Etapele Cercetarii Procesului Si Dezbaterea In Fond Flashcards
- Activitatea in timpul ședinței de judecată
Deschiderea dezbaterilor se face de președintele completului.
Cauzele care se amâna sunt strigăte primele, la cererea părții interesate poate fi schimbată ordinea (sa nu afecteze dr de apărare al partilor). Amânarea, suspendarea, judecarea…
Amânarea judecății
Sa existe motive întemeiate. (Proc. de citare n-a fost legal indepl, taxa de timbru, nu s-a depus rap de expertiza…)
Amânarea pt lipsa de apărare: motive temeinice care sa excludă culpa părții/reprezentantului. (motivele > 15 zile - altfel se suspenda de drept) - la aprecierea inst.
Amânarea prin învoiala părților: DOAR O DATA in timpul procesului, necesar acordul expres al tuturor părților. Acordul poate fi dedus de la caz la caz de judecător, dar nu și din neprezentarea pârtii la judecată. Dacă părțile nu stăruiesc in judecată după amânare, cauza se suspenda și va fi repusa pe rol după plata taxelor de timbru.
Suspendarea judecății
Suspendarea se pronunța la strigarea cauzei când niciuna dintre părți nu se prezintă(legal citate) și nici nu a cerut măcar una dintre ele judecarea in lipsa. Dosarul e lăsat la sfârșitul listei când se va striga iar. Suspendarea se pronunța și in alte cazuri, de ex. După amânare când nu staruiesc părțile la judecată, pasivitatea reclamantului in îndeplinirea obligațiilor care împiedica finalizarea procesului, suspendare de drept, 413.
Judecarea procesului partea 1
Are loc când părțile sunt prezente și procedura de citare e legal îndeplinită. (Prezenta pârtii acoperă viciul citării, dar partea nelegal citată va putea cere amânarea). Judecată se poate face și doar in prezenta unei singure părți (când legea nu prevede altfel), dacă a fost legal citată partea adversa. La fel și dacă părțile bu sunt prezente dar măcar una a cerut judecarea in lipsa. Altfel, se suspenda.
Se va încerca împăcarea părților, cu îndrumările necesare (caz in care se va solicita înfățișarea părților chiar dacă au reprezentant). Lipsa lor = refuz de împăcare. (Pt care nu pot fi sancționate, împăcarea e doar o recomandare)
Judecătorul poate recomanda mediere in orice faza a judecății, dar nu e obligatorie. Dacă părțile au încercat medierea anterior sesizării instanței și au eșuat, recomandarea medierii nu mai e posibila. Dacă părțile se împăca, prin mijlocirea instanței/mediere, judecătorul va consfinți aceasta pronunțând o hotărâre ce poate fi atacată pentru motive PROCEDURALE, numai cu recurs la instanța ierarh. Sup. - hotărâre de expedient (are caracter de titlu executoriu)
Judecarea procesului partea 2
Instanța se pronunța mai intai asupra excepțiilor de procedura și a celor de fond care fac inutila in parte sau in tot, administrarea probelor sau cercetarea pe fond. Excepțional, pot fi unite excepțiile cu administrarea probelor/fondul cauzei numai dacă pentru judecarea lor sunt necesare aceleași dovezi ca și pt finalizarea cercetării/soluționarea fondului.
Apoi instanța încuviințează administrarea probelor solicitate de părți pe care le găsește concludente precum și cele din oficiu necesare pentru judecare. Când judecătorul e lămurit, declara cercetarea încheiata și poate fixa alt termen pentru dezbateri, din oficiu sau la cererea părților. Dezbaterile începute vor fi continuare la același termen pana la închiderea lor. (Excepție: pt motive temeinice continua in alta zi chiar in afara orelor pt judecare)
Instanța da înrăi cuvântul reclamantului și după pârâtului. Reprezentantul minist. Public vorbește ultimul (dacă nu el a pornit acțiunea). Instanța poate da cuvântul acelorași oameni de mai multe ori. Pârâtul are mereu ultimul cuvant.
Concluziile pe fond: sinteza întregii desfășurări a procesului. Președintele declara dezbaterile închise și instanța se retrage pentru deliberare. Poate fi repusa cauza pe rol când e nevoie de lămuriri sau probe noi. Nu se mai poate repune pe rol după pronunțarea hotărârii fiindcă instanța s-a dezinvestit de judecarea pricinii. După ce a repus cauza pe rol, fixează un termen, fiind obligată sa citeze părțile. Hotărârea nu poate fi pronunțată in baza unor chestiuni care n-au fost discutate de părți in contradictoriu.
Primul termen de judecată
- acte ale reclamantului. Cererea de chemare in judecată -
Pana la primul termen de judecată la care e legal citat, reclamantul își poate modifica cererea de chemare in judecată (trebuie formulata in scris și se poate depune și in ședința de la acest prim termen). Instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea modificării pârâtului pt formularea întâmpinării care trebuie depusă cu 10 zile cel putin înaintea termenului fixat urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei. Cererea modificatoare va fi judecată de aceeași instanța ca pt prima.
*E necesară o conexiune suficientă intre prima și a doua cerere. Dacă se fac schimbări de esența, nu mai operează prorogarea legală de competentă. (S-ar ajunge ca reclamantul sa eludeze normele de compentența materială și teritorială nejustificat).
Devine Cerere distincta de chemare in judecată dacă prin modificare reclamantul practic opace o noua cerere, neavând legătura cu cea inițială. Are și Semnificația juridică a desistarii reclamantului de judecată cererii inițiale.
Dacă își modifica cererea după primul termen, instanța poate invoca și dispune din oficiu decăderea reclamantului din acest drept, excepție face situația in care toate părțile sunt de acord IN MOD EXPRES cu aceasta modificare.
4 cazuri când nu se da un termen nou ci se trec in încheierea de ședința declarațiile făcute de reclamant in fata instanței:
- îndreaptă greșeli materiale din cuprinsul cererii
- mărește sau micșorează cuantumul obiectului
- solicita contravaloarea obiectului cererii pierdut sau pierit in timpul procesului
- înlocuiește o cerere in constatare cu una in realizarea dreptului sau invers. (Când cererea de constatare e adminisibila)
In aceste cazuri modificarea se face in Acris sau verbal. Se poate face oricând pana la încheierea dezbaterilor. Chiar și direct in apel.
Reclamantul va putea propune probe noi (fata de cele indicate deja in chemarea in judecată). Acțiunea principala trebuie sa cuprindă aceasta mențiune. ???
Primul termen de judecată
- acte ale pârâtului -
Când întâmpinarea nu e obligatorie, pârâtul va putea invoca cel tarziu la primul termen nulitățile relative care rezulta din neregularități săvârșite pana la începerea judecății și cererea pentru introducerea unui terț in proces.
Tot la primul termen pârâtul care nu e obligat sa depună întâmpinare poate propune probele (și invoca excepțiile) sub sancționează decăderii. In citație se va menționa obligația pârâtului de a își pregăti apărarea, propunând probele de care înțelege sa se folosească, sub sancțunea prevăzută de lege. Tot când întâmpinarea nu e obl, la primul
Termen, poate formula cerere reconvențională. Necompetența va putea fi invocata cel tarziu la primul termen (tot când nu avem întâmpinare).
Dar dacă un parat a fost chemat in judecată numai pt sesizarea instanței competente pentru el, oricare din părți poate invoca necompetența la primul termen, chiar dacă e regl de norme private (chiar și când întâmpinarea e obl).
Primul termen de judecată
- îndatoririle instanței -
- la primul termen, după ascultarea părților, trebuie sa estimeze durata necesară pentru cercetarea procesului ca sa fie soluționat in termeni optimi și previzibili
- sa verifice dacă instanța e competentă material general teritorial, consemnând in cuprinsul încheierii de ședința temeiurile se drept
- pune in vedere partilor (dacă sunt reprezentate sau asistate de avocat, consilier juridic) ca pot sa convină ca probele sa fie administrate de avocați, consilieri
Excepția necompetenței teritoriale de ordine publica și excepția conexfitatii pot fi invocate de părți sau din oficiu cel tarziu la primul termen. (Pt conexitate la primul termen al instantei ulterior sesizate.)
Încheierile de ședința
Grefierul care participă la ședință e obligat Să ia note în legătură cu desfășurarea procesului, iar părțile pot cere copii de pe notele grefierului, care pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor . instanța înregistrează ședințele de judecată.
La cerere părțile, pe cheltuiala lor, pot cere o copie electronică a înregistrării ședinței, precum și procurorul poate face această cerere, la fel și instanțele de control judiciar.
La fiecare ședință se întocmește câte o încheiere, cu excepția situației în care atunci când a avut loc dezbaterile se pronunță și hotărârea, pentru că hotărârea cuprinde în parte introductivă (practicaua), Și ceea ce s-a petrecut la acel termen. Atunci când pronunțarea s-a amânat încheierea se întocmește iar practicaua hotărârii va cuprinde denumiri etc.
Încheierile se aseamănă cu hotărârile, în sensul că dispun de o parte introductivă, de motivare și de dispozitiv . Când normele speciale o prevăd, încheierile pot fi atacate pe cale separată fie cu apel fie cu recurs, acestea vor fi menționate in dispozitiv (la fel ca la hotărâri).
Având în vedere că încheierile de ședință au natura juridică a unor veritabile hotărâri, Sunt aplicabile dispozițiile referitoare la deliberare, opinie separată precum și orice alte dispoziții care privesc dezinvestire de judecarea Fondului cererii.
Clasificare încheieri de ședința
Se mai numesc și încheieri premergătoare fiindcă preced hotărârea.
Ele trebuie deosebite de cele care nu precedent o hotărâre și prin care instanța, în anumite cazuri, se dezînvestește de soluționarea cauzei (ex: îndreptarea erorilor materiale, lămurirea hotărârii…)
Încheierile premergătoare:
- preparatorii
- interlocutorii
Încheierile interlocutorii sunt acelea care fără a se hotărî judecătorul asupra procesului, se soluționează excepții procesuale, incidente procedurale ori alte chestiuni litigioase . instanța nu este legată de încheierile premergătoare cu caracter preparatoriu ci numai de cele interlocutorii.
-> încheierea interlocutorie - prejudecarea fondului; leagă instanța, care nu mai poate reveni asupra ei.
Prejudecarea Fondului se referă la faptul că se poate întrezări care ar fi rezultatul procesului într-un anumit moment dat, deoarece încheierea interlocutorie vizează împrejurări determinate, asupra cărora părțile au purtat discuții contradictorii deci prin care se rezolvă un aspect al procesului.
Dispozitivul încheierii interlocutorii va trebui să cuprindă soluțiile pronunțate de instanță prin aceasta, care nu vor mai fi reluate în cuprinsul minutei și al dispozitivului hotărâri finale chiar dacă printr-o încheiere interlocutorii instanță s-a dezînvestit parțial de cauză.
Încheierile preparatorii sunt acelea prin care instanța ia măsuri în vederea cercetării și soluționării cauzei fără însă a se anticipa soluția, adică nu rezolvă aspecte sau împrejurări legate de fondul cauzei și nu este instanța legată de măsura ordonată, putând reveni asupra ei.
De regulă încheierile se pot ataca numai odată cu fondul fiind susceptibile de aceeași cale de atac, apel sau recurs care poate fi exercitată împotriva hotărârii finale. Încheierile premergătoare pot fi atacate doar odată cu fondul. Dacă încheierile pronunțate de instanță sunt supuse apelului sau recursului separat de hotărârea de fond, dosarul trebuie înaintat instanței superioare .
Etapa cercetării procesului
- Considerații generale -
În cadrul cercetării judecătorești instanța rezolv excepții ce se invocă, examinează cereri de intervenție, examinează fiecare pretenție și apărare în parte, constată că are pretenții sunt recunoscute și care sunt contestate, încuviințează probele, etc.
Se face de regulă în ședință publică, dar ca excepție se desfășoară în camera de consiliu în situații de sechestru asigurator, cereri de valoare redusă, evacuarea din imobilele folosite sau ocupate fără drept.
Atunci când aduce atingere moralității sau ordinii publice intereselor minorilor vieții private a părților sau intereselor justiției se poate face în ședință privată.
Judecătorul estimează o durată pentru proces în care are în vedere natura celor complexitate a raportului juridic tipul de probatoriu necesar coparticipare procesuală, etcetera. Durata cercetării procesului estimată este consemnată în încheiere care are caracter preparatorii. Instanța poate reconsidera durata inițial stabilită. Judecătorul poate aplica sancțiuni dacă nu poate respecta termenul estimat, în egală măsură părțile sau procurorul pot să recurgă la contestația privind tergiversarea procesului.
Instanța are obligația de a verifica efectuarea procedurii de citare, și poate să recurgă și l-am văzut complementare de Înștiințare a părților dacă are informațiile necesare.
Când se consideră lămurit judecătorul declara cercetarea procesului încheiată și poate fixa un termin pentru dezbaterea fondului din oficiu sau la cererea părților. Acesta marchează momentul încheierii cercetării consemnând în încheierea de ședință atunci când se dispune dezbaterea fondului la alt termen sau în practicaua hotărârii când dezbaterea fondului are loc la termenul de judecată la care s-a încheiat cercetarea.
Dacă s-a pronunțat un alt termen se va pronunța o încheiere ce are caracter interlocutorul, judecătorul pune în vedere părților să redacteze nu te primim susținerile și să le depună la dosar cu cel puțin cinci zile înainte de termen.
Este posibil ca într-un proces să nu se ajungă la etapa dezbaterilor de fund judecata finalizandu-se chiar în etapa a cercetării. De exemplu, când reclamantul renunță la judecare ori la dreptul pretins, intervine învoiala părților, sunt admise cereri sau excepții care pun capăt procesului, judecătorul se va pronunța asupra cauzei prin hotărâre .
Excepții procesuale
- de procedura și de fond -
Excepțiile de procedură sunt acelea prin intermediul cărora se invocă anumite neregularități procedurale.
Excepțiile de fond sunt acelea care sunt în strânsă legătură cu pretenția dedusă judecății mai exact cu exercițiul dreptului la acțiune. Excepțiile de fond nu sunt apărări de fond pentru că nu pun în discuție fondul pretenției supuse judecății.
Excepții procesuale
- excepții dilatorii și peremptorii -
Excepțiile dilatorii sunt acelea care tind la întârziere a judecății pe fond. De exemplu prin amânare, prin refacerea unor acte de procedură, prin declinare a competențe ei, etc. - excepția nelegalei citări, excepția de litispwndenta, excepția de conexitate
Excepțiile peremptoriii sau dirimante sunt acelea care tind la împiedicarea judecății pe fond. (Anularea cererii, respingerea cererii ca inadmisibilă, ca prematura, ca lipsită de interes etc)
Ex: excepția de tardivitate, de perimare, prescriptiei dreptului la acțiune
Admitere excepțiilor de fond duce de regulă la anularea sau respingerea cererii ceea ce înseamnă că de regulă au caracter peremptoriu.
Cu toate astea de exemplu, excepția lipsei capacității de exercițiu poate avea un efect dilatoriu (amânarea judecății) dacă în termen lipsa se acoperă prin confirmarea actului de către reprezentant sau ocrotitor. Dacă lipsa nu se împlinește suntem în prezența unei excepții care tinde spre un efect peremptoriu dar care începe cu un efect dilatoriu. ( mai exista și altele: excepția lipsei semnăturii, exc. de netimbrare, lipsa calității de reprezentant)
Aceeași excepție poate fi dilatoriu sau după caz peremptorie.
Excepții procesuale
- excepții absolute și relative -
Excepțiile absolute sunt cele care privesc încălcarea unor norme juridice de ordine publică iar cele relative sunt cele prin care se invocă încălcarea unor norme juridice care ocrotesc interesele părților cu precădere. Așadar excepțiile absolute poți invocate de partea interesată de procuror sau din oficiu oricând în cursul judecății dar și în apel sau recurs în mod direct.
Totuși excepțiile procesuale absolute pot fi ridicate în recurs nu mai dacă nu e necesar pentru soluționarea lor administrarea altor dovezi în afara înscrisurilor noi.
Pentru anumite excepții absolute lege limitează invocarea lor până la o anumită etapă.
- Excepția de ne competență materială și cea de necompetență teritorială absolută nu pot fi invocate decât până la primul termen
- Excepția de litispendență nu poate fi invocată decât în primă instanță și în apel, nu si in recurs
- excepția de conexitate - de părți sau de instanța la primul termen in prima instanța
- Lipsa calității de reprezentant - înaintea primei instantei, nu se poate pt prima oara in căile de atac
- perimare a cererii de chemare in Jud - nu se poate in apel dacă incidentul a survenit in prima instanța
Excepțiile relative trebuie invocate pentru neregularitățile săvârșite până la începerea judecății, prin întâmpinare sau la primul termen de judecată iar pentru neregularitățile săvârșite în cursul judecății, la termenul la care s-a săvârșit neregularitatea sau dacă partea nu e prezentă, la termenul de judecată imediat următor și înainte de a pune concluzii pe fond.
Ne invocarea excepției lor relative în termenele prevăzute atrage decăderea părți din dreptul de a le mai invoca.
Părțile sunt obligate să invoce toate mijloacele de apărare și toate excepțiile imediat cum le sunt cunoscute, altfel vor răspunde pentru pagubele pricinuite părții adverse.
Soluționarea excepțiilor
Instanța se pronunță întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra excepțiilor de fond care fac inutilă administrarea de probe sau cercetarea în fond a cauzei. Excepțiile poți unite cu administrarea probelor numai dacă este necesar să se administreze aceleași dovezi ca și pentru finalizarea etape cercetării procesului sau pentru soluționarea Fondului.
-> Excepțiile se rezolvă înainte de a se trece la administrarea probelor, iar dacă este invocată după terminarea cercetării procesului instanța va soluționa mai întâi excepția procesuală.
Înainte de a se trece la dezbaterea fondului instanța, din oficiu sau la solicitarea părților, pune în discuție acestora cereri excepții și apărări care nu au fost soluționate în cursul cercetării precum și cele care pot fi invocată în orice stare a procesului.
Totuși instanța nu este obligată să dispună unirea excepției cu administrarea probelor. Pe de altă parte dacă instanța rezolvă mai întâi excepția și o respinge, probele în baza cărora a fost rezolvată aceasta vor rămâne câștigate cauzei, urmând a se administra numai dovezile necesare soluționării fondului.
Vor fi rezolvate întâi excepțiile referitoare la învestirea instanței adică cele privind excepția de timbrare sau lipsa procedurii prealabile și obligatorii, urmând ca mai apoi sa analizeze excepțiile privind constituirea sau compunerea instantei (necompetența, autoritatea de lucru Jud, etc) Instanța întâi trebuie să fie alcătuită potrivit legii iar apoi să fie competentă, înainte de prescripție trebuie să rezolv excepția autorității de lucru judecat.
Dacă instanța nu se poate pronunța de îndată asupra excepției invocate, va amâna judecata și va stabili un termen scurt pentru soluționarea excepției.
Dacă excepția este întemeiată, instanța va admite, pronunțând o încheiere cu caracter interlocutorii u când decide amânarea judecății, respectiv hotărâre când se dez în vestește de soluționarea litigiului pe fond (prin respingere, anulare sau perimarea cererii ori declinarea competentei). Dacă e neîntemeiată, instanța o va respinge printr-o încheiere interlocutorii e și va continua soluționarea cauzei pe fond. Această încheiere, fie de respingere fie de admitere, se atacă numai odată cu fondul, iar încheierea prin care s-a admis recuzarea nu este supusă nici unei căi de atac.
