Constituții democratice Flashcards
1866 (1 iulie) 1823 (27 martie)
Constituția din 1866 (1 iulie)
→prima constituție românească în adevăratul sens al termenului
→la baza redactării ei a stat Constituția Belgiană (o țară de dimensiuni asemănătoare cu cele ale României)
→a fost promulgată de domnul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen pe 1 iulie 1866
→structurată pe 8 titluri împărțite în capitole și secțiuni
→Titlul 1 impunea numele oficial al statului - România
→forma de organizare statală este cea de monarhie constituțională ereditară
→Constituția reprezenta o manifestare a independenței:
+prevedea ereditarea domniei și domni suverani, deși nu era independentă
+nu specifica nimic despre suzeranitatea otomană și garanția celor 7 Puteri
+domnul a promulgat constituția fără a mai aștepta acordul Marilor Puteri
→a rămas în vigoare până în 1923
Principii și drepturi C1866 (1 iulie)
→constituția avea la bază principii liberale:
+ suzeranitatea poporului
+ separarea puterilor în stat
+ respectarea drepturilor și libertăților cetățenești
+ principiul guvernării reprezentative
→Titlul 2 se referă la drepturile românilor:
+ dreptul la liberă asociere
+ libertatea persoanei
+ inviolabilitatea domiciliului și a proprietății
+ libertatea conștiinței, a cuvântului și a presei
+ dreptul la educație (învățământul primar fiind obligatoriu și gratuit)
Separarea puterilor în stat C1866 (1 iulie):
→puterea era împărțită în trei:
1) Puterea executivă (domn și miniștri)
+domnul numea prim-ministrul care forma cabinetul și-l supunea aprobării
+guvernul stabilea proiectele de legi, care erau trimise în Parlament pentru a fi dezbătute
Prerogative domn:
-avea inițiativă legislativă
-numea și revoca miniștri
-numea și confirma toate funcțiile publice
-sancționa și promulga legi
-avea drept de veto
2) Puterea legislativă (domn și Parlament)
Parlamentul:
-ales prin vot cenzitar
-era bicameral (format din Senat și Adunarea Deputaților)
-membrii Parlamentului aveau dreptul de a interpela miniștrii și de a cere desfășurarea unor anchete ministeriale
3) Puterea judecătorească (tribunale, curți de justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție)
- hotărârile se luau în numele domnului
Modificări C1866 (1 iulie)
→1879 - s-a modificat articolul 7 prin care este anulată interdicția obținerii cetățeniei române de către cei care nu erau creștini
→1884 - odată cu noua lege electorală se reduc colegiile de la 4 la 3; România devine Regat, iar Carol și soția sa (Elisabeta de Wied) primii regi ai României
→1917 - votate proiectele de revizuire privind adoptarea votului universal și realizarea reformei agrare
Constituția din 1923 (28 martie)
C1866 + reforme 1917 = C1923
→în 1922 a fost dizolvat Parlamentul și s-au organizat alegeri pentru Adunarea Constituțională
→pt acest lucru a fost desemnat PNL
→Constituția este o sinteză dintre cea din 1866 și reformele din 1917
→structurată pe 8 titluri împărțite în capitole și secțiuni
→a fost promulgată de regele Ferdinand I pe 28 martie 1923
→C1923 (27 martie) a introdus un regim politic democratic
→a rămas în vigoare până în 1938, repusă ulterior în aplicare în 1944
Principii C1923 (28 martie) și drepturi
→insista asupra caracterului național unitar al statului
→introducea votul universal, egal și direct (acordat doar bărbaților de peste 21 de ani)
→afirma respectarea drepturilor și libertăților cetățenești, inclusiv pentru minorități
→drepturile românilor: vot universal, inviolabilitatea domiciliului, libertatea presei și a întrunirilor
→introducea controlul preventiv al constituționalității legilor, care revenea Consiliului Legislativ
Principiul separării puterilor în stat C1923 (28 martie)
1)Puterea executivă
→deținută de rege și de guven
+Guvernul = format din miniștri care aveau responsabilitate ministerială (orice act semnat de rege trebuia contrasemnat de ministrul de resort)
+Rege - prerogativele sale erau cele stabilite de C1866, dar s-au mai diminuat dat. creșterii infl. Parlamentului
2)Puterea legislativă →rege și Parlament Parlamentul = bicameral -prerogative: \+controla puterea executivă \+putea interpela miniștrii
3)Puterea judecătorească
→tribunale, curți de justiție și Înalta Curte de Casație și Justiție
-Curtea putea judeca constituționalitatea legilor