Brainscape's Knowledge GenomeTM

Browse over 1 million classes created by top students, professors, publishers, and experts.


See full index

Criminologie > Criminologie > Flashcards

Criminologie Flashcards

1
Q

Tipurile de criminologie, in functie de scopul ei final

A
  1. Teoretica
  2. Aplicativa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
2
Q

Care sunt elementele ce formeaza fenomenul criminal

A
  1. Criminal
  2. Crima
  3. Criminalitate
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
3
Q

Ce cuprinde politica anticriminala?

A
  1. Stiinta politicii anticriminale
  2. Decizii de politica anticriminala
  3. Practica anticriminala, care, la randul ei, contine:
    a) Domeniul dreptului penal
    b) Domeniul tratamentului delincventilor
    c) Domeniul prevenirii criminalitatii
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
4
Q

Care sunt tipurile de cunoastere ale criminologiei?

A
  1. Descriptiva
    a) volum
    b) structura
    c) dinamica (tendinte pe termen lung; variatii sezoniere; miscari accidentale)
  2. Cauzala
  3. Dinamica
  4. Axiologica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
5
Q

Care sunt tipurile de metode si care sunt metodele in concret?

A
  1. Metode generale:
    a) Inductiva
    b) Deductiva
    c) Empirica (ce cuprinde observarea de fapte + inductia ipotezei + verificarea experimentala)
  2. Alte metode:
    a) Metoda cantitativa
    b) Metoda calitativa
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
6
Q

Care sunt tipurile de tehnici si care sunt tehinicile in concret?

A
  1. Tehnici macro-criminologice:
    a) Statistici criminale
    b) Tehnici de evaluare a cifrei negre (anchete de auto-confesiune + anchete de victimizare)
    c) Estimari privind costul criminalitatii
  2. Tehnici micro-criminologice:
    a) Studiile de urmarire (Follow up studies)
    b) Examen clinic
    c) Biografii criminale
    d) Studii prin cohorte
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
7
Q

Care sunt scopurile criminologiei?

A
  1. Scopul imediat: cunoasterea fenomenului criminal, in toata complexitatea sa
  2. Scopul mediat: tinerea sub control a fenomenului criminal
  3. Supra-scopul: umanizarea reactiei sociale fata de fenomenul criminal, abordand acest fenomen intr-o maniera inteligenta si respectoasa fata de valorile umane generale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
8
Q

Care sunt functiile criminologiei?

A
  1. Descriptiva
  2. Explicativa
  3. Predictiva
  4. Profilactica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
9
Q

Ce determina fenomenul criminal, in viziunea lui Lombroso? Pe ce se bazeaza factorul determinant?

A

Anormalitatea biologica, care e bazata pe:
1. Atavismul organic si psihic
2. Patologia epileptica

How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
10
Q

Care sunt etapele cercetarii lombrosiene?

A
  1. Punerea accentului pe natura atavica a criminalului (bazata pe foseta occipitala)
  2. Studierea raportului dintre degenerescenta si fenomenul criminal
  3. Privirea crimei ca o forma de epilepsie (in sensul ca impulsurile violente se aseamana cu criza de epilepsie)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
11
Q

Care sunt sentimentele altruiste fundamentale, in viziunea lui Raffaele Garofalo, adica cele ce sunt afectate de crima?

A
  1. Mila
  2. Probitatea
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
12
Q

Tipurile criminale, in viziunea lui Garofalo

A
  1. Asasini
  2. Violenti
  3. Necinstiti
  4. Cinici
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
13
Q

Tipurile de criminali, in viziunea lui Ferri

A
  1. Nebuni
  2. Nascuti
  3. Obisnuiti (sau din obisnuinta dobandita)
  4. De ocazie
  5. Din pasiune
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
14
Q

Care sunt factorii criminogeni, in opinia lui Ferri?

A
  1. Antropologici, care cuprind:
    a) Constitutia organica
    b) Constitutia psihica
    c) Caracteristicile personale ale criminalului
  2. Fizic/Cosmo-telurici
  3. Sociali
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
15
Q

Trasaturile scolii pozitiviste

A
  1. Contesta viziunea abstracta asupra crimei si studiaza FC din unghi uman si social
  2. Neaga existenta liberului-arbitru, inlocuindu-l cu determinismul bio-psiho-social
  3. Raspunderea morala e inlocuita de raspunderea sociala
  4. Foloseste metoda inductiei pozitive, renuntand la deductia apriorica
  5. Concluzioneaza ca legitimitatea activitatii juridico-penale e data de ratiuni de aparare sociala
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
16
Q

Teoriile pozitivistilor italieni si numele acestora

A
  1. Anormalitatea morala (Garofalo)
  2. Anormalitatea biologica (Lombroso)
  3. Anormalitatea bio-psiho-sociala (Ferri)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
17
Q

Coordonatele operei lui Beccaria

A
  1. Desfiintarea vechilor sabloane
  2. Stabilirea unor noi principii legislative
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
18
Q

Ideile centrale ale lui Beccaria

A
  1. Forma scrisa, claritatea si accesibilitatea legii penale, ceea ce implica:
    a) numai legiuitorul limiteaza drepturile individului
    b) protejarea particularilor de abuzul puterii
    c) cetateanul trebuie sa cunoasca legea
  2. Legitimitatea pedepsei e data de caracterul ei retributiv, ea apare ca un echivalent al raului facut
  3. Pedepsele nu trebuie sa fie excesiv de violente, ci moderate si inevitabile
  4. Abolirea pedepsei cu moartea, cu 2 exceptii:
    a) in perioada de anarhie si dezordine, o persoana, prin reputatia ei, ar pune in pericol statul, chiar si daca ar fi privata de libertate
    b) comiterea de noi crime nu ar putea fi altfel impiedicata
  5. Procesul sa fie public si sa primeze intima convingere a judecatorului
  6. Tortura nu e permisa
  7. Preventia e mai importanta decat pedepsirea
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
19
Q

Care sunt principalele scoli criminologice? (GILSS) Care sunt principalii reprezentanti ai acestora?

A
  1. Geografica (Quetelet si Guerry)
  2. Interpsihologica (Tarde)
  3. Lyoneza (Lacassagne)
  4. Socialista (Marx si Engels)
  5. Sociologica (Durkheim)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
20
Q

Tipurile de corectionalizare

A
  1. Legala
  2. Judiciara
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
21
Q

Care sunt teoriile dinamice?

A
  1. Teoria strategica (Cusson)
  2. Teoria retinerii (Reckless)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
22
Q

Care sunt “tampoanele” indicate de teoria retinerii?

A
  1. Tamponul intern
  2. Structura sociala de retinere (tamponul extern)
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
23
Q

Cele 4 elemente esentiale, luate in considerare de teoria strategica

A
  1. Comportamentul
  2. Rationalitatea
  3. Conflictele/Adversarii
  4. Rezultatul
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
24
Q

Care sunt caracteristicile comune teoriilor etiologice?

A
  1. FC e vazut ca fiind multifactorial (factorii biologic, social si moral)
  2. Factorul psihologic e omniprezent
  3. Fiecare teoria se bazeaza, cu precadere, pe un singur factor, fara eliminarea celorlalti 2
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
25
Q

Care sunt tipurile de teorii etiologice?

A
  1. Psiho-biologice
  2. Psiho-sociale
  3. Psiho-morale
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
26
Q

Care sunt teoriile psiho-biologice?

A
  1. Teoria bio-tipologica (Kretschmer)
  2. Teoria constitutiei criminale (di Tullio)
  3. Teoria inadaptarii bio-psihice (Kinberg)
  4. Teoria genetica
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
27
Q

Care sunt tipurile de indivizi, in teoria bio-tipologica (Kretschmer)?

A
  1. Picnomorf
  2. Leptomorf
  3. Atletomorf
  4. Displastic
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
28
Q

Trasaturile individului picnomorf

A
  1. Criminalitate tardiva si vicleana (inselaciune, frauda)
  2. Corpolent, scund, cu extremitati scurte, fata rotunda, calvitie, de regula inteligent si sociabil
How well did you know this?
1
Not at all
2
3
4
5
Perfectly
29
Q

Trasaturile individului displastic

A
  1. Comite, de regula, delicte sexuale
  2. Opereaza in mod neasteptat
  3. Isi incepe cariere, de regula, dupa 18 ani
  4. Expus recidivei
  5. Foarte slabi, cu deficiente ale caracterelor sexuale (sau cu malformatii corporale);
  6. Comporta simptome de debilitate mintala si schizofrenie
29
Q

Trasaturile individului atletomorf

A
  1. Criminalitate brutala (omor, talharie)
  2. Tendinta spre recidiva, indiferent de varsta
  3. Sistem osteo-muscular puternic
  4. Oscileaza intre sentimentalism si agresivitate
29
Q

Trasaturile individului leptomorf

A
  1. Criminalitate precoce
  2. Comite, de regula, infractiuni patrimoniale
  3. Tendinta spre recidiva
  4. Slab, cu chip prelung, dotat divers intelectual, interiorizat si precar adaptat social
29
Q

Din ce e formata structura bio-psihica, in teoria inadaptarii bio-psihice (Kinberg)?

A
  1. Nucleu constitutional
  2. Functia morala
29
Q

Care sunt elementele ce alcatuiesc nucleul constitutional, in teoria inadaptarii bio-psihice (Kinberg)?

A
  1. Capacitate
  2. Validitate
  3. Stabilitate
  4. Soliditate
30
Q

Tipuri de indivizi, dupa criteriul functiei morale, in contextul teoriei inadaptarii bio-psihice (Kinberg)

A
  1. Indivizi cu o cunostinta minima de evaluare morala
  2. Indivizi cu suficienta cunoastere a regulilor morale
  3. Indivizi cu functii morale afectate de leziuni patologice
  4. Indivizi aflati in eroare in legatura cu sensul real al actului
31
Q

Care sunt factorii ce pot conduce la formarea personalitatii criminale, in contextul teoriei constitutiei criminale (Tullio)?

A
  1. Ereditatea
  2. Unele disfunctionalitati cerebrale, hormonale etc.
  3. Crizele biologice aferente unor varste (pubertate, imbatranire)
32
Q

Configuratiile cromozomiale, in contextul teoriei genetice (adica acele afectiuni ce nasc posibilitatea ca individul sa devina criminal)

A
  1. 47 XXY (sindromul Klinefelter)
  2. 47 XYY
33
Q

Teoriile psiho-sociale si cui apartin ele

A
  1. Teoria asociatiilor diferentiate (Sutherland)
  2. Teoria conflictelor de culturi (Sellin)
  3. Teoria anomiei (Merton)
  4. Teoria angajamentului (Becker)
34
Q

Coordonatele pe baza carora e explicat actul criminal, in cadrul teoriei asocitatiilor diferentiate

A
  1. Comportamentul criminal e invatat, nu e ereditar
  2. Invatarea se realizeaza in contact cu alte persoane, printr-un proces complex de comunicare
  3. Procesul de invatare se desfasoara mai ales in cadrul unui grup restrans
  4. Procesul de invatare presupune asimilarea tehnicilor de comitere a infractiunilor, orientarea mobilurilor, a tendintelor impulisve si a rationamentelor si atitudinilor; invatarea are caracter afectiv si motivational, nu doar tehnic
  5. Orientarea mobilurilor si tendintelor impulsive se face relativ la interpretarea favorabila/defavorabila data dispozitiilor legale, in cadrul grupului
  6. Cei care devin criminali o fac pentru ca au mereu contact cu modele criminale si nu au contact cu modele noncriminale
  7. Intensitatea contactului cu grupul e mai mare cu cat varsta e mai mica
  8. Formatia criminala NU se dobandeste doar prin imitatie (difera de G. Tarde, care considera opusul)
  9. Comportamentul criminal e dat de un ansamblu de nevoi si de valori, dar nu se explica prin acest ansamblu
35
Q

Modalitatile prin care criminalii isi justifica faptele (i. e. perceptii pe care le au despre fapta lor)

A
  1. Vatamarea nu e perceputa deloc de ei
  2. Considera ca vatamarea e justa
  3. Condamna persoanele care incearca sa-i traga la raspundere
  4. Considera legitima ideea de a sacrifica exigentele sociale generale, in favoarea unor valori de grup
36
Q

Tipurile de teorii psiho-morale, teoriile per se si autorii lor

A
  1. Teoriile de orientare psihanalitica:
    a) teoria criminalului nevrotic (Staub si Alexander)
    b) teoria personalitatii antisociale (Friedlander)
  2. Teoriile “autonome”:
    a) teoria instinctelor (de Greeff)
    b) teoria personalitatii criminale (Pinatel)
37
Q

Instantele vietii psihice, in viziunea lui Freud:

A
  1. Inconstient
  2. Preconstient
  3. Constient
38
Q

Elementele structurante ale psihicului, in viziunea lui Freud

A
  1. Eu
  2. Sine
  3. Supraeu
39
Q

Aspectele importante ale contributiei lui Freud la dezvoltarea gandirii criminologice

A
  1. Explicatii legate de structura si functionarea aparatului psihic
  2. Explicatii legate de etiologia si tratamentul nevrozelor
  3. Explicatii legate de FC
40
Q

Factori care intervin la persoanele bolnave, in viziunea lui Freud

A
  1. Predispozitiile ereditare
  2. Influenta unor evenimente din prima copilarie (influenta care e hotaratoare)
  3. Renuntarea reala
41
Q

Clasificarea criminalitatii, in teoria criminalului nevrotic (Staub si Alexander)

A
  1. Imaginara
  2. Ocazionala
  3. Obisnuita
42
Q

Ce tipuri de criminali sunt inclusi in cadrul criminalitatii obisnuite, in teoria criminalului nevrotic (Staub si Alexander)?

A
  1. Criminalii organici
  2. Criminalii normali
  3. Criminalii nevrotici
43
Q

Etapele procesului de modificare a instinctelor, in teoria personalitatii antisociale (Friedlander)

A
  1. Primele relatii copil-parinti
  2. Formarea Supraeului
  3. Formarea relatiilor de grup in familie
44
Q

Etapele trecerii la act, in viziunea lui de Greeff

A
  1. Asentimentul ineficace
  2. Asentimentul formulat
  3. Criza
45
Q

Tipurile de instincte care alcatuiesc structura afectiva, in teoria instinctelor (de Greeff)

A
  1. De aparare
  2. De simpatie
46
Q

Compozitia nucleului central al personalitatii criminale, in teoria personalitatii criminale (Pinatel)

A
  1. Egocentrism
  2. Labilitate
  3. Agresivitate
  4. Indiferenta afectiva
47
Q

Sensurile notiunii de crima

A
  1. Sens comun = infractiune contra vieții comisa cu intenție/care are ca urmare moartea victimei
  2. Sens penal = sens comun + alte fapte penale grave
  3. Sens criminologic = fapt, fenomen uman și social
48
Q

Clasificarea criminalității

A
  1. Subiectiva (ex: nationala, anuala, juvenila etc)
  2. Obiectiva:
    a) Criminalitate reala
    b) Cifra neagra
    c) Criminalitate aparenta
    d) Criminalitate legala
49
Q

Factorii care generează cifra neagra

A
  1. Abilitatea infractorilor
  2. Ineficienta organelor de urmărire penala
  3. Pasivitatea victimelor
50
Q

Care sunt obiectele cercetării criminologice?

A
  1. Fenomenul criminal
  2. Practica anticriminala
51
Q

Premisele pozitivismului italian

A
  1. Neputința scolii clasice a dreptului penal de a propune soluții valabile pentru limitarea FC
  2. Dezvoltarea cercetării științifice, în general, și, în particular, aplicarea metodei inducției pozitive
  3. Explicațiile anterioare/contemporane cu privire la FC, care au fost grupate în Școlile criminologice
52
Q

Modelul ,,arborelui” (Cohen)

A
  1. Nici factorii sociali, nici cei legați de personalitatea individului nu au o acțiune directa cauza-efect
  2. Actul deviant = succesiune de etape în interiorul cărora actorul are oricând posibilitatea de a alege direcția
  3. Ideea esențială - relativa autonomie acordata actorului
  4. Persoana deviantului nu este totuși o ființă exclusiv rațională
53
Q

Joseph Gall - viata si idei

A
  1. Studiaza medicina la Strasbourg si Viena
  2. E preocupat in principal de probleme legate de anatomia creierului
  3. Formuleaza teoria tendintelor umane: comportamentul uman e reglat de tendinte care isi gasesc conditia materiala de posibilitate intr-o portiune a cortexului cerebral; portiunea cortextului cerebral e dezvoltata daca tendinta e puternica si atrofiata, daca tendinta e redusa
  4. Exista 3 zone care ar putea interesa FC; “cranioscopia abila”:
    a) zona din spatele canalului auditiv extern - corespunde instinctului de aparare
    b) zona de deasupra canalului auditiv - corespunde unor tendinte distructive (ex: omor)
    c) partea mijlocie a arcului frontal, la nivelul arcadei sprancenoase - instinctul de proprietate (ex: furt)
54
Q

Morel - viata si idei

A
  1. Formatie de medic psihiatru
  2. Degenerescenta e o maladie ereditara, care are drept efect o deviere a individului de la tipul normal
  3. Trateaza problema “nebuniei morale” si propune asocierea nebunilor morali la categoria nebuniilor ereditare
  4. Clasifica maladiile mentale, aratand care sunt cele mai predispuse la crima
55
Q

Tipurile de mijloace utilizate in lupta impotriva FC

A
  1. Juridice
  2. Empirice
56
Q

Tipuri de factori de perturbare a dinamicii criminalitatii

A
  1. Intrinseci statisticii
  2. Extrinseci statisticii
57
Q

Tipuri de statistici

A
  1. Oficiale
  2. Private
58
Q

Tipurile de factori care produc efecte asupra datelor statistice si factorii in sine

A
  1. Factorii obiectivi/involuntari:
    a) modificari de legislatie
    b) modificari in sisteme de intregistrare si prelucrare a datelor si eventualele erori materiale de inregistrare
    c) fluctuatiile intervenite in activitatea organelor represive
  2. Factorii subiectivi/intentionati:
    a) falsificarea datelor
    b) prezentare trunchiata a datelor si punerea in lumina cu precadere a anumitor cifre
    c) campaniile anti-x infractiune
59
Q

Tipuri de definitii ale criminologiei

A
  1. De tip restrictiv
  2. De tip extensiv
60
Q

Sursele necunoasterii dispozitiilor legale

A
  1. Lipsa de claritate
  2. Inflatia legislativa
61
Q

Factorii dupa care se ghideaza principalele scoli criminologice

A
  1. Fizici
  2. Economici
  3. Sociali
62
Q

Consecintele ideii ca orice societate are ca element inerent crima (scoala sociologica)

A
  1. Crima provine din structura culturii careia ii apartine
  2. Societatea si criminalitatea evolueaza impreuna
  3. Pentru intelegerea criminalitatii, trebuie sa ne raportam la o cultura determinata in spatiu si timp
63
Q

Garofalo - importanta operei

A
  1. Punct de plecare pentru teoriile psiho-morale
  2. Aspecte interesante legate de influentele socio-economice:
    a) alfabetizarea nu scade criminalitatea
    b) religia trebuie receptata din copilarie pentru a influenta criminalitatea
    c) factorii economici nu sunt relevanti
  3. Introducerea noitunii “temibilita” (periculozitatea infractorului)
  4. Anchetele sociale sunt utile pentru stabilirea gradului de pericol al unui individ
64
Q

Ferri - importanta operei

A
  1. Sta la baza teoriile psiho-sociale moderne
  2. Negarea liberului arbitru si inlocuirea raspunderii morale cu cea sociala
  3. Are in vedere un amestec de factori
65
Q

Lombroso - importanta operei

A
  1. Sta la baza teoriile psiho-biologice moderne
  2. E primul care a realizat** studii stiintifice** pe infractori
  3. A declansat alte investigatii stiintifice asupra FC
  4. Precursor al biotipologiei
  5. Contine constatari relevante si azi despre infractori bolnavi mintal, alcoolism si structura organizatiilor criminale
  6. Negarea ideii de liber arbitru si a raspunderii morale, primul fiind inlocuit de determinismul biologic
66
Q

Motive care limiteaza rationalitatea (teoria strategica - Cusson)

A
  1. Actorul nu are obiective clare
  2. Situatiile limiteaza optiunea
  3. Informatia lipseste

Criminologie (1 decks)

Brainscape helps you reach your goals faster, through stronger study habits.
© 2024 Bold Learning Solutions. Terms and Conditions