Biocel

Question 1

Robert hooke

Answer 1

Descopera celula, examinare la microscop sectiune de pluta, cel moarte, perete celuloza

Question 2

Primele celule vii

Answer 2

Descoperite de anthony van leeuwenjoek, protozoare in apa, bacterii, cel rosii si albe sange, spermatozoizi-descrie misc celulelor

Question 3

Generalitati prima jum sec 19

Answer 3

Prima gen: robert brown- nucleul este o componenta constanta celule
A doua: conceptia primitiva cum ca cel e o masa de materie vie si prezinta nucleu, citoplasma si membrana

Question 4

Teoria cel

Answer 4

Corpul tuturor vietuitoarelor e format din cel
Celulele au viata lor proprie
Viata cel e subordonata vietii in ansamblu a org
=prima teza
A doua teza: toate cel vin din cel preexistente
A treia: toate cel dintrun organism pluri cel vin dintro celula ou

Question 5

Progrese sec 20

Answer 5

Apar culturile de tesuturi si de celule
Microchirurgia celulei- perforare plasmalema, invelis celular
Microscopie electronice: demonstrare existenta membrana, organite noi, ultrastructura

Question 6

5 diferente fundamentale cel eucariote si procariote

Answer 6

1.eucariotele au nucleu adevarat. Procariotele au nucleoid, contact direct citoplasma, o singura molecula de ADN, cromosom unic.
2. Procaiotele se inm prin div directa,sciziparitate, fisiune binara, doua cel egale. Eucariotele-div indirecta-mitoza si meioza
3.eucariotele au organite separate, compartimentare citoplasma. Procariotele nu au delimitare si compartimentare la organite
4. Procariotele au la periferie pe langa plasmalema un perete celular -comp marker ACIDUL N-ACETIL MURAMIC-plasmalema poate trimite prelungiri in int -mesosmi
5. Eucariote-diferentiere citoplasmatica, citoschelet, misc de locomotie ameboidala si curenti. Procariotele au flageli

Question 7

Virusurile

Answer 7

Nu sunt celule. La limita dintre materia vie si nevie. Au structura simpla: miez de acid nucleic, un singur tip, adn sau arn, inconjurat de subunitati proteice identice, capsida. La unele virusuri avem un invelis- ex la hiv-schimbare rapida compoz antigenica

Question 8

Nr, forma, dimensiune, vol celule

Answer 8

Numar- ordin milioane de miliarde, cele mai multe sunt cel rosii; hepatocitele 100 miliarde
Forma- in functie de varsta si rol. Cel tinere in general sferice - legea adaptabilitatii formei la functie - cel endoteliala e poliedrica
Dimensiune- 20-30 qm - cele mai mici sunt neuronii din sc cerebeloasa si limfocitele. Cele mai mari- ovul 250 qm
Volum - 300- 15 000 qm a treia - legea constantei vol- dimensiunea organului e data de nr de cel nu de dimensiune

Question 9

Elementele chimice din materia vie

Answer 9

MACROELEMENTE-2-60% C H O N
Carbon-tetravalent- capacitatea de form de dubla sau tripla leg duce la form subst nesaturate care sunt foarte reactive si au mare imp in metabolism
MICROELEMENTE - 0.02-0.1% P S CL NA K CA MG
Micro si macro el formeaza el plastice
OLIGOELEMENTE -
Fier- str proteine -hb
Iod
Co, zn, pb , cd- activatori sau inhibitori enzimatici,, infl funct s cardiovascular, formarea gametilor
Absenta oligoel in apa si sol intro anumita zona determina boli endemice

Question 10

Proprietatile fizico-chimice unice ale apei

Answer 10

1. Caracterul de dipol electric - pol negativ oxigen, sarcinile sun orientate spre vf unui tetraedru cu varful oxigen - c polar ii ofera o constanta dielectrica mare *80 vid si solvent foarte bun pt maj subst cu leg ionice
2. Apa disociaza in protoni si gr hidroxil
3. Formarea leg de H : de o mol de apa se leaga alte 4 care in functie de st de agregare au caracter stabil-gheata sau labil. Leg i ofera in primul rand o val mai mare a capacitatii calorice- apa e mediu e racire foarte bun + valoare mare cald de vaporizare

Question 11

Faza apoasa si neapoasa

Answer 11

Faza neapoasa- in int acizilor nucleici, prot, int membrana cel
Faza apoasa- apa libera 95%=mediu de dispersie si apa legata- mol de apa legate prin leg de h, apa legata de alte structuri, apa imobilizata

Question 12

Transport apa

Answer 12

Proteine canal pt apa- AQUAPORINE - 11 tipuri
AQP 1 -membr hematie umana, tub cont proximal, endotelii capilare, plexuri coroide
AQP 2- tubi colectori renali- conc urina
Aqp 3- rinichi. Plamani, creier
AQP 0- cristalin

Question 13

Mucopolizaharide

Answer 13

Polizah in care unit de monomer sunt formate din derivati aminati ai monozah, pot avea resturi de acid sulf esterificate. Formeaza lanturi lungi deci sunt mol fibroase. Mucopolizh pot avea legate si lanturi polipeptidice=> PROTEOGLICANI. -matrice extracel
Acid hialuronic, heparina, dermatansulf, keratansulf,
Evidentiere cu r histochimice specifice
Sol lor apoase sunt gelatinoase, vascozitate datorita hidratarii excesive, sunt polianioni.
Indeplinire funct mecanica in t conjunctiv si intervin si in matebolism activ

Question 14

Lipide

Answer 14

Rol energetic, plastic, reglator,
L simple - ag liberi- 16-18 at carbon, sub 14 devin detergenti, peste 20 prea insol
L de rezerva- trigliceride=gr neutre - in adipocite, nucleu la periferie - sudan negru sau sudan 3
L complexe - FOSFOL- fosfatidilcolina, fofsatidiletanolamina, fosfatidilserina, fosfatidilnozitol, sfingomielina-sfingozina
GLICO- sfingozina
In apa fosfol si glicol formeaza micele- mol amfifile sau amfipatice
Colesterol - lipida amfifila - nucleul sterolic e hidrofob, gruparea oxidril e hidrofila

Question 15

Proteine

Answer 15

Roluri foarte variate: plastic, contr musc, catalitic, r aparare, transport, receptor, nutritie….
Macromol formate prin condens AA- 20 tipuri
Heterogenitatea aa se reflecta in dimensiune, polaritate
Secventa aa e determinata in mare masura de plierea in spatiu a lantului polipeptidic-conf cat mai stabila. Str tridimensionala e esentiala pt act biologica.
Heterogenitatea P - asociere lant polip intro singura p
Evidentiere P
- punere evidenta gr amino sau sulfhidril- r citochimice si formare precipitate- r culoare sau form pp electrondense
-daca p e enzima-r enzimatice pe sect tisulare
-cu anticorpi specifici impotriva P -marcati cu gr fluorescente la m optic si la electronic cu aur coloidal sau feritina

Question 16

Filamentele de miozina

Answer 16

Prototipul e miozina din muschi. Gr moleculara mare 500 000 daltoni. Doua lanturi polip grele cu un cap globular si o coada -cozile fac spirala iar de capete se leaga 2 lanturi usoare.
In capete se localizeaza miozina- activitate atp => energie folosita in pasirea miozinei pe actina
Mecano-enzima, motor celular
Fil de miozina se formeaza prin intr cozilor=> zona centrala nuda
Localizare: cel musculare-filamente groase -miofibrile; un filament are aprox 500 mol miozina. Lanturile groase sunt str permanente si sunt inconjurate de 6 fil subtiri -rol contractie musculara
In cel nemusculare-fil de miozina sunt structuri labile-polimerizare 10-20 mol miozina-rol miscare celulara

Question 17

Filamentele de actina

Answer 17

Actina musculara 15% din proteinele din citosol(1-5% cel nemusc) -cea mai abundenta
Proteina globulara- actina G -forma para cu o falie in care se afla atp si mg. Indepartarea complexului duce la denaturare actinei. Molecula de atp favorizeaza polimerizarea.

Question 18

Polimerizare actina si aplicatii medicale

Answer 18

Polimerizare- insiruire monomeri -actina F-falia e in aceeasi directie deci filamentul e asimetric. Asimetria rezulta si din vitezele diferite poli si depolim => echilibru
Polimerizarea act e principalul factor care determina vascozitatea citoplasmei: act depolim-sol
APLICATII MEDICALE IMP:
-CITOCALAZINE- inhiba polimerizarea si rezulta efecte toxice in micoze
-ALCALOIZI CIUPERCI OTR- inhiba depolimerizarea , blocheaza tranzitia sol-gel -intoxicatii ciuperci-insufcienta renala

Question 19

Filamentele intermediare

Answer 19

Diametru intermediar de 10nm -intre microfilamente de 5 si microtubuli de 25
Diferentieri citopl-
- in acelasi filament exista mai multe pro care copolimerizeaza 2-3 -10
-celelalte str sunt labile, acestea sunt stabile, odata polimerizate se mentin

Fil int comune-pt toate tipurile- in nucleu in lamina nucleara ; diferite

Cele 5 tipuri;
-f de cheratina-cel epiteliale , pot fi dure sau moi
-f de desmina- cel musc ( exceptie f m netde pereti vase)
-f de vimentina -cel mezenchimale - fibroblaste t conj, condroblaste
-neurofilamente -din axoni
-f glialwe

Imp medicala- stau la baza diagnosticului originii tipului cel din care provine o cel maligna. Mereu cancerul vine dintro celula. Devenita cel maligna-dediferentiere. Folosind anticorpi monocl impotriva p din fil intermediare-r culoare- identif fil specifice din care provine tumora

Question 20

Microtubuli-strcutura

Answer 20

Formati din prot globulare numite tubuline-dimer de alfa si beta -de dimer se leaga doua mol de gtp-nucleotid pt accelerare polimerizare. Polimerizarea se realizeaza prin insiruirea lor pe aceeasi directie =>siruri verticale numite protofilamente. Microtubulul e format din 13 protofil-cilindru de aprox 25qm
Intre polim si depolim este un echilibru -str asimetrica

Question 21

Factori care influenteaza polimerizarea tubulinei si apl med

Answer 21

Factori
- temperatura-chiar si in vitro- 37 grade formare tubuli la 0 grade se depolimerizeaza
-ioni ca si mg -conc micro -polimerizare : mili-deplim
-proteine citosol- map5 si proteine tau- favorizare polim
-colchicina-inhiba polimerizarea-tratare guta si determinare cariotip

Guta-boala metabolica datorata hiperprod de acid uric-depunere sub forma de cristale de urati la artculatii- atragere fagocite -printrun defect se elibereaza enzime lisosomale in cav articulara s determina inflamarea.

-vinblastina si vincristina-tratament cancer -med citostatice-blocheaza polimerizarea din ap mitotic
-taxol si apa grea-stabilizare -inhiba depolimeriz

Question 22

Citoschelet

Answer 22

Retea tridimensionala formata din manunvhi de microfil actina, microtubuli si fil intermediare -intersectare in toate directiile -doar cel eucariote -se poate obs la m optic daca se folosesc anticorpi fluorescenti
Comp labile- microtub si microfilamente si comp stabile- f intermediare
Polimerizarea si dep comp labile determina dinamismul

Factori det dinamism:

-ca si mg
-atp-fav polimerizare actina ; gtp-polimerizare tubulina
-nucleotide ciclice
-proteine citosol- ex- fimbrina leaga paralel fil de actina - spectrina-fil in retea-gelosina-taie fil actina

Functii citoschelet;

-determinare si modif forma
-realizare toate miscarile cel
-interact cu plasmalema
-interact cu organite

Question 23

Ce e un motor celular

Answer 23

Motorul cel e o proteina cu activitate enzimatica de scindare a atp-ului , iar energia rezultata din scindare e folosita la modificarea structurii spatiale a proteinei=. MOTOARELE PASESC PE UN SUPORT SI REALIZEAZA MISCAREA

Question 24

Sistemul actina-miozina

Answer 24

Conctractia musculara e prototipul miscarii de baza la acest sistem. Implica interactiunea dintre capetele grele are f de miozina si actina in prezenta ionilor de calciu. Molecula motor e miozona- energia obt din atp e folosita in modificarea conf capului miozinei care se incovoaie si paseste pe filamentul de actina=> glisare fil actina fata de miozina
Contractia musculara e declansata de ionii de calciu care interactioneaza cu troponina=> modificare tropomiozine. In cursul contractiei musc fiecare cap al miozinei sufera mod ciclice in 4 faze:
-cap legat monomer 1
-legare atp de capul miozinei -desprindere cap de pe actina
-hidroliza atp-se incovoaie capul si se deplaseaza 5 nm-ajunge la monomer 2
-eliberare adp si fosfat -legare monomer 2

=>scurtare lungime ansamblu miozina-actina
Relaxarea musculara preusupunerea desfacerea simultana a tuturor puntilor laterale dintre capetele mioz si fil de actina

Question 25

Miscarea amoeboidala

Answer 25

Doar la eucariote-bazata pe s actina-miozina -imp medicala majora
Leucocite-pseudopode-deplasare prin peretii capilarelor in tesuturi
Fibroblaste- lamelipod( lat si are tepi)- deplasare pe supr ranilor si depun colagen in formarea cicatricilor

Mecanism miscare: citoplasma trece in stare fluida prin depolimerizare act-miozina, se scurge pe directia prelungirii si cand ajunge in capat printro miscare de rasturnare se intoarce inspre nucleu. Actomiozina se contracta si se scurteaza prelungirea. Prelungirea e aderenta deci corpul e tras in directia ei

Misc e directionata de :
-factori fizici; natura suprafetei- s aderente-leucocitele aleg metalul fata de sticla
-factori chimici: chemotactism-leucocitele sunt atrase de focarele de inflamatie de catre comp microbilor

Question 26

Miscare cili si flageli

Answer 26

Bazate pe motoare cel care interactioneaza cu microtubulii. Cilii si fl sunt prelungiri permanente mai mari decat microvilii. Deosebiri :
-numarul: cili sunt mai numerosi
-natura miscarii: flagelii au o miscare ondulatorie. Cilii au misc in 2 timpi. Timp 1 activ=bataie-lovire, timp 2=revenire-pasiv-cilii au miscari coordonate

Mecanism miscare:
Complex de microtubuli care alcatuiesc axonema
Cilul are 3 parti- parte libera, radacina si corp bazal. Prin partea libera se obs axonema cu 9 dublete de microtub aranjati circular iar in centru 2 dublete izolate-9+2. Un dublet e format dintrun microtubul complet-13protofil=subfibra A si unul incomplet-10-11 protofilamente=subfibra B. Subfibra b are la fiecare dublet fibre de dineina. Intre brate si si dublete avem punti laterale care se desfac si refac—baza glisare. Lungimea axonemei e fixa, glisarea determina incovoierea axonemei
Aceste miscari sunt coordonate la un anumit nivel transversal din axonema de spitele si tecile interne-pe de alta parte de corpul bazal-la baza.
Dineina=motorul-daca e absenta apare imobilitatea-sindrom cili imobili-infectii resp chiar si sterilitate,
Daca e impreuna cu situs invertus=sindr kartagener

Question 27

Organite de cooordonare -tubulina-centriolii si corpii bazali

Answer 27

Centriolii coordoneaza polimerizarea tubulinei din ret de microtub din interfaza, si asamblarea aparatului mitotic,misc diviziune cel
Corpii bazali coordoneaza polimerizarea tubulinei din axonema
Ca structura se prezinta sub forma de cilindru cu 9 triplete-centrul gol=9+0. Tripletul are un microtub complet-13 protofilamente si 2 incompleti. Cilindrul e usor inclinat.
Isi pot inversa rolurile-2 flageli- daca se taie un flagel in locul lui se formeaza imediat o jum de flagel din lungimea celuilalt = reactie de urgenta- coordonare de catre cei 2 corpi bazali

Question 28

Roluri nucleu si componente

Answer 28

2 roluri importante: -depozitare maj gene in cromosomi in nucleu
-coordonare toate activitatile celulei=centru de comanda

Structura lui difera in functie de stadiile div celulare -in interfaza=nucleu metabolic ; diviziune=nucleu genetic-vizibili cromosomi
4 componente: invelis n, cromatina n, nucleol, matrice

Question 29

Str nucleu interfaza-in celula vie

Answer 29

Microscopie contrast faza- observare nucleu inconjurat de membrana, in interior cromatina si se poate vedea un corpuscul refringent=nucleolul, continut mare subst uscata.
Prin centrifugare diferentiata se pot separa nucleii, sunt prima fractiune, cei mai grei. Vascozitatea e mult mai mare decat a citoplasmei, ph mai alcalin

Question 30

Invelisul nuclear

Answer 30

2 caracteristici unice: membr dubla si pori vizibili la miscroscopul electronic
Foita externa-continuare membrana RE poate avea si ribosomi
Foita interna-contact direct continut nucleu, membrana propriu-zisa
Sp dintre cele 2 foite= spatiu perinuclear , ontinuare cu lumen RE
Lamina nucleara- tapeteaza fata interna a invelisului intre pori, retea de p fibroase ; formata din filamente intermediare -lamine a b c - dtermina forma nucleului

Complexele porilor=porosomi-ocupa aprox 10% din suprafata -format din aprox 100 p diferite. In porosom exista 8 subunitati ca niste coloane care au prelungiri-fibrile, atat spre citoplasma cat si spre int nucleu-cele int formeaza cosul nuclear

Question 31

Transportul prin por

Answer 31

Cel mai complex transport.
Porul manifesta permeabilityate selectiva- lasa sa treaca rapid apa, ionii, subst cu gr mol mica-transport reglat. Ionii de na si k se afla in conc diferite fata de citoplasma => potentialul de membrana e aprox -12mv

Transportul macromol-proteine de transport nuclear

P—>nucleu : secvente de localizare nucleara-NLS-transportorii sunt receptori de import nuclear. Proteinele se leaga de receptori si complexul e ghidat decatre fibrile, ajunse la por interactioneza cu proteinele=> deschidere por. Transportul e dependent de energie, hidroliza gtp-energia modifica proteina-mai alungita

Question 32

Cromatina nucleara

Answer 32

In interfaza este forma relaxata a cromosomilor. Ea se prezinta sub forma unei retele compusa din granule si filamente interconectate obs atat la m optic cat si electronic. Se coloreaza cu coloranti bazici-hematoxilina, fucsia bazica.
Heterocromatina-granule-colorare intensa- grad inalt de condensare
Eucromatina -filamente- colorare slaba -cr relaxati

Eucromatina=forma activa metabolic, deoarece permite legarea transcriptazei -transcriere gene arn m . Cel tinere au cantitate mare de eucromatina , deci nucleu palid. Cel batrane au nucleu intens colorat.

O aplicatie medicala- corp baar-cr sexuala -doar la femei-cr x inactiv, el ramane condensat. Femeile au deci 2 cromosomi x, din care unul e activ doar.
S turner- doar 1 x
Triplox- 2 corp baar
Sindrom klinefelter daca e prezent la barbati

Studiu cr Y -microscopie fluorescenta -corpuscul F

Question 33

Nucleolul

Answer 33

Functie specifica- formare ribosomi- el lipseste in celulele care nu fac sinteza de proteine -ex: cel embrionare . In cel maligne intalnim pana la 12 nucleoli cu forme monstroase.
Cele mai multe cel au un sg nucleol care poate fi intalnit oriunde in nucleu.

Biogeneza ribosomi: in nucleol patrund bucle de adn cu gene ce codifica arn r . Genele se replica => sinteza arn r. Arn r se complexeaza cu prot ribosomale si formeaza precursorii ribosomilor-granule. Acestia ies prin por, vin in citosol si devin subunitati ribosomale.

Ultrastructura nucleol: o zona fibrilara-adn+arn r ; o zona granulara-precursori sib ; zona amorfa-sp dintre fibre si granule
Tot nucleolul e inconjurat de un inel de heterocromatina.

Question 34

Carioplasma

Answer 34

Se afla intre nucleol si cromatina. E formata din apa, ioni, subst micromoleculare, proteine.
Proteinele sunt de 2 feluri:
-p fibroase -retea ce se poate extrage din nucleu
-p solubile-nonhistonice-foarte heterogene
P nehistonice-structura cromatinei

Question 35

Functii cromosomi

Answer 35

1. Depozitare inf genetica-contin maj genelor, mai sunt doar in mitocondrii
2. Transmitere inf g- dublarea cromosomilor’
3. Exprimatea inf genetice- transcriere de pe adn in arn mesager care traduce inf, prin sinteza p
4. Evolutia inf genetice

Question 36

Morfologie si ultrastructure RE

Answer 36

Ca ultrastructura se prezinta ca un sistem de membrane intracelulare sub forma de cisterne si tuburi interconectate-se continua pe de o parte cu invelisul extern nuclear si spre plasmalema, dar nu fuzioneaza cu ea. Localizare aproape de nucleu.
Exista 2 tipuri:
-re rugos-la microscopul el se observa pe membrana ribozomi-granule
-re neted-membrana fara ribosomi
Intre rer si ren nu exista o granita
Rer organizat sub forma de cisterne interconectate prin canale
Ren organizat sub forma de tuburi interconectate

Question 37

Compozitie chimica RE

Answer 37

Comp chimica a putut fi elucidata doar dupa ce sa reusit izolarea membranei prin centrifugare diferentiata=.microsomi-nu sunt organite. Se formeaza 2 tipuri de microsomi -in cei rugosi sunt ribosomi pe fata externa.
Ribosomii pot fi separati de membrana rer prin tratarea microsomilor rugosi cu detergenti apoi ultracentrifugare-membrana se sediment si ribosm raman in suernatant.

Membranele re contin aprox 50% prot si 50% lipide.
Maj lipide=fosfolipide-multi ag nesaturati -foarte fluide, putin colesterol
Diferentele intre rer si ren la compozitia de proteine:
-in rer sunt proteine pt legarea ribosomilor si enzime pt sinteza de proteine
-in ren sunt enzime pt sinteza se lipide si prelucrare s toxice

Question 38

Functii specifice RER

Answer 38

Functia esentiala e de sinteza proteica. Proteinele sunt: de secretie,enzime lisosomi,p de membrana.. . Celelalte proteine sunt sintetizate de ribosomi liberi. Sinteza lantului polipep incepe de dinaintea atasarii ribosomului pe re. Cand lungimea lantului e de aprox 50-7o AA -primii 18-20 vor fi inafara=semnal insertie. De acest semnal si de ribosom se leaga o particula de recunoastere a semnalului-blocare sinteza lant pana la legare.
Dupa legarea de membrana din complex se desprinde particula de recunoastere=SRP-citosol,leaga alt ribosom, si receptorul difuzeaza; ramane ribosomul cu semnalul de insertie introdus in canalul de translocare. Se elibereaza sinteza lantului care continua prin canal. (In cazul p de membrana-cand apare o secv hidrofoba canalul de translocare se deschide lateral). Toate comp care participa la acest proces-= apara detransfer vectorial.

O alta functie= glicolizarea proteinelor-realizata pe masura formarii lantului polipeptidic. Asamblarea gr gluc pe o mol lipidica-dolicol-formare lant. Apoi intreg lantul e transferat pe un rest de asparagina din lantul polipeptidic.

Question 39

Functii specifice REN

Answer 39

Sinteza lipide- cel corticosuprarenala sau cel testicule , cel intestinale pol apical
In ren din cel intestinale se resintetizeaza trigliceride=> chilomicroni-trec in sange.

Functia de detox-modificare s toxice prin r de oxidare,reducere,hidroliza sau conj cu acid glucuronic. Prin aceste reactii s prelucrate devin mai solubile si pot fi eliminate prin urina-pierdere efect biologic.
Aceleasi reactii intervin si in metabolismul unor subst rezultate normal in organism. Intervine in formarea bilirubinei si o etapa din sinteza colesterolului in hepatocite.

Enzimele din ren -oxidaze cu funct mixte microsomale -principalul reprezentant5 e citocromul P450.(citocromii au fier redus sau oxidat). Substratul preluat de citocrom in prezenta oxigenului mol formeaza complexul enzima-substrat in care un electron e preluat de ionul de fier si celalalt trece peste oxigen. In continuare in prezenta a 2 protoni, substratul e hidroxilat.
-electronii provin dintrun lant transportor de electroni microsomal

Question 40

Functii comune RER SI REN

Answer 40

1. Sinteza fosfsolipide-prin enzime ce au centrul activ ppe fata citoplasmatica a membranei re-initial fosfol sunt sintetizate in monostratul aflat in contact cu citoplasma. Ulterior sunt trecute in stratul aflat in contact cu lumenul RE -prin dif transversala-flipaze.
2. Biogeneza membranei cel - componentele formate sunt expediate de la re spre alte membrane in 2 feluri:
   -prin difuziune in planul membranei
   -pe calea unor vezicule ce se desprind din re-intai sunt transportate la ap golgi pentru maturare

Question 41

Morfologier si ultrastructura ap golgi

Answer 41

-saci suprapusi situati in vecinatate anucleului-zona cis ; pot fi rectilinii sau curbati. Alcatuirea aparatului are 3 parti:
-sacii golgi -cisterne in nr de 5-10. Sacii sunt heterogeni-zona centrala e dif de zona periferica. =>avem 3 zone: sacii din zona cis, din zona de mijloc, zona trans.
-reticulul cis- vezicule mici intre aparat si re
-vezicule mai mari=reticul trans

Question 42

Functiile ap golgi

Answer 42

A. Principala statie pe calea secretiei celularde
- concentrare produsi secretie: parti periferice+reticul trans -formare agregate intre p de secretie cu sarcini negative si calciu sau proteoglicani cu sarcini poztive=>scade nr de particule, pres osmotica si apa iese
- prelucrarea biochimica-proteoliza : preproalbumina—>proalbumina—>albumina ; glicolizare terminala.
Se face si glicolizarea lipidelor-glicolipide-gangliozide -ca si mucopolizaharidele sunt sintetizate doar aici.
-sortare prod secretie-biogeneza lisosomi
-asamblare in vezicule -dupa maturare si separare de enziime lisosomale
-expediere-spre periferia celulei

B. Biogeneza lisosomilor
C. Biogeneza membranelor -prelucrare biochimica lipide si proteine de membrana sau noi
D. Dirijarea circulatiei membranelor in celula —primirea veziculelor de la plasmalemaî

Question 43

Calea comuna a secretiei celulare

Answer 43

Cuprinde in ordine: rer—ren—ap golgi=principala statie—reticul cis apoi saci —vezicule secretie —spre plasmalema si in final in exterior
Veziculele de secretie se ataseaza temporar de plasmalema—por de fuziune—inainte de atsare se umfla datorita transportului apei prin aqp1
Dupa legare se varsa aprox 20-30% prin por—repetare de 1-2ori

Question 44

Caracteristici biochimice generale-lisosomi

Answer 44

A.continut enzimatic- saci plini cu peste 40 de tipuri de hidrolzae cu ph optim de actiune acid 4-5–catalizeaza r de scindare prin hidroliza —folosire si ca enzime marker

B. Latenta enzimelor lisosomale-inactivitatea enzimelor in cel normala atata vreme cat membr lisosomilor e intacta
Exista agenti care stabilizeaza membrana— hormonii glucocorticoizi; ag care labilizeaza- saruri bil, fosfolipaze, toxine bact, radiatii ionizate, …

C. Ph-ul acid- realizat in 2 mecanisme- unul pasiv , distributia inegala a protonilor prin legarea de proteine
Pompa de protoni- h-atp-aza- pompeaza protoni la interior
Exista subst care in forma neincarcata el sunt hidrofobe— s se protoneaza si nu mai ies —supraincarcare si rupere lisosom

Question 45

Biogeneza lisosomi

Answer 45

Sinteza enzimelor lisosomale se realizeaza in rer iar glicolizarea in ap golgi—adaugarea de MANOZA-60-FOSFATUL. In membr sacilor trans si veziculelor trans sunt receptori pt man6 ; enzimele lisosomale se leaga de acesti receptori si pleaca in vezicule speciale—separare enzime de p de secretie
Veziculele pleaca imbrcate intro retea de clatrina—apoi fuzioneaza cu endosomi tardivi care contin pompa de prot la int. —disocierea enzimelor de receptori
Din endosoml tardiv se desprind 2 tipuri de vezicule:
—lisosomi p-z: enzime inactive
—vez reciclare a receptorilor pentru manoza-6-fosfat-o parte merg inapoi la ap golgi iar cealalta spre periferie

Question 46

Ultrastructura lisosomilor

Answer 46

Foarte diversa. In vecinatatea ap golgi se pot vedea vezicule cu o singura membrana si continut dens=lisosomi primari
Endosomii tardivi si lisosomii au dimensiuni si str heterogena depinzand de materialele incluse=lisosomi secundari
Lis tertiari=veziculele cu materiale nedigerate

Question 47

Mucolipidoza 2

Answer 47

Boala cu cel 1-cand enzimele lizozomale nu poseda semnalul de recunoastere. Enzimele vor fi sintetizate in cant normala insa vor fi eliminate la ext impreuna cu produsii de secretie si nu mai pot fi recaptate. In celula raman subst nedigerate sub forma de inclusiuni

Question 48

Tezaurismoze lisosomale

Answer 48

Defecte—prin lipsa unei enzime lisosomale-boli genetice. Lipsa ei duce la acumularea substratului enzimei —umplere celula si ii compromit functia. Cele mai frecvent afectate organe sunt: creierul,ficat, splina. Acumularea e lenta-ani de zile

Question 49

Ultrastructura peroxisomi

Answer 49

Au forma sferica, ovala, diametru de 0,5-1 qm,variabil. Au o singura membrana de 6nm grosime, la int matricea e densa, cu aspect granular.
La unele speciii, la om doar in cond patologice, in matrice se obs o zona centrala, densa=miez/cristaloid-str ordonata, politubulara-enzima uratoxidaza
Microperoxisomi- 0,2qm-lipsire miez central-prezenti in toate cel mamiferelor

Question 50

Continut enzimatic si functii peroxisomi

Answer 50

Contin enzime ce produc sau descompun apa oxigenata. Enzimele ce catalizeaa reactiii de producere a apei oxigenate folosesc oxigen molecular pt indepartare atomi de h din substrat. Astfel de enzime sunt d-aminoacidoxidazele—dezaminare alanina cu form de piruvat. Alfa-hidroxiacidoxidazele—lactatul e oxidat la piruvat. Alta enzima e uratoxidaza—converteste acidul uric in uree +enzimele ce catalizeaza oxidarea acizilor grasi in acetil coA.(1/4-1/5 din oxidari ag au loc in peroxisomi restul in mitocondrii)—caracteristic ag cu lant lung , cand se scurteaza -mitocondrii

Principala enzima ce foloseste apa oxigenata e catalaza-poate oxida alcooli,fenoli, ..—detoxifiere diferite molecule. De pilda aproape jum din etanol e oxidat la acetaldehids. Peroxisomii consuma circa 10% din oxigenul folosit de ficat.
Pt functia de detox e imp ca membrana e neobisnuit de permeabila pt ioni si molecule cu gr mol mica
Apa oxigenata e toxica pt celula, formand radicali liberi f reactivi, ce ataca proteinele si acizii nucleici.

In cel animale au functia specifica de a sintetiza plasmogeni(seamana cu fosfolipidele-dar lanturile sunt legate de glicerol prin leg eterice)—intra 10% in unele membr-in special in creier —sindrom zellweger

La plante; un tip se afla in seminte-ciclul glioxilatului- 2 mol acetil coa—acid succinic =glioxisomi

Question 51

Boli implicare peroxisomi

Answer 51

A. Boli genetice peroxisomale
-defecte biogeneza peroxisomi -SINDR CEREBROHEPATORENAL ZELLWEGER-exista in citoplasma membrane si enzime insa nu se produce asamblarea peroxisomilor
-defecte monoenzimatice-ADRENOLEUCODISTROFII-diminuare functie oxidare-boli letale-distrugere progresiva s alba creier si corticosuprarenala ; BOALA REFSUM-acumulare in plasma de acid fitanic-polineuropatie ; ACATALAZEMIE - lipsa catalazei, poate fi fatala sau trece neobservata -compensare catalaza citosol

B. Alte procese patologice - hepatite virale

Question 52

Matrice extracelulara-definitie

Answer 52

Ocupare de spatiu interstitial- continuare gliocalix. Se formeaza str specializate: membr bazale, cartilagii, tendoane… . =test conjunctiv. Cantitatea de tes conj variaza mult , abundent in piele si oase si foarte putin in creier

Question 53

Functii matrice extracelulara

Answer 53

-stabilizare str fizica a tesuturilor
-rol lubrifiere -amortizare soc mecanic si asigurare elasticitate
-adezivitate cel
-influenteaza forma celulei
-infl proliferarea , migrarea si dezv celulelor in ev embrionului
-rol metabolic -sttr dinamica, activa -interelatie celule

Question 54

Compozitie chimica matrice extracelulara

Answer 54

Retea de proteine fibroase cufundate in gel hidratat de polizaharide
Proteinele dau rezistenta si elasticitate- gelul permite difuziunea subst nutritive
Polizaharidele sunt mucopolizaharide=glicozaminoglicani- 7 tipuri : ac hialiuronic, 4-sulfonatul, condroitin 6-sulfatul, dermatan sulfatul, heparan sulfatul, keratan s, heparina —inafara de acidul hialuronic toate se leaga si formeaza proteoglicani-ocupa spatii mari, sunt f hidratate

Acidul hialuronic are rol special in dez embrionului si repararea ranilor si faciliteaza migrarea cel in timpul morfogenezei

Proteinele principale sunt colagenul, elastiona. Mol adezivitatii cel si laminina

Question 55

Colagenul

Answer 55

Cea mai abundenta proteina din organism - 25%
Familie de P cu structura formata din 3 lanturi rasucite in triplu helix-lanturi alfa cu lungime de 300nm si diametru de 1,5nm. Exista 5 tipuri de colagen
Continut mare in glicina,prolina si hidroxiprolina si hidroxilizina.
Secv de glicina se repeta tot la 3 pozitii

In deficit de vit c prolina nu e hidroxilata si lanturile se dehgradeaza => scrobut

Sinteza de colagen are loc in ribozomii de pe RE sub forma de prolanturi alfa=> procolagen