digestiv Flashcards
Aspectele semiologice ale aparatului digestiv pot fi de ordin:
functional si fizic
apetit normal
normorexie
apetit modificat
disorexie
animal refuza furajul (b acute)
anorexie absoluta
a consuma lenes si incomplet furaje
anorexie relativa/ inapetenta
apetit redus ptr toate furajele
hiporexie/oligofagie
alternari intre per normale ale apetitului si anorexie (b cronice digestive)
apetit capricios
consuma doar anumite furaje
apetit selectiv
lipsa senzatie sete
adipsie
exagerare apetit
hiperorexie
mananca ft mult pentru a si recupera puterile
polifagie/hiperfagie
apetit exagerata, foame permanenta, dar cu stare de intretinere e rea
bulimia
a mananca ft repede
tahifagia/lacomia
exagerare senzatie de sete
polidipsie
cand animalul consuma corpuri straine in alimentatie
parorexie/alotriofagie/epitimia/pica
consum materii fecale
coprofagie/scatofagie
consum de material lemnos
xilofagie
consum de pamant
geofagie
consum de pietre
litofagie
consumul de… e normal la pasari
litofagie
inghite aer care patrunde in stomac
aerofagie -> aerogastrie
consum animale congenere
canibalism
tendinta de a linge smocuri par, ombilic congeneri, pereti
lichomania
consum par
trichofagie
consum lana
malofagie
ciugulire, smulgere si consum pene
plumofagie/ picaj/ pteriofagie
consum placenta
placentofagie
consum oua
ovofagie
consum proprii pui
infantofagie/ fetofagie
consumul cozii
caudofagie
consum urechi
otofagie
consum ongloanelor
onicofagie
pervertire a senzatiei de sete (putin, apa murdara. apa mirositoare)
paradipsia
prehensiunea se face cu
buze, dinti, limba
prehensiune modificata
disfagie de prehensiune
prehensiunea nu se poate realiza in
tetanos, pb musc masticatorii, fracturi mandibulare
prehensiunea cu incisivii la rumeg in boli ale limbii
prehensiunea “caineasca”
prehensiunea fara a apuca alimentul
prehensiunea in gol
tulb de prehensiune sunt si ptr
lichide
tulb de prehensiune, masticatie sau deglutitie
disfagie
sinonim deglutitie
inghitire
masticatie modificata
disfagie de masticatie
la erbivore cand masticatia lipseste:
furaj intre buse -> aspect de animale care fumeaza sau pipeaza
masticatia neintrerupta in
encefalopatii
mastic intrerupta brusc cand
apare durere puternica (carii, intepare)
a face miscari de mastic in absenta alimentelor
masticatia in gol
masticatie in gol se intalneste in
ptialism
mastic in gol insoteste
zgomotul de plescait
scartait de dinti apare in
colici, encefalopatii
in dureri unilaterale la niv gurii
mastic pe o parte
mastic cu miscari rare si neregulate
mastic lenesa
mastic in afectiuni dureroase (stomatite, faringite)
mastic cu dinti lungi/ m superficiala
in mastic cu dinti lungi
alim nu sunt deglutite -> raman intre arcada dentara si obraji
depozit alimente intre arcada dentara si obraji
magazie (cai,vaci)
verificare deglutitie
unda peristaltica esofagiana pe STG jgheabului esofago-jugular
3 faze ale deglutitiei
bucal, faringian si esofagian
modif de deglutitie
disfagii de deglutitie
disf adevarate
disf de deglutitie
disfagie bucala are ca urmari:
alimente pe jos maruntite sub f conica + magazie (intre molari si bucce)
expulzare alimente pe gura si nas
jetaj alimentar
disfag esofagiana proximala (ant) e ca
disfag faringiana
disfag esofag distala (precardiala) se exprima prin
falsa voma
eliminare alim maruntite de la niv esofagului, fara a fi amestecate cu cont gastric
falsa voma
disfag esofag distala se intalneste des la
catei dupa intarcare (DILATATII SACIFORME EREDITARE) sau adulti cand aceste dilatatii sunt dobandite
rumeg presupune
regurgitare, remastic, reinsalivare si redeglutitie
redeglutitia alimentelor
bolul miricic
rumegare neintrerupta/continua in
tulb nervoase
rumeg cu pauze
rumeg intrerupta /intermitenta
rumeg cu multe remasticari ptr a forma bolul
rumeg lenesa si prelungita (superficiala si rara)
reumg insotita de facies trist
rumeg trista
eliminare pe gura a gazelor de la niv rumenului
eructatie
eructatia e fiziologica la
rumeg si caine
rarirea eructatiei in
atonii prestomac, supraincarcari ruminale
in obstructii ale esofag sau meteorism ruminal avem
suprimarea eructatiei
intensificarea eructatiei
exista pericol aparitie timpanism (furaje usor fermentescibile)
miros voma (normal)
acru
miros voma (continut intestinal)
fecaloid
miros voma (la anim uremice)
amoniacal
mirosul vomei dc nu e acru, fecaloid sau amoniacal mai poate fi
fetid (respingator)
ph vomat
neutru
ph voma in dispepsii hipoclorhidrice
alcalin
ph voma in dispepsii hiperclorhidrice
acid
dc e mucus in voma
vomat gleros
bila in voma
dc cul e verde-galbena
mat fecale in voma
in obstructii int
voma doar cu sange sau cheaguri
hematemeza (ulcere,otraviri)
mat vomitat tre examinat
biochimic si microscopic
vomitarea e
unica, repetata sau incoercibila (continua)
vomitarea se real usor la
carnasiere si porc
vomitarea nu se real usor la
rumeg
senzatie greata cu tendinta de vomitare
vomituritia
vomituritia e intalnita la
carnasiere si porc
eliminarea pe nas (mai ales) (jetaj abundent) a unui cant purulent si apos de la nivelul ap resp
vomica
se confunda cu falsa voma
vomica
modif ale botului
morfologice si functionale
excoriatii si depilatii (bot) apar in
plagi, cicatrici, extoparazitoze
vezicule (bot) apar in
viroze, intoxicatii
tumefactii (bot) apar in
b inf, alergii, tumori
pustule (bot) apar in
demodecie
noduli (bot) apar in
acnee
depozite epiteliale(bot) apar in
tricofitie
crevase (bot) apar in
micotoxicoze
ulcere (bot) apar in
morva, ectima contagioaza
necroza (bot) apar in
difteria viteilor
prurit labial (bot) apar in
parazitoze, turbare, aujeszky
devierea lat a botului (bot) apar in
boala ratului stramb
PTOZA (caderea) buzei inf (bot) apar in
paralizii, la a batrane
scurgerile saliv normale in cant mica doar la
rumeg si caine
tonus musc scazut in
amiotrofii
tonus usc crescut in
tetanos
miscari ritmice ale buzelor in
dispnee
contracturi musc tonice sau clonice
HIPERCHINEZII
contract tonica, cont a m maseterini si imposibilitatea deschiderii gurii
TRISMUS
contractura clonica (mioclonie) scurta si sacadata a unor gr m maseterine
clantanit
contractii m invol sub forma de secuse, clonice sau tonico-clonice
convulsii
dific in deschidere gura in luxatii
trismus
miros cav bucala - normal:
fad
miros cav bucala - resturi alim:
ranced
miros cav bucala - in ulcere,carii,necroze:
putrid
miros cav bucala - in uremie:
amoniacal
miros cav bucala - in cetoze:
de acetona
modif de cul de la limba sunt la fel ca la
muc cav buc
aspect de limba neagra din intoxicatii, avitaminoze
cianoza
atrofie limba
microglosie (mai ales congenitala)
limba atrofica
SENILA (anim batrane)
macroglosie in
hipertrofii, tumori,edeme
paralizia limbii
limba inerta
paralizia limbii presupune
cu sau fara modif de dim
ticul lingual
limba serpentina
ticul lingual intalnita la
vaca si cal
limba cu depozit alb-cenusiu intalnita in unele afect dig:
limba saburala (incarcata)
limba cu MULT depozit alb-cenusiu intalnita in unele afect dig:
limba pastoasa
limba cu crapaturi pe supr ei (stomatite-vaca)
limba scrotala
limba cand dispar papilele linguale (la bov in stomatite)
limba cheala
depozit tare pe vf limba la pasare in corioze
tafna (pellicula linguae)
inflam limbii
glosita
mamrire in vol a limbii
limba de lemn (bov)
mai multi dinti decat formula dentara, congenital
poliodontie, supradentitie
mai putini dinti decat formula dentara
oligodontie
spatii mari intre dinti
distantare (diastasis dentium)
distantare intre 2 incisivi superiori(clesti)
strungareata
proces infectios al parodontiului marginale
parodontoza
mobilitiatea dintilor e normala
doar la incisivii bov
crestere excesiva, congenitala a mandib sau maxilei IN PARTEA ANT
prognatism
prognatism superior
cioc de papagal
prognatism inferior
bot de stiuca
crestere insuficienta, congenitaa a maxilei sau mandib
brahignatia/ brevignatism
deviere LAT, congenitala a maxilei sau mandib
camfilognatie
depuneri dinti saruri de calciu si subst organice
tartru dentar
colorare neagra a dintelui si ap de cavitati
carie dentara
pete consecutive demineralizarilor de la niv cav dentare
pete brune
neregularitati de tocire -> coltii mai ales la nivelul
molarilor
congestia muc cav bucale apare
sub forma de pete (enantem) sau pe intreaga supr (in inflam)
hemoragiile de la muc cav bucale si gingiilor e sub forma de
petesii, echimoze
linie albastra de demarcatie de la nivelul gingiei perialveolare (in intoxicatii)
lizereu
(muc cav bucala) edemul cand e inflam insoteste
stomatita, gingivita, gnatita, palatinita, cheilita
inflam gen a muc cav buc
stomatita
infl muc gingii
gingivita
inflam buccelor
gnatita
inflam muc palatina
palatinita
inflam buze
cheilita
edemul muc palatine la cal si vaca=
ZAMBRE
(muc cav bucala) eroziunile pot da prin infectare
NOMA (stomatita gangrenoasa)
(muc cav bucala) eroziunile pot da prin infectare
NOMA (stomatita gangrenoasa)
suprimare sau scadere a secr salivare
asialie/ aptialie/ aptialism
gl salivare sunt diseminate pe
muc linguala, palatina si labiala
gl salivare sunt aglomerate pe
subling, submandibulara, parotida si glande molare
amilaza salivara numita si
ptialina
amilaza salivara hidrolizeaza
amidonul din cereale si glicogenul din carne in glucoza si maltoza
maltaza salivara scindeaza
maltoza in glucoza
inflam gl salivare
sialoadenite /sialadenite
inflam glandei sublinguale
sialita
formare chisti glandulari - glanda sublinguala:
broscuta/ ranula (cai,vaci,caini)
gl sublinguala formata din acini
mucosi
gl submandibulara formata din acini
micsti
inflam gl submandbulara
maxilita
formare chisti glandulari - gl submandib- la cai, vaci si caini
broscuta submandibulara
parotida formata din acini
serosi
inflam parotida
parotidita
oreionul
boala infectioasa la om si caine -> modif gl saliv, sist nervos si testicule (ORHITA URLIANA)
componente faringe (3)
rinofarinx, orofarinx, laringofarinx
durerea faringiana este exprimata prin pozitia
ortopneica
fluierat inspirator sau expirator consectiv paraliziei valului palatin sau in stenoze, faringite
cornaj laringian
exista pseudomembrane (faringe)
zgomot de fald (drapel)
a incearca sa degajeze faringele cu laba
sindrom de corp strain
pungile guturale exista la
cal, camila si lama
inflam pungilor guturale
aerocistita
colectie pururlenta unilat sau bilat (pungi guturale)=
empiem gutural
calculi froamti la niv pungilor guturale
guturolite
ce portiune se examineaza cel mai usor la esofag
port cervicala (deviata spre stg)
disfagiile esofagiene sunt consecutiv
obstructiilor sau acalaziei (=incap musc netede a stomacului de a se relaxa)
deformarile (dilatatii) de la niv esofagului sunt
scurte (saciforme) sau lungi (cilindrice)
deformarile cilindrice ale esofagului
megaesofag = ectazie esofagiana
acalazie esofagiana frecventa la
catei (genetica)
obstructiile esofaginele la rumeg sunt insotite de
timpanism
ingustari esofag prin compresiuni din ext
stenoze
aspect de sfoara in urma contractiei spastice a esofagului
esofagism /esofagospasm
diverticul esofagian intalnit la pasari
gusa /ingluviul
gusa de dimensiuni mari care se misca ca pensula cand pasarea se deplaseaza (supraincarcari - la curcani si gaini)
gusa pendulanta
gusa e asa de mare incat atnge solul
ptoza gusii
inflam muc ingluviale
ingluvita (catar ingluvial, gusa moale)
ruptura gusii se produce
traumatic
asimetrie abdoment in golul flancului stg la
bovine
ultima parte a gestatiei o amrire a jumatatii inf abd
ptoza abdominale
ultima parte a gestatiei o amrire a jumatatii inf abd
ptoza abdominale
cand denivelarea depaseste unghiul extern al iliumului
timpanism/ meteorism
denivelare ajunge pana la unghiul extern al iliumului
BALONARE
stare plenitudine a abd in
golul flancului stg la vaca si golul flancului dr la cal
abdomen supt sau retractat=
abdomen de ogar
marire a diam transversal al abd in supraincarcari, hepatomegalie:
abdomen de paie
marire diam transversal al abd si toracelui ( in emfizem pulmonal cronic)
abdoment si torace in butoi
abdomen de paie concomitent cu
abd si torace in butoi
scade tonus musc abd consecutiv acumularii de lichide in cav abd
ABD IN PARA
ACUMULARE LICHID IN CAV ABD
ASCITA/ HIDROPERITONEU
cant mare de lichid in cav abd invinge tonusul musc peretilor abd + animal cu abd pe sol
ABD DE BATRACIAN
acumulare gaze in partea dorsala a cav peritoneale sau artificial cu scop de diagnostic
pneumoperitoneu
misc resp sunt produse la nivelul
hipocondrului
zgomote intestinale exagerate apar in
aerocolie
sensib dureroasa si tens crescuta a per abd in
peritonite (=inflam peritoneului)
peritonita e asociata cu
pantecele de lemn
(abd) senzatia de bloc de gheata in apa apare in
gestatii si tumori pediculate (se obs prin balotare)
senzatiile tactile articulare abd care se obs prin sucusiune
DE VAL (in colectii)
senzatiile tactile articulare abd care se obs prin balotare
DE BLOC DE GHEATA IN APA
PERCUTIE ABD - TIPURI SON (3)
SONOR 9CLAR ) - IN TREIMEA SUP, SUBMAT IN TREIMEA MIJL SI MAT IN TRIMEA INF
TREIME SUP ABD - SON MAT IN:
SUPRAINCARCARI
TREIME SUP ABD - HIPERSONORITATE IN:
TIMPANISM
TREIMEA INF ABD - MATITATE ABS PPARALELE CU SOLUL IN
ASCITA
(ascultatia abd) in ascita e
zgomot de lichid clatinat (clapotare)
(ascultatia abd) in hidropneumoperitoneu si piopneumoperitoneu e
zgomot de picatura
amestec de lichid si gaze
hidropneumoperitoneu
amestec de puroi si gaze
piopneumoperitoneu
picaturile suspendate de per abd cad in masa de lichid din zona ventrala
zgomot de picatura
foitele peritoneale sunt aspre, rugoase, consecutiv depunerilor de FIBRINA sau in faza congestiva a peritonitelor
zgomot de FRECATURA PERITONEALA
zgomot de frecatura peritoneala
semnul Bright
in mioclonii abd apare zgomotul de
toc-toc
ex radiologic ptr abd la
anim mici
palpatia/ tuseul rectal ptr o examinare sumara a
bazinetului, organelor din bazin, peretilor interni ai abd la mamifere si a org abd la pasari
ce tip de tuseu rectal la pasari
tuseu cloacal
endoscopia cav abd
laparascopia sau celioscopia exploratoare
punctia abdominala
laparacenteza exploratoare
laparacenteza exploratoare se face in
partea sup (eliminare gaze- in pneumoperitoneu) si partea ventrala (eliminare lichid - in hidroperitoneu)
sectionarea peretului abdominal
lapatomia sau celiotomia exploratoare
sindromul Holfund
modificari in zona ventrala a abd (bov)
inspectia rumenului evidentiaza mmodificari (3)
la nivel de gol flanc STG, zona ventrala a abd si tulb de rumegare
acumulare gaze rumen
meteorism
atonia ruminala
parezia ruminala
atonia ruminala
parezia ruminala
inflam muc rumenului
ruminita
palpatia superficiala a rumenului indica (3)
temp, sensibilitate dureroasa si contractii ruminale
temp crescuta - rumen:
in ruminite
temp scazute -rumen
in atonii ruminale
contractiile ruminale au loc
in golul flancului stg
palp profunda - rumen-> ptr consistenta cont ruminala- fiziologic
treime sup e ELASTICA(= camera de gaze a rumenului), treimea mijl e PASTOS, treimea inf e DURA
palp profunda - rumen-> ptr consistenta cont ruminala- patologic
trimea sup a rumenului: DURA (IN SUPRAINCARCARI) sau SUB TENSIUNE (IN TIMPANISM)
percutia rumen - tipuri son fiziologic
SONOR - in treimea sup + SUBMAT - in treimea mijl + MAT - in treimea ventrala
percutie rumen - tipuri son patologic
GOL FLANC STG - HIPERSONOR IN METEORISM SAU MAT IN ATONII SI SUPRAINCARCARI
ascultatia rumenului - 3 zgomote fiziologice
CONTRACTIA PILIERILOR (ZG DE TUNET IN DEPARTARE SAU DE CARUTA PE POD LEMN ) + DEPLASAREA LICHID IN RUMEN (ZG DE LICHID CLATINAT) + SPARGEREA BULELOR DE GAZE ( ZG DE CREPITATIE GAZOASA)
ZG PRODUS DE CONTR PILIERILOR RUMINALI - DURATIE SI PERIOADA
5-10 SEC + SE REPETA LA 50 SEC
ZGOMOT DE TUNET IN DEPARTARE + ZGOMOT DE LICHID CLATINAT
ZGMOT PUTERNIC ( DE CASCADA)
INREG MOTILITATII RUMINALE SE FACE CU
RUMINOGRAFUL
EXPLORAREA TRANSRECT OFERA DATE DESPRE
VEZICULA CONICA DORSALA A RUMENULUI
PTR EXAMINAREA ATENTA A EXT RUMENULUI
LAPARATOMIE EXPLORATOARE
CONT RUMINAR SE RECOLTEAZA PRIN
SONDAJ, RUMINOCENTEZA SI RUMINOTOMIE
SONDAJ RUMINAL SCOPURI (2)
VERIFICA PERMEABILITATEA ESOFAGULUI + ELIMINA GAZELE SI CONT DE LA NIV RUMENULUI
ENDOSCOPIA RUMENULUI
RUMINOSCOPIA
PTR EXAMINAREA MUC RUMINALE SE FOL
RUMINOSCOPIA
PUNCTIA RUMENULUI
RUMINOCENTEZA
PTR A DIFERENTIA INTRE INDIGESTIA SPUMOASA SI CEA GAZOASA
RUMINOCENTEZA
PTR A TRATA METEORISMUL
RUMINOCENTEZA
EXAMINARE RADIOLOGICA A RUMENULUI
DOAR LA OAIE, CAPRA SI TINERET BOVIN
