Girle. Flashcards
Study.
Diagnostciul peritonitei bacteriene spontane la pacienti cu ciroza hepatica este sustinut de: (complement multiplu)
a.)numarul neutrofilelor care depaseste 150 neutrofile/mmc
b.) febra sau subfebrilități
c.) dureri abdominale
d.) diaree
e.) ascita raspunde bine la tratamentul diuretic
b.) febra sau subfebrilități
c.) dureri abdominale
d.) diaree
La examenul obiectiv la pacienti cu encefalopatie hepatica, se evidentiaza urmatoarele semne: (CM)
a.) hipotonie musculară
b.) flapping tremor
c.) Semnul Babinski negativ in fazele avansate
d.) fetor hepatic
e.) rigiditate musculară
b.) flapping tremor
d.) fetor hepatic
e.) rigiditate muscular
La un pacient cu ciroza hepatica decompensata vascular, tratamentul hipertensiunii portale se efectueaza cu urmatoarele, cu excepția: (CS)
a.)Propanolol
b.)Carvedilol
c.)Nadolol
d.)Metoclopramid
e.)Pantoprazol
b.)Carvedilol
Parametrii ale scorului CHILD PUGH includ urmatoarele: (CM)
a.)amoniemie
b.)ascita
c.)pleurezie
d.)bilirubina totală
e.)albumina serică
f. INR
b.)ascita
d.)bilirubina totală
e.)albumina serică
f. INR
Diagnosticul diferential al cirozei hepatice se face cu (CS):- CM??
a.) Colangita biliară primitivă cu Anticorpi antinucleari
b.)Colangita biliară primitivă cu anticorpi antimitocondriali
c.) Boala Wilson ceruloplasmina scăzută
d.) Hemocromatoza cu sideremii scăzute
e.) Hemocromatoza cu ceruloplasmina crescută
b.)Colangita biliară primitivă cu anticorpi antimitocondriali
c.) Boala Wilson ceruloplasmina scăzută
Tumora hepatica benigna cea mai frecvent intalnita in practica este :
(CS)
a.) Hiperplazia focală nodulară
b.) Hepatocarcinom multicentric
c.)Adenom hepatic
d.)Hemangiom hepatic
e.) Colangiocarcinomul periferic
d.)Hemangiom hepatic
La pacienti cu carcinom hepatocelular, in cazurile manifeste este prezenta Triada (CS):
a.) grețuri, durere abdominale, pierderea ponderală
b.)durere abdominală, hepatomegalie, pierderea ponderală
c.)atrofie hepatică, pierderea ponderală, durere abdominală
d.)icter, ascită encefalopatie
e.) icter, ascită, durere abdominală
b.)durere abdominală, hepatomegalie, pierderea ponderală
Care din urmatoarele, reprezinta principalul biomarker serologic in diagnosticul CHC: (CS)
a.)ACE
b.)AFP
C.) CA19-9
d.)Glipican-3
e.) AFP-L3
b.)AFP
Următoarele afirmatii în ceea ce priveste dischinezia biliara primara, sunt ADEVARATE, cu exceptia: (CM )
a.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare
b.)Se asociază frecvent intestinului iritabil
c.) Survine pe căi biliare structural normale
d.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare, metroanexita, apendicită cronică, ulcer duodenal
e.) Se asociază frecvent cu parazitoze intestinale
a.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare
d.)Survine pe fondul unor modificări organice biliare, metroanexita, apendicită cronică, ulcer duodenal
e.) Se asociază frecvent cu parazitoze intestinale
Din punct de vedere al localizarii, litiaza biliara se imparte in. (CM)
a.) litiază intrahpatică, frecventă
b.) litiaza ductului Wirsung
c.)Litiaza căii biliare principale
d.) Litiaza biliară veziculară
e.)Litiaza canalului cistic
c.)Litiaza căii biliare principale
d.) Litiaza biliară veziculară
Imaginea tipica la ecografie ai litiazei veziculare biliare, sunt urmatoarele:
a.) imagini hipoecogene situate în colecist, mobile cu modificări de poziției
pacientului
b.) imagini hiperecogene situate în colecist, imobile cu modificarea poziției
pacientului
c.)imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului
d.) generează umbra posterioară
e.) generează umbra anterioară
c.)imagini hiperecogene situate în colecist, mobile cu modificarea poziției
pacientului
d.) generează umbra posterioară
Urmatoarele afirmatii sunt FALSE, cu EXCEPTIA: (CM)
a.) Computer tomografia abdominală nu este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare.
b.) Computer tomografia abdominală este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare
c.) Legat de litiaza coledociană, ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale
d.) Legat de litiaza coledociană, computer tomografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale.
e.) Litiaza biliară simptomatică este cea care generează colica biliară.
a.) Computer tomografia abdominală nu este superioară ecografiei pentru
diagnosticul litiazei biliare veziculare.
c.) Legat de litiaza coledociană, ultrasonografia poate evalua cu precizie
dimensiunea căii biliare principale
e.) Litiaza biliară simptomatică este cea care generează colica biliară.
Complicatiile litiazei biliare sunt:
a.) pancreatita cronică-NU cea acuta-DA
b.) angiocolita
c.) colica biliară
d.) ileus paralitic-NU ileus biliar- DA
e.)hidrops vezicular
c.) colica biliară
e.)hidrops vezicular
Tabloul clinic in litiaza coledociana cuprinde, cu exceptia: (CS)
a.) dureri abdominale localizată la nivelul etajului abdominal superior
b.) dureri localizate la nivelul epigastrului
c.) calculii coledocieni sunt asiptomatici în doar 5-12% din cazuri
d.) durerea este de tip colicativ
e.) durerea apare consecutivă obstrucției parțiale sau totale coledociene
b.) dureri localizate la nivelul epigastrului
Tabloul clinic in colica bilara cuprinde: (CS)
a.) durerea în hipocondul drept sau epigastru
b.) durerea în hipocondrul stâng sau epigastru
c.) febra este prezentă întotdeauna
d.) durerea iradiază în umărul stâng
e.) icterul nu se poate instala fără să existe un obstacol prin canalul coledoc.
a.) durerea în hipocondul drept sau epigastru
Factorii de risc pentru colecistita alitiazica,sunt urmatoarele: (toate?)
a.) intervenții chirurgicale
b.) Spitalizare îndelungată în unități de terapie intensivă
c.) arsuri termice
d.) boli de colagen
e.)nutriție parenterală
a.) intervenții chirurgicale
b.) Spitalizare îndelungată în unități de terapie intensivă
c.) arsuri termice
d.) boli de colagen
e.)nutriție parenterală
Cea mai frecventa cauza de angiocolita acuta este: (CS)
a.) pancreatita cronică
b.) pancretaita acută
c.) stenozele benigne
d.) anomaliile congenitale
e.) litiaza coledociană
e.) litiaza coledociană
Triada Charcot cuprinde: (CM)
a.) durere la nivelul hipocondrului drept
b.) febră fără frison
c.) frison
d.) icter
e.) hipertensiunea arterială
f) febra
a.) durere la nivelul hipocondrului drept
d.) icter
f) febra
Etiologia pancreatitei acute: (CM)
a.) Băuturile alcoolice
b.) HDL scăzut
c.) Litiaza biliară
d.) Medicamentoasă
e.) hipocalcemia
a.) Băuturile alcoolice
c.) Litiaza biliară
d.) Medicamentoasă
Tabloul clinic in pancreatita acuta, cuprinde urmatoarele, cu
EXCEPTIA:(CM)
a.) durere severă epigastrică
b.) icter obstructiv
c.) abdomen sau semne de iritație peritoneală
d.) tranzitul intestinal este întotdeauna prezent
e.) greață și vărsături
c.) abdomen sau semne de iritație peritoneală
d.) tranzitul intestinal este întotdeauna prezent
La un pacient cu un cancer colorectal situat la nivelul colonului
ascendent, predomină urmatoarele, cu EXCEPTIA: (CM)
a.) tulburări de tranzit, anemie
b.) anemie, masă tumorală palpabilă
c.) tulburări de tranzit, hemoragie digestivă
d.) hemoragie digestivă, masă tumorală palpabilă
e.) anemie, hemoragie digestivă
a.) tulburări de tranzit, anemie
c.) tulburări de tranzit, hemoragie digestivă
d.) hemoragie digestivă, masă tumorală palpabilă
e.) anemie, hemoragie digestivă
Investigatia de prima intentie in cancerul colorectal este: (CS)
a.) Examen CT
b.) Radiografia abdominală pe gol
c.) colonoscopia
d.) ecografia abdominală
e.) Sigmoidoscopia
c.) colonoscopia
La un pacient cu cancer colorectal, stadializarea T2N1M1 reprezinta:
(CS):
a.) tumora invadeză submucoasa, metastaze in 4 sau mai multi ganglioni
limfatici regionali, cu metastaze la distanță
b.) tumora invadează musculara proprie, fără ,metastaze în ganglionii limfatici
regionali, , fără metastaze la distanță.
c.) tumora invadează musculara proprie , metastaze in 1-2 ggl. limfatici
regionali, cu metastaze la distanță
d.) tumora invadează direct alte organe sau structuri, fără metastaze ggl, cu
metastaze la distanță
e.)tumora invadează musculara proprie , metastaze în ggl. limfatici regionali cu
metastaze la distanță.
c.) tumora invadează musculara proprie , metastaze in 1-2 ggl. limfatici
regionali, cu metastaze la distanță
Strategii de supraveghere a pacientilor cu cancer colorectal metastatic,
conform ghidurilor Europene, presupune urmatoarele, cu Excepția: (CM)
a.) Examenul clinic anual, in primii 3 ani, apoi la 2 ani
b.) CEA la 3-6 luni în primii 3 ani, apoi la 6-12 luni, în următorii 2 ani
c.)CEA la 3 luni în primii 3 ani
d.) RMN torace+abdomen, la 6-12 luni in primii 3 ani
e.)RMN torace+abdoemn, anual în primii 3 ani
a.) Examenul clinic anual, in primii 3 ani, apoi la 2 ani
c.)CEA la 3 luni în primii 3 ani
d.) RMN torace+abdomen, la 6-12 luni in primii 3 ani
e.)RMN torace+abdoemn, anual în primii 3 ani
Virusul hepatic Delta (VHD) este (CM):
a.) Un virus ADN
b.) Un virus ARN
c.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic C
d.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic B
e.)Are nevoie de funcția helper
b.) Un virus ARN
d.) Are nevoie de funcția helper a virusului hepatic B
14.) In caz de suprainfecția cu VHD, In cazul pacienților purtatori sanatosi
de AgHBs, sunt ADEVARATE urmatoarele, cu EXCEPTIA: (CS) –
??????????????????????????????????????????????????????
a.) dectecția precoce a AgVHD și ADN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și în absența IgM anti-Hbc -fals
b.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și in absența IgM anti-HBc
c.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgM și IgG anti-
VHD, în prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc -singura adevarata
d.) Detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în absența AgHBs și in absența IgM anti-HBc
e.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și absența IgG și IgM anti-VHD, în
prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc
a.) dectecția precoce a AgVHD și ADN VHD și creșterea IgG și IgM anti-VHD,
în prezența AgHBs și în absența IgM anti-Hbc -fals
c.) detecția precoce a AgVHD și ARN VHD și creșterea IgM și IgG anti-
VHD, în prezența AgHBs și în absența IgM anti-HBc -singura adevarata
Manifestari clinice ale infectiei cu VHC sunt urmatoarele: (CS)
a.) 5O% din pacienți cu hepatita cronică virală C sunt asimptomatici-NU 90% DA
b.) durere în hipocondrul stâng
c.) durere în hipocondrul drept
d.) epigastralgii
c.) durere în hipocondrul drept
Diagnosticul hepatitei cronice virale C este fundamentat pe (CM)
a.) Teste serologice: Anticorpi anti VHC, confirmă infecția activă
b.)Teste serologice: Anticorpi anti VHC, nu confirmă infecția activă
c.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ARN VHC în ser
d.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ADN VHC în ser
e.) Anticorpii anti-VHC persistă indefinit după eradicarea spontană sau
terapeutică a infecției
b.)Teste serologice: Anticorpi anti VHC, nu confirmă infecția activă
c.) Teste virusologice la pacienți anti VHC pozitivi, în scopul confirmării
infecției cronice VHC necesită determinarea ARN VHC în ser
e.) Anticorpii anti-VHC persistă indefinit după eradicarea spontană sau
terapeutică a infecției
La pacienti cu hepatita cronica alcoolica la examenul obiectiv semnele
fizice sunt urmatoarele: (CM)
a.) atrofie musculara
b.)hipotonie musculara
c.) stelute vasculare la nivelul membrelor inferioare
d.) stelute vasculare la nivelul toracelui anterior si posterior ?
e.) hipertrofia parotidelor
a.) atrofie musculara
d.) stelute vasculare la nivelul toracelui anterior si posterior ?
e.) hipertrofia parotidelor
La pacient cu hepatita cronica alcoolica, Indicele de RITIS se
calculeaza prin urmatoarele: (CM)
a.) Raport ALT/AST in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
b.) Raport ALT/AST in hepatita alcoolica forma usoara/moderata vaoarea
depaseste 1
c.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
d.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica forma usoara/moderata valoarea
depaseste 1
e.) Indicele de Ritis este drept folosita ca indicator pentru etiologia virala
c.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica severa este mai mare de 2
d.)Raport AST/ALT in hepatita alcoolica forma usoara/moderata valoarea
depaseste 1
Diagnosticul serologic in infecția cu VHB sunt:(CM)
a.) Atg HBs pozitiv, indică prezența infecției
b.) Atg HBs pozitivi, nu indică prezența inecției
c.) AcHBs indică protecția în urma vaccinării sau Clearenceul infecției
VHB
d.)AcHBs indică prezența infecției
e.)Atg HBe pozitivi și AcHBe negativ indică infecția cu VHB replicativ
a.) Atg HBs pozitiv, indică prezența infecției
c.) AcHBs indică protecția în urma vaccinării sau Clearenceul infecției
VHB
e.)Atg HBe pozitivi și AcHBe negativ indică infecția cu VHB replicativ
Profilaxia primara a infecției VHB a nou-nascuților: (CS)
a.) profilaxia oferită de vaccinare, oferă protecție minim 5 ani
b.) Se administrează 3 doze de vaccinare la O-1-6 luni
c.) se administrează 3 doze de vaccinare la O-6-12luni
d.) Profilaxia oferită de vaccinare, oferă protecție minim 1O ani
e.) Se administrează 2 doze de vaccinare la O-6 luni
b.) Se administrează 3 doze de vaccinare la O-1-6 luni
Ulcerul gastric benign are urmatoarele caracteristici endoscopice, cu excepția:
(1 Point)
- Bază rotundă sau ovalară, cel mai frevent albicioasă
- Marginile sunt netede și regulate
- Bază cu aspect neregulat
- Pliurile gastrice converg spre baza ulcerului
- Pliurile înconjurătoare se termină la distanță față de baza ulcerului
- Bază cu aspect neregulat
- Pliurile înconjurătoare se termină la distanță față de baza ulcerului
Factorii de apărare implicați în dezvoltarea bolii ulceroase sunt următorii, cu
excepția:
(1 Point)
- Secreția de mucus
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
Tratamentul hemoragiei variceale constă în:
(1 Point)
- Terapie de resuscitare, Omeprazol 80 mg intravenos urmat de perfuzie intravenoasa
continuă în doză de 8mg/oră - Bandarea endoscopică a traiectelor variceale venoase este suficientă
- Terapia de resuscitare, Vasopresina sau analogul său sintetic- Terlipresina, Omeprazol 80mg intravenos,
- Terapia de resuscitare, Vasopresina sau analogul său sintetic- Terlipresina, Omeprazol 80mg intravenos, Bandarea endoscopică a traiectelor variceale
- montarea de clipuri endoscopice la nivelul traiectelor variceale
- montarea de clipuri endoscopice la nivelul traiectelor variceale
Factorii de agresiune implicați în dezvoltarea bolii ulceroase sunt urmatorii,
cu excepția:
(1 Point)
- Refluxul gastro-duodenal
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
- Infecția cu Helicobacter Pylori
- Medicamentele Antiinflamatoare Non-Steroidiene (AINS)
- Sinteza locală de prostaglandine
- Fluxul sanguin mucos
Următoarele nu sunt utilizate pentru diagnosticul pozitiv al cancerului
colorectal:
(1 Point)
a. Determinarea CA 19-9
b. Colonoscopia
c. Determinarea hemoragiilor oculte din scaun
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE)
e. Elastografia
a. Determinarea CA 19-9
d. Antigenul Carnio-Embrionar (ACE)
e. Elastografia
Factorii de risc asociați cu o morbiditate și mortalitate crescute prin
Hemoragii Digestive Superioare sunt:
(1 Point)
- Vârsta peste 60 de ani
- Vârsta peste 50 de ani
- Șocul și hipotensiunea arterială la internare
- Absența comorbidităților asociate
- Pierderea a mai mult de 2 unități de sânge
- Vârsta peste 60 de ani
- Șocul și hipotensiunea arterială la internare
Diagnosticul diferențial în Boala Crohn nu cuprinde:
(1 Point)
a. Cancerul colo-rectal
b. Colita Ulcerativă
c. Colitele Ischemice
d. Ampulomul Vaterian
e. Diverticulita
d. Ampulomul Vaterian
Cea mai comună tumoră hepatică benignă întâlnită în practică este:
(1 Point)
a. Hiperplazia nodulară focală
b. Adenomul hepatic
c. Hemangiomul
d. Chistul hidatic hepatic
e. Limfomul
c. Hemangiomul
Complicațiile Bolii de Reflux Gastro-Esofagian sunt, cu excepția:
(1 Point)
- Stenoza esofagiană benignă
- Esofagul Barrett
- Adenocarcinomul esofagian
- Boala ulceroasă peptică
- Sângerarea
- Astm bronsic
- Boala ulceroasă peptică
- Astm bronsic
Cea mai frecventă cauză a angiocolitei acute este:
(1 Point)
a. pancreatita cronică
b. pancreatita acută
c. litiaza coledociană
d. infecțiile parazitare
e. ulcerul peptic
c. litiaza coledociană
Explorarea gold standard pentru diagnosticul cancerului gastric este:
(1 Point)
- Examenul radiologic cu aspect de imagine lacunară
- Gastroscopia cu prelevare de 4-8 biopsii
- Anamneza revelatoare pentru anorexie selectivă pentru carne
- Explorarea ecografică abdominală care evidențiază îngroșarea peretului gastric
- Examinarile Computer Tomografice
- Gastroscopia cu prelevare de 4-8 biopsii
Metodele non-invazive pentru aprecierea fibrozei hepatice sunt:
(1 Point)
a. Testele biologice (ex. Fibromax) ?
b. Ecografia abdominală
c. Metodele elastografice ?
d. Computer Tomografia (CT) abdominală
e. Radiografia abdominală
a. Testele biologice (ex. Fibromax) ?
c. Metodele elastografice ?
Diagnosticul infecției cu Virusul Hepatitic C se bazează pe:
(1 Point)
a) Tabloul clinic
b) Ecografie
c) Teste Serologice
d) Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM)
e) Computer Tomografia (CT)
c) Teste Serologice
Detecția infecției cu Helicobacter Pylori nu poate fi realizată prin:
(1 Point)
- Detectarea anticorpilor anti Helicobacter Pylori din sânge
- Testul rapid cu ureează din proba bioptică
- Reacția Gregerssen
- Explorările microbiologice din proba bioptică
- Detecția Antigenului fecal
- Reacția Gregerssen
