cavitatea orala

Question 1

Cavitatea orală – caracteristici

Answer 1

Comunică cu exteriorul printr-un orificiu
delimitat de buze; posterior, se continuă
cu faringele.
Prezintă:
• Vestibul – delimitat anterior de buze,
posterior de dinţi şi gingii
• Cavitatea orală propriu-zisă

Question 2

Mucoasa orala

Answer 2

• Mucoasa de acoperire – la nivelul buzelor,
obrajilor, feţei ventrale a limbii, planşeului
bucal, palatului moale; formată din epiteliu
pavimentos stratificat nekeratinizat şi lamina
propria (ţesut conjunctiv lax)
• Mucoasa masticatorie – la nivelul gingiilor şi
palatului dur
• Mucoasa specializată – pe faţa dorsală a limbii

Question 3

Buzele

Answer 3

2 plici musculo-membranoase, ce prezintă:
• Un ax musculo-conjunctiv – fibre musculare striate, țesut conjunctiv dens cu fibre elastice, glande salivare mici
• Fața externă – epiderm (epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat), derm (țesut conjunctiv lax + dens semiordonat);glande sebacee, sudoripare și foliculi piloși
• Fața internă – epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat, corion (lamina propria – țesut conjunctiv lax cu glande salivare accesorii)
• Marginea liberă (roșul buzei, vermilion) – linia normală de demarcație între mucoasă și pielea din vecinătate (trecerea de la epiteliu nekeratinizat la keratinizat); epiteliu pavimentos keratinizat sau parakeratinizat subțire, corion bogat vascularizat; nu conține glande sebacee, sudoripare sau foliculi piloși

Question 4

limba

Answer 4

Organ musculo-epitelial
• Mucoasă – epiteliu pavimentos stratificat
nekeratinizat, corion subțire; pe fața
dorsală prezintă papile gustative
• Ax muscular – fibre musculare striate,
glande salivare accesorii sero-mucoase,
țesut conjunctiv cu adipocite albe;
bogată vascularizație și inervație

Question 5

papilele gustative-definitie

Answer 5

Formate dintr-un ax de țesut conjunctiv lax, acoperit de epiteliu pavimentos stratificat nekeratinizat

Question 6

papilele filiforme

Answer 6

Papile filiforme – cele mai numeroase, dispuse în 2/3
anterioare ale limbii; au epiteliu pavimentos stratificat
keratinizat, fără muguri gustativi

Question 7

papilele fungiforme

Answer 7

Papile fungiforme – la vârful și pe marginile laterale ale
limbii; prezintă 1-5 muguri gustativi la nivelul suprafeței
apicale

Question 8

papilele foliate

Answer 8

Papile foliate – pe marginile laterale, în zona posterioară a limbii, slab dezvoltate la om; suprafață plată, despicături adânci, cu versanți la nivelul cărora se găsesc muguri gustativi

Question 9

papilele circumvalate

Answer 9

Papile circumvalate – dispuse în “V”; cele mai mari papile gustative (diametrul până la 3 mm); prezintă șanțuri în jur, la baza cărora se deschid glandele seroase von Ebner

Question 10

mugurul gustativ

Answer 10

Comunică cu spațiul exterior prin porul
gustativ.
• Tipuri celulare:
• Celule gustative – cele mai numeroase,
groase, palide, cu microvili
• Celule de susținere – subțiri, mai
întunecate, cu microvili
• Celule intermediare – fără microvili
• Celule bazale – cu potențial regenerativ

Question 11

preparate dinti

Answer 11

Dintele poate fi studiat pe 2 tipuri de preparate:
• Dinte uscat și șlefuit – componenta anorganică
• Dinte decalcifiat – componenta organică

Question 12

tipuri dinti

Answer 12

Dinții sunt de 4 tipuri: incisivi (I), canini (C), premolari
(PM), molari (M)
temporari:20
permanenti:32

Question 13

Alcatuire dinti

Answer 13

Sunt situați în cavități (alveole dentare), fiind alcătuiți
din:
coroană (deasupra alveolei dentare),
colet (locul de inserție a gingiei),
rădăcină (în alveola dentară);
în interiorul dintelui, se află cavitatea pulpară, care
comunică prin apex cu țesuturile peridentare

Question 14

dentina-componente

Answer 14

Țesut mineralizat, mai dur ca osul
Componenta organică (20%)
• Colagen I, GAG
• Odontoblaste – celule cilindrice, tapetează cavitatea
pulpară; au prelungiri localizate în tubulii dentinari; secretă matricea organică a dentinei
Componenta anorganică (70%) – hidroxiapatită
• Apă (10%)
Poate fi primară, secundară sau terțiară

Question 15

dinte uscat

Answer 15

Dinte uscat  
        se observă canaliculele dentinare Tomes (striații radiare, orizontale spre rădăcină, oblice și verticale la coroană; apar negre pe preparat, deoarece sunt pline cu aer și refractă lumina); 
         defecte de mineralizare ale dentinei primare: spații
lacunare Czermak (sub smalț, la partea externă), stratul granulos Tomes (sub cement)

Question 16

smalt

Answer 16

Este secretat de către ameloblaste, înainte de erupție;
ameloblastele sunt celule înalte, cilindrice, cu procese
apicale; prezintă RER, granule de secreție

Structură acelulară, mineralizată (96%), de origine
epitelială
• Este format din:
• Prisme de smalț
• Substanță interprismatică
defecte de mineralizare: striile lui Retzius

Question 17

cement

Answer 17

Acoperă dentina la nivelul rădăcinii
• Țesut mineralizat, asemănător osului, avascular
• Sintetizat de cementocite, localizate în lacune
(cementoplaste); celulele comunică între ele
prin prelungiri, adăpostite în canaliculi
• De la periferia lui pleacă mănunchiuri de fibre,
prelungiri ale fibrelor de colagen din structura
cementului, care pătrund în osul alveolar,
alcătuind ligamentul alveolo-dentar

Question 18

Parodonțiul

Answer 18

Cuprinde totalitatea țesuturilor de suport al
dintelui: osul alveolar, cementul, gingia,
ligamentul parodontal (alveolo-dentar)

Question 19

•Ligamentul parodontal

Answer 19

• Ligamentul parodontal menține dintele în
poziție, în alveolă; format din
țesut conjunctiv dens (fibre de colagen ce
solidarizează cementul de periost, fibre de
oxitalan, fibroblaste)
țesut conjunctiv lax (grupat în insule, bine vascularizat – asigură nutriția cementului)