FUNDAMENTE - (titlu + șapou)

Question 1

FUNDAMENTE

Answer 1

La început, filosofia a fost la fel ca știința. Filosofii au căutat explicații firești pentru felul în care sunt lucrurile. Însă ei au pus o întrebare crucială: cum știm dacă explicațiile noastre sunt corecte?

Question 2

SURSA TUTUROR LUCRURILOR

Answer 2

Originile filosofiei occidentale se regăsesc în ideile așa-numitei Școli din Milet, un grup de gânditori conduși de Thales din Milet, din provincia greacă Ionia, în Asia Mică (parte a Turciei de astăzi).

Question 3

ORIGINI COSMICE

Answer 3

Anaximandru, discipolul lui Thales, a conceput o teorie inovatoare pentru a explica originiea și natura cosmosului, radical diferită de ideile contemporanilor săi din Milet.

Question 4

GEOMETRIE SACRĂ

Answer 4

Poate cel mai cunoscut dintre filosofii presocratici, Pitagora a fost o figură aproape mitică, despre care se spune că a fondat o comunitate ca o sectă, dedicată studierii științei, matematicii și misticismului.

Question 5

TOTUL CURGE

Answer 5

În timp ce alți gânditori considerau că arche - principiul fundamental al cosmosului - este o substanță imuabilă, Heraclit credea că universul este guvernat de o perpetuă schimbare.

Question 6

TOATE SUNT UNUL

Answer 6

Adoptând o poziție diametral opusă de cea a lui Heraclit, Parmenide susținea că schimbarea pe care o percepem în lume este o iluzie, iar realitatea este eternă și neschimbătoare.

Question 7

Paradoxurile lui Zenon

Answer 7

Ca discipol al lui Parmenide, Zenon din Eleea credea că toate tipurile de schimbare sunt iluzorii. Pentru a dovedii acest lucru, el a conceput o serie de argumente care aparent demonstrează imposibilitatea mișcării.

Question 8

Elemente și forțe

Answer 8

Spre deosebire de viziunea statică despre cosmos a lui Parmenide, Empedocle a propus o teorie a unui sistem dinamic format din patru elemente stimulate de forțele atracției și respingerii.

Question 9

Semințe nemuritoare

Answer 9

În teoria sa inovatoare despre cosmos, Anaxagora sugerează că, derivând dintr-o singură substanță inițială, orice lucru din universul fizic conține o porțiune din toate celelalte lucruri.

Question 10

Teoria atomistă

Answer 10

În secolul V î. Hr., filosoful Leucip și discipolul său, Democrit, au propus noțiunea revoluționară conform căreia totul este format din particule indestructibile care se mișcă în vid.

Question 11

Examinarea ideilor

Answer 11

Socrate era o prezență familiară în piața din Atena, unde obișnuia să antreneze cetățenii și discipolii în discuții filosofice, contestându-le ideile preconcepute și căutând cunoașterea.

Question 12

Tărâmuri platonice

Answer 12

În centrul filosofiei lui Platon se află ideea că lumea în care trăim este înșelătoare și că nu putem avea încredere în simțurile noastre. Într-adevăr, pentru Platon, lumea noastră nu este decât o umbră aruncată de tărâmul superior al Formelor.

Question 13

Platon: mitul peșterii

Answer 13

În dialogul Republica, Platon prezintă un mit pentru a arăta cum informațiile înșelătoare oferite de simțurile noastre ne limitează cunoașterea realității.

Question 14

Doar o lume

Answer 14

Aristotel, cel mai strălucit discipol al lui Platon, nu a fost de acord cu teoria Formelor propusă de mentorul său. În schimb, a avansat că învățăm despre lume doar prin experiență.

Question 15

Forma este funcție

Answer 15

Aristotel susținea că a înțelege un lucru înseamnă să știi patru lucruri despre el: din ce este făcut; cum a luat ființă; aspectul său; și ce funcție îndeplinește.

Question 16

Un cosmos geocentric

Answer 16

Viziunea lui Aristotel despre un cosmos cu Pământul în centru, înconjurat de sfere cerești, a fost modelul astronomiei timp de 1 900 de ani.

Question 17

Scopuri în natură

Answer 17

În opinia lui Aristotel, tot ce există are o cauză finală sau un scop - ceea ce în greacă se numește telos. Cu alte cuvinte, totul în natură există pentru a îndeplini un țel.

Question 18

Filosofia scolastică

Answer 18

Cultura europeană medievală a fost dominată de Biserica Catolică, iar filosofia clasică a lui Platon și Aristotel a fost treptat asimilată în învățăturile creștine.

Question 19

Transubstanțiere

Answer 19

Folosind noțiunile aristotelice de substanță, materie și formă, Toma d’Aquino a susținut că, în timpul Sfintei Împărtășanii, pâinea și vinul devin cu adevărat trupul și sângele lui Iisus.

Question 20

Briciul lui Occam

Answer 20

William de Ockam (sau Occam) a fost deopotrivă călugăr franciscan și teolog scolastic. Faimosul lui principiu, cunoscut ca briciul lui Occam, spune că, în cazul a două ipoteze concurente, ar trebui să o alegem pe cea mai simplă.

Question 21

Revoluția Științifică

Answer 21

Deși Renașterea a fost mai ales o mișcare artistică și culturală, importanța acordată libertății de gândire a pus sub semnul întrebării autoritatea religiei și a inițiat o epocă de descoperiri științifice fără precedent.

Question 22

Îndoiala despre lume

Answer 22

Formulând probabil cea mai cunoscută afirmație din filosofia modernă, René Descartes a inaugurat o nouă abordare a cercetării filosofice, care avea să fie cunoscută drept raționalism.

Question 23

Minte și corp

Answer 23

Făcând o distincție între minte și corp și acordând întâietate rațiunii în detrimentul observației, René Descartes a pus bazele filozofiei raționaliste moderne.

Question 24

Corpul ca mașină

Answer 24

Dualismul minte/corp avansat de Descartes a iscat o dezbatere care a continuat pe parcursul secolelor XVII și XVIII. Printre primii care au respins teoria lui Decartes s-a aflat un filosof britanic, Thomas Hobbes.

Question 25

Substanța unică

Answer 25

O soluție la problema lui Descartes despre minte/corp a venit din partea filosofului olandez Baruch Spinoza. El a avansat ideea că realitatea este o singură substanță, care are atât atribute mentale, cât și fizice.

Question 26

Tabula rasa

Answer 26

În Eseu asupra intelectului omenesc, John Locke a respins argumentul raționaliștilor că ne naștem cu idei înnăscute și a pus astfel bazele gândirii empiriste moderne.

Question 27

O infinitate de minți

Answer 27

În cartea sa Monadologia, Gottfried Leibniz a prezentat o alternativă radicală la dualismul lui Descartes, anume că universul este compus dintr-un număr infinit de substanțe asemănătoare minții, pe care le-a numit „monade”.

Question 28

Fapte și idei

Answer 28

La fel ca John Locke înaintea sa, David Hume credea că tot ce știm derivă mai ales din experiență. Totuși, el susținea și că niciodată nu putem ști cu certitudine ceva despre lume.

Question 29

Modelarea lumii cu mintea

Answer 29

Pentru Immanuel Kant, deși raționalismul și empirismul susțineau afirmații diferite, ambele conțineau elemente de adevăr. Deși cunoaștem lumea prin simțuri, aceasta este modelată de mințile noastre.

Question 30

Tipuri de adevăr

Answer 30

În centrul idealismului transcendental al lui Kant se află ideea că putem cunoaște lumea independent de dovezi empirice sau de experiență.

Question 31

Realitatea ca proces

Answer 31

La începutul secolului XIX, filosofia germană a fost dominată de Georg Wilhelm Friedrich Hegel, care considera că realitatea este nu doar non-materială, ci și un proces dinamic, în perpetuă schimbare.

Question 32

Sfârșitul istoriei

Answer 32

După ce a definit realitatea ca proces în evoluție - determinat de principiile tezei, antitezei și sintezei - Hegel a susținut că istoria este evoluția libertății.

Question 33

Lupta de clasă în istorie

Answer 33

În egală măsură economist, sociolog și filosof, Karl Marx a abordat ideea progresului istoric din perspectiva relației dintre oameni și condițiile lor materiale.

Question 34

Adevăruri utile

Answer 34

Pe măsură ce Statele Unite au început să își afirme identitatea culturală în a doua jumătate a secolului XIX, filosofii americani au clădit o școală de gândire deosebit de practică, ulterior cunoscută drept pragmatism.

Question 35

Valoarea adevărului

Answer 35

Odată cu declinul influenței Bisericii în societatea industrială modernă, Friedrich Nietzsche a văzut ocazia unei reexaminări radicale a bazei adevărului și moralității.

Question 36

Idei ca instrumente

Answer 36

Gânditorul american John Dewey (1859-1952) a aparținut școlii de filosofie pragmatică. El susținea că ideile nu sunt nici adevărate, nici false, ci instrumente care fie ne ajută, fie ne limitează în viață.