(1 Point)
- Levofloxacina
- Bismut
- Amoxicilina
- Metronidazol
- Ciprofloxacina
- Ciprofloxacina
Simptomele cancerului esofagian pot fi:
(1 Point)
- Disfagia
- Deglutiția dureroasă
- Tusea
- Disfonia
- Toate cele de mai sus
- Toate cele de mai sus
Despre Boala Chron următoarele sunt adevărate:
(1 Point)
a. Inflamația din Boala Chron nu este transumurală ( nu interesează toate straturile peretelui
intestinal)
b. Poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal
c. Colonoscopia este foarte importantă pentru diagnostic (ileocolonoscopia gold standard)
d. În cazul unei evoluții îndelungate nu cauzează complicații succesive și intervenții
chirurgicale
e. Aspectul endoscopic de ,,piatră de pavaj” nu este caracteristic
b. Poate afecta orice segment al tractului gastrointestinal
c. Colonoscopia este foarte importantă pentru diagnostic (ileocolonoscopia gold standard)
Complicațiile locale ale Pancreatitei Acute sunt:
(1 Point)
a. pseudochistul pancreatic
b. tromboza axului spleno-portal
c. infarctele splenice
d. varicele gastrice
e. toate cele de mai sus
e. toate cele de mai sus
Simptomele cancerului pancreatic sunt:
(1 Point)
a. anorexia
b. vărsăturile
c. pierderea semnificativă în greutate
d. greața
e. toate cele de mai sus
e. toate cele de mai sus
Cea mai comună formă de cancer gastric este :
(1 Point)
- Tumorile gastrice stromale
- Tumorile neuroendocrine
- Adenocarcinomul gastric
- Limfoamele gastrice
- Sindromul Lynch
- Adenocarcinomul gastric
Cea mai bună metodă pentru screeningul Hepatocarcinomului (HCC) este:
(1 Point)
a) Computer Tomografia (CT)
b) Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM)
c) Ecografia Hepatică
d) Biopsia Hepatică
e) Testele elastografice
c) Ecografia Hepatică
entru diagnosticul Hepatitei cronice virale B nu sunt importante:
(1 Point)
a. Valorile transaminazelor
b. Antigenul HBs
c. Elastografia tranzitorie Fibroscan
d. Radiografia Abdominală
e. Anticorpii anti HBc
d. Radiografia Abdominală
Semnele majore ale unei ciroze hepatice decompensate sunt:
(1 Point)
a. Ascita
b. Dispneea
c. Durerea abdominală
d. Icterul
e. Diareea
a. Ascita
d. Icterul
Complicațiile angiocolitei acute sunt reprezentate de:
(1 Point)
a. abcesele hepatice
b. septicemia
c. disfuncția renală
d. trombocitopenia (in contexul coagulării intravasculare diseminate)
e. toate cele de mai sus
e. toate cele de mai sus
Testele de laborator utile în Colita Ulcerativă sunt următoarele, cu excepția:
(1 Point)
a. Proteina C Recativă
b. Calprotectina fecală
c. Hemograma completă
d. Anticorpii pANCA
e. Alfa –fetoproteina
e. Alfa –fetoproteina
Caz clinic O femeie în vârstă de 35 de ani, se prezintă în ambulatorul de
gastroenterologie pentru: - Oboseală, mai pronunțată în a doua parte a zilei -
Durere intermitentă și moderată în hipocondrul drept - Anorexie, greață,
artralgie Simptomatologia prezentată este progresivă în ultimele 3 luni Ea a
avut o transfuzie de sânge în urmă cu 12 ani, după o naștere cu hemoragie
importantă Examenul fizic obiectiv: - Eritem palmar - Icter discret - Ficat
palpabil Examene de laborator: - Hemoglobina 13 g/dl - Leucocitele 5000/mm
cub - Trombocitele 125 000/mm cub - Bilirubina totală 3.1 mg/dl; Bilirubina
Directă 1.6 mg/dl - ALT 70 UI/l; AST 55 UI/l - Creatinina 0.6 mg/dl - GGT 45 UI/l
- Antigenul HBs negativ; Anticorpii anti VHC pozitivi - ARN VHC 530 000 UI/ml
- FIBROMAX: fibroză echivalentă F3 scor Metavir Ecografia abdominală: -
Splenomegalie - Adenopatie hepatică hilară - Fără ascită Care este diagnosticul
corect și care este tratamentul adecvat (alegeti dintre raspunsurile urmatoare)?
(5 Points)
DIAGNOSTIC (selectați răspunsurile dintre următoarele diagnostice):
- Ciroză hepatică
- Cancer hepatic
- Ascită
- Trombocitoză
- Trombocitopenie
- Infecție hepatică cronică cu virusul C
- Icter obstructiv
- Steatoza hepatică non-alcoolică
- Infecție hepatică cronică cu virusul B
- Ciroză hepatică
- Infecție hepatică cronică cu virusul C
TRATAMENTUL INFECȚIEI HEPATICE CRONICE CU VIRUSL C (selectați răspunsurile din
următoarele medicamente):
- Sofosbuvir/ Velpatasvir/ Vov(x)ilaprevir ? -doar asta cred
- Silimarină
- Propranolol
- Rifaximină
- Sofosbuvir/ Ledipasvir
- Lamivudina
- Prednison
- Entecavir
- Grazoprevir/Elbasvir
- Sofosbuvir/ Velpatasvir/ Vov(x)ilaprevir ? -doar asta cred
- Sofosbuvir/ Ledipasvir
- Grazoprevir/Elbasvir
Diagnosticul diferențial al Pancreatitei Cronice poate fi făcut cu:
(1 Point)
a. cancerul pancreatic
b. Infarctul miocardic
c. Hepatitele virale
d. Hepatitele alcoolice
e. Pneumonia bazală dreaptă
a. cancerul pancreatic
d. Hepatitele alcoolice
Care din următorii markeri tumorali pot fi utilizați pentru diagnosticul
cancerului pancreatic:
(1 Point)
a. AFP (Alfa –Fetoproteina)
b. CA 19-9- mai degraba
c. Antigenul carcino-embrionar (ACE)
d. CA 15-3
e. CA 125
b. CA 19-9- mai degraba
c. Antigenul carcino-embrionar (ACE)
Etiologia sindromului dispeptic ulceros poate fi, cu excepția :
(1 Point)
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Antiinflamatoarele Non-Steroidiene, Aspirina
- Refluxul biliar
- Bolile autoimune
- Vârsta înaintată, sexul masculin
- Vârsta înaintată, sexul masculin
Metodele terapeutice curative pentru Hepatocarcinom (HHC) sunt:
(1 Point)
a. Rezecția chirurgicală
b.Transplantul hepatic
c. Chemoembolizarea
d. Radioembolizarea
e. Terapia sistemică
a. Rezecția chirurgicală
b.Transplantul hepatic
Socul hemoragic se manifesta prin:
a. Tegumente palide
b. Transpiratii reci
c. Cresterea tensiunii arteriale
d. Bradicardie
e. Tahicardie ?
a. Tegumente palide
b. Transpiratii reci
e. Tahicardie ?
Sindroamele paraneoplazice descrise in cancerul gastric sunt, cu exceptia:
a. tromboflebita recurenta migratorie
b. sindrom nefrotic
c. osteoartropatie
d. afectare neurologica si psihica
e. onicomicoza
e. onicomicoza
Gastrita cornica:
a. este un proces secvential si progresiv
b. gastrita cronica atrofica este asociata infectiei cu h. Pylori
c . gastrita datorata AINS este un factor de risc pentru tumorile carcinoide gastrice
d. toti pacientii cu infectie H. Pylori vor dezvolta cancer gastric
e. gastrita autoimuna este asociata cu aparitia anticorpilor anti parietali si ani factor intrinsec
a. este un proces secvential si progresiv
b. gastrita cronica atrofica este asociata infectiei cu h. Pylori
e. gastrita autoimuna este asociata cu aparitia anticorpilor anti parietali si ani factor intrinsec
Boala Crohn este in remisie daca CDAI este
a. <150
b. 150-200
c. 200-450
d. 300-450
e. >450
a. <150
Diagnosticul manometric al acalaziei presupune
a. Absenta undelor peristaltice
b. IRP normal
c. IRP crescut
d. Pauze peristaltice
e. DCI normal
a. Absenta undelor peristaltice
c. IRP crescut
Principalele complicatii ce pot interveni in evolutia ulcerului gastric si duodenal sunt, cu exceptia
a. Hemoragia
b. Stenoza
c. Varice gastrice
d. Penetratia
e. Perforatia
c. Varice gastrice
Sindromul Zollinger Ellison presupune, cu exceptia (CS)
a. In 75% din cazuri, ulcerul este solitar
b. Manifestarile de reflux gastroesofagian pot sugera diagnosticul
c. Aparitia stricturilor esofagiene, precum si hipertrofia pliurilor gastrice pot sugera
diagnosticul
d. Prezenta ulceratiilor multiple sau post-bulbare, caracterul refractar, recurenta
frecventa sau diareea ridica suspiciunea disgnostica
e. Tratamentul este chirurgical
e. Tratamentul este chirurgical
Optiunile de tratament antiviral al hepatitei cronice virale B includ
a. Entecavir
b. Tenofovir
c. Adefovir
d. Remdesivir
e. Ribavirina
a. Entecavir
b. Tenofovir
c. Adefovir
Caracteristicile endoscopice ale ulcerului gastric benign sunt
a. Baza rotunda sau ovalara
b. Baza cu aspect neregulat
c. Marginile sunt netede si regulate
d. Cicatricile consecutive unor ulcertii anterioare pot determina un aspect neregulat
e. Pliurile inconjuratoare se termina la distanta de baza ulcerului
a. Baza rotunda sau ovalara
c. Marginile sunt netede si regulate
d. Cicatricile consecutive unor ulcertii anterioare pot determina un aspect neregulat
Etiologia sindromului dispeptic de tip ulceros poate fi, cu exceptia (CS)
a. Infectia cu H. Pylori
b. Consumul de AINS sau aspirina
c. Refluxul biliar
d. Infectia cu VHB
e. Boli autoimune
d. Infectia cu VHB
Diagnosticul dispepsiei functionale poate fi stabilit in absenta semnelor de alarma, care
sunt
a. Scaderea ponderala
b. Hipotensiunea
c. Anemie
d. Obezitate
e. Durere epigastrica
a. Scaderea ponderala
c. Anemie
Dispepsia functionala cuprinde
a. Colica biliara
b. Sindromul durerii epigastrice
c. Colecistita alitiazica
d. Sindromul de distres postprandial
e. Achalazie
b. Sindromul durerii epigastrice
d. Sindromul de distres postprandial
Aplicarea tratamentului hemostatic endoscopic pentru hemoragiile digestive non-variceale este obligatoriu in urmatoarele clase din clasificarea Forrest
a. Ia
b. Ib
c. IIa
d. IIb
e. Iic
a. Ia
b. Ib
c. IIa
In colita ulcerativa, leziunile endoscopic vizibile
a. Intereseaza initial rectul
b. Intereseaza initial cecul
c. Au caracter continuu
d. Au caracter segmentar
e. Intereseaza tot peretele colonic (caracter transmural)
a. Intereseaza initial rectul
c. Au caracter continuu
In cancerul gastric, manifestari datorate complicatiilor sau metastazelor pot fi
a. HDS care se exteriorizeaza intotdeauna prin melena
b. Extensia la nivelul colonului transvers, realizand o fistula gastro-colica, iar
pacientul este asimptomatic
c. Invazie ganglionara cu adenopatie supraclaviculara stanga, sau adenopatie
axilara stanga sau infiltrare ombilicala
d. Metastaze uterine realizand tumora Kruckenberg
e. Nu poate metastaza hepatic
c. Invazie ganglionara cu adenopatie supraclaviculara stanga, sau adenopatie
axilara stanga sau infiltrare ombilicala
Caracteristicile endoscopice ale ulcerului gastric malign sunt urmatoarele, cu exceptia
(CS)
a. Baza cu aspect neregulat
b. Pliurile inconjuratoare se termina la distanta de baza ulcerului
c. Margini nodulare sau colorate neregulat
d. Pliurile gastrice sunt convergente pana la nivelul bazei ulcerului
e. Mucoasa vecina prezinta eroziuni
d. Pliurile gastrice sunt convergente pana la nivelul bazei ulcerului
Cele mai frecvente cauze de HDS sunt
a. Cancerul gastric
b. Ulcerele gastro-duodenale
c. Angiodisplaziile gastrice
d. Varicele esofagiene
e. Gastritele
b. Ulcerele gastro-duodenale
d. Varicele esofagiene
e. Gastritele
Factorii de agresiune ulcerogenici sunt
a. Mucus
b. Acid clorhidric
c. Pepsina
d. Histamina
e. Refluxul duodeno-gastric
b. Acid clorhidric
c. Pepsina
e. Refluxul duodeno-gastric
Gastrita acuta datorata toxiinfectiei alimentare
a. Este provocata de toxina stafilococica
b. Este provocata de toxina botulinica
c. Se manifesta prin durere epigastrica, greturi, varsaturi
d. Este vorba de o alergie alimentara
e. Poate aparea la orice varsta, desi este mai frecventa la 30 de ani
a. Este provocata de toxina stafilococica
b. Este provocata de toxina botulinica
c. Se manifesta prin durere epigastrica, greturi, varsaturi
Factorii de risc pentru cancerul esofagian pot fi
a. Esofagul Barrett
b. Obezitate
c. Sexul feminin
d. Stenoze postcaustice
e. Dieta bogata in vitamine -A,C,E,B2,B1, acid folic
a. Esofagul Barrett
b. Obezitate
d. Stenoze postcaustice
Scorul Mayo sugereaza severitatea moderata la un punctaj intre:
a. 0-2
b. 3-6
c. 7-9
d. Peste 10
c. 7-9
Semnele de alarma la pacientii cu tulburari de transit de tip constipatie sunt:
a. Rectoragiile
b. Scaderea nejustificata in greutate
c. Anemia feripriva
d. Varsaturile
e. Istoric familial de cancer colo-rectal
a. Rectoragiile
b. Scaderea nejustificata in greutate
c. Anemia feripriva
e. Istoric familial de cancer colo-rectal
Cele mai frecvente manifestari clinice in boala Crohn sunt:
a. Greturile, varsaturile
b. Diaree cronica
c. Scadere ponderala
d. Fatigabilitate
e. Rectoragiile
f. Durerea abdominala
b. Diaree cronica
c. Scadere ponderala
d. Fatigabilitate
f. Durerea abdominala
Semne clinice in malabsorbtia grasimilor:
a. Scaune voluminoase
b. Rectoragia
c. Varsaturi
d. Diaree
e. Steatoree
a. Scaune voluminoase
d. Diaree
e. Steatoree
In prima linie de tratament antiviral al hepatitei cornice virale B intra:
a. Entecavir
b. Tenofovir
c. Adefovir
d. Lamivudine
e. Peg INF A
a. Entecavir
b. Tenofovir7654321§
Cel mai util marker in dg diferential al BII (bolii inflamatorii intestinale) cu SII (intestin iritabil) este: CS
a) PCR
b) Hemoglobina
c) Leucocitoza
d) Calprotectina fecala
e) Testul Hemocult
d) Calprotectina fecala
Care dintre urmatoarele analize reprezinta principalul biomarker serologic in diagnosticul carcinomului hepatocelular: CS
a) ACE
b) AFP
c) CA19-9
d) Glipican-3
b) AFP
La pacientii cu hepatita cronica virala B, manifestari extrahepatice se intalnesc in : CS
a) 30 % din cazuri
b) 20 % din cazuri
c) 10 % din cazuri
d) 25 % din cazuri
b) 20 % din cazuri
Semne clinice in malabsorbtia grasimilor: CM
a) Scaune voluminoase
b) Rectoragia
c) Varsaturi
d) Diaree
e) Steatoree
a) Scaune voluminoase
d) Diaree
e) Steatoree
Urmatoarele preparate farmaceutice sunt folosite in tratamentul de eradicare al infectiei cu H. Pylori, cu exceptia: CS
a) Ciprofloxacina
b) Levofloxacina
c) Bismut
d) Amoxicillina
e) Metronidazol
a) Ciprofloxacina
Complicatiile bolii de reflux gastro-esofagian pot fi, cu exceptia: CS
a) Hemoragii
b) Esofag Barrett
c) Astm bronsic
d) Cancer esofagian
e) Stenoze esofagiene benigne
c) Astm bronsic
Factori de risc pentru recadere, in colita ulcerativa, sunt : CM
a) Lipsa aderentei la terapie
b) Varsta tanara la debutul bolii
c) Durata lunga a perioadelor de remisie
d) Frecventa crescuta a recurentelor
e) Prezenta manifestarilor extraintestinale
a) Lipsa aderentei la terapie
b) Varsta tanara la debutul bolii
d) Frecventa crescuta a recurentelor
e) Prezenta manifestarilor extraintestinale
Scopul terapiei antivirale pe termen lung, in hepatita cronica virala B este: CS
a) normalizarea transaminazelor
b) seroconversia Ag HBe la Ac anti HBe
c) prevenirea progresiei spre ciroza hepatica si hepatocarcinom
c) prevenirea progresiei spre ciroza hepatica si hepatocarcinom
La ecografie, imaginea clasica a litiazei biliare veziculare, este: CM
a) imagini hipoecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziţiei pacientului
b) imagini hiperecogene situate în colecist, imobile cu modificarea poziţiei pacientului
c) imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziţiei pacientului
d) genereaza umbra posterioara
e) genereaza umbra anterioara
c) imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziţiei pacientului
d) genereaza umbra posterioara
Complicatiile litiazei biliare veziculare sunt: CM
a) pancreatita cronica
b) angiocolita
c) colica biliara
d) ileus paralitic
e) hidrops vezicular
c) colica biliara
e) hidrops vezicular
Markeri directi ai consumului de alcool: CS
a. GGT
b. dozarea etanolului in aerul expirat,sange sau urina
c. GOT,GPT
b. dozarea etanolului in aerul expirat,sange sau urina
Regimurile terapeutice actuale destinate tratamentului hepatitei cronice virale C, NU sunt: CM
a. Regimuri pe baza de interferon
b. Regimuri pe baza de analogi nucleozidici
c. Regimuri IFN - free
a. Regimuri pe baza de interferon
b. Regimuri pe baza de analogi nucleozidici
Factori de risc modificabili in cancerul colorectal sunt: CM
a. Diabetul zaharat
b. Hepatita cr VHC
c. Stomacul operat
d. Consumul cronic de carne rosie
e. Fumatul
f. Alcoolul
a. Diabetul zaharat
b. Hepatita cr VHC
d. Consumul cronic de carne rosie
e. Fumatul
f. Alcoolul
Screningul colonoscopic al cancerului colorectal se face: CS
a. la populatia asimptomatica intre 50-75 ani tot la 10 ani
b. la populatia asimptomatica fara antecedente heredocolaterale sau personale de neoplazie colorectala sau polipoza familiala, incepand cu varsta de 40 ani
c. la populatia simptomatica peste 30 de ani , dar fara semne de alarma sau antecedente de neoplazie colorectala, polipoza familiala
a. la populatia asimptomatica intre 50-75 ani tot la 10 ani
VHB se transmite : CM
a. perinatal
b. sexual
c. sanguin
d. fecal oral
a. perinatal
b. sexual
c. sanguin
24.Factori de prognostic nefavorabil in hepatitele alcoolice sunt: CM
a. Abuzul cronic de alcool
b. Denutritia
c. Abstinenta la alcool
d. Albumina serica scazuta
a. Abuzul cronic de alcool
b. Denutritia
d. Albumina serica scazuta
Gold standardul de stadializare preoperatorie in cancerul rectal este: CS
a) CT pelvis cu subst de contrast
b) RMN pelvis cu CIV
c) Ultrasonografie transrectala
d) Colonoscopia
b) RMN pelvis cu CIV
Obiectivul imediat al terapiei de eradicare a infectiei cu VHC este: CS
a) prevenirea progresiei spre ciroza si hepatocarcinom
b) prevenirea complicatiilor extrahepatice
c) obtinerea RVS (raspunsului viral sustinut)
c) obtinerea RVS (raspunsului viral sustinut)
Următoarele nu sunt utilizate pentru diagnosticul pozitiv al cancerului colorectal: CM
a. Determinarea CA 19-9
b. Colonoscopia
c. Determinarea hemoragiilor oculte din scaun
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE)
e. Elastografia
a. Determinarea CA 19-9
c. Determinarea hemoragiilor oculte din scaun
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE) ????
e. Elastografia
Complicațiile angiocolitei acute sunt reprezentate de: CS
a. abcesele hepatice
b. septicemia
c. disfuncția renală
d. trombocitopenia (in contexul coagulării intravasculare diseminate)
e. toate cele de mai sus
e. toate cele de mai sus
Testele de laborator utile în Colita Ulcerativă sunt următoarele, cu excepția: CS
a. Proteina C Recativă
b. Calprotectina fecală
c. Hemograma completă
d. Anticorpii pANCA
e. Alfa –fetoproteina
e. Alfa –fetoproteina
Care din urmatoarele prezinta biomarker serologic in diagnosticul CHC (CM)
ACE
AFP
CA 19-0
Glipican 3
AFP-L3
AFP
Glipican 3
AFP-L3
Triada Charcot cuprinde: CM
Durere la nivelul hipocondrului drept
Febra fara frison
Frison
Icter
Hipertensiune arteriala
Durere la nivelul hipocondrului drep
Icter
Principalele complicatii ce pot intervenii in evolutia ulcerului gastric si duodenal sunt: CM
a) Penetratie
b) Varice gastrice
c) Stenoza
d) Ileus
e) Hemoragia
a) Penetratie
c) Stenoza
e) Hemoragia
Parametrii scorului Chid Pugh include urmatoarele: CM
a) Ascita
b) INR
c) Bilirubina
d) Colinesteraza
e) Amoniemie
a) Ascita
b) INR
c) Bilirubina
