Alct.corp uman+Sis. nervos Flashcards
Axul longitudinal al corpului uman, mai poate fi numit: a] axul antero-posterior al corpului
b]axul grosimii corpului
c]axul lungimii copului
axul lungimii copului
Axul transversal al corpului uman mai poate fi numit:a) axul lungimi corpului
b) axul lățimii corpului
c) axul grosimii corpului
b) axul lățimii corpului
Axul sagital al corpului uman prezintă:
a) un pol superior şi un pol inferior
b) un pol anterior şi unul posterior
c) nici o variantă nu este corectă
b) un pol anterior şi unul posterior
Planul sagital trece prin: A16P4
a) axul transversal si sagital
b) axul longitudinal şi transversal
c) axul longitudinal şi sagital
c) axul longitudinal şi sagital
Planul frontal trece prin: A1P6
a) axul longitudinal şi transversal
b) axul transversal şi sagital
c) axul longitudinal şi sagita
) axul longitudinal şi transversal
Planul transversal trece prin: A2P6
a) axul transversal si sagital
b) axul longitudinal şi sagital
c) axul longitudinal şi transversal
a) axul transversal si sagital
Planul frontal: A1P6
a) merge paralel cu fruntea
b) imparte corpul într-o parte anterioară şi alta posterioară
c) nici o variantă nu este corectă
a) merge paralel cu fruntea
b) imparte corpul într-o parte anterioară şi alta posterioară
Planul transversal mai poartă denumirea de: A2P6
a) planul metameriei corpului
b) planul simetriei bilateral
c) planul orizontal
a) planul metameriei corpului
c) planul orizontal
Polii axului sagital sunt: A12P4
a) anterior şi posterior
b) stâng şi drept
c) superior şi inferior
a) anterior şi posterior
Muschiul diafragm: A7P4
a) separa cavitatea pelvină de cea abdominală
b) separă caviatea toracică de cea abdominală
c) separă neurocraniul de viscerocraniu
b) separă caviatea toracică de cea abdominală
Neuroplasma conține organite specifice, precum: A1P14
a) centrozomul;
b) reticulul endoplasmatic;
c) corpii tigoizi (Nissl).
c) corpii tigoizi (Nissl).
Butonii terminali conțin: A1P14
a) vezicule cu mediatori chimici;
b) neurofibrile;
c) mitocondrii.
a) vezicule cu mediatori chimici;
b) neurofibrile;
c) mitocondrii.
Nevrogliile se caracterizează prin: A1P15
a) absența neurofibrilelor și a corpilor Nissl;
b) capacitatea de a se divide;
c) participarea la sinapsele neuroefectoare.
a) absența neurofibrilelor și a corpilor Nissl;
b) capacitatea de a se divide;
Viteza conducerii potențialului de acțiune este de: A1P15
a) 100 m/s în fibrele nervoase mielinice;
b) 10 m/s în fibrele nervoase amielinice;
c) 10 m/s în fibrele nervoase mielinice și 100 m/s în fibrele nervoase amielinice
a) 100 m/s în fibrele nervoase mielinice;
b) 10 m/s în fibrele nervoase amielinice;
Oboseala transmiterii sinaptice se datorează: A1P17
a) acidului acumulat în fanta sinaptică;
b) acumulării de acid lactic în zona presinaptică;
c) epuizării depozitului de mediator chimic (neurotransmițător).
c) epuizării depozitului de mediator chimic (neurotransmițător).
Substanța albă este dispusă sub formă de cordoane formând: A1P19
a) fascicule ascendente situate periferic;
b) fascicule descendente situate spre interior;
c) fascicule de asociație situate profund.
a) fascicule ascendente situate periferic;
b) fascicule descendente situate spre interior;
c) fascicule de asociație situate profund.
Calea sensibilităţii tactile grosiere (protopatică) este reprezentată de :
a) fasciculul spinocerebelos anterior;
b) tractul spinocerebelos dorsal (direct);
c) tractul spinocerebelos ventral (încrucişat).
a) fasciculul spinocerebelos anterior;
Căile sensibilităţii interoceptive se disting prin: A1P21
a) zonă de proiecţie corticală difuză;
b) caracter multisinaptic;
c) absenţa sinapsei talamice
a) zonă de proiecţie corticală difuză;
b) caracter multisinaptic;
Fibrele fasciculului piramidal se încrucişează în jur de: A2P22
a) 75% la nivelul bulbului;
b) 25% formând fasciculul piramidal direct;
c) 10% formând fasciculul piramidal încrucişat
a) 75% la nivelul bulbului;
În trunchiul cerebral îşi au originea: A1P26
a) cele 12 perechi de nervi cranieni;
b) 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni;
c) 2 din cele 12 perechi de nervi cranieni.
b) 10 din cele 12 perechi de nervi cranieni;
Talamusul este releu pentru: A1P29
a) toate sensibilităţile;
b) sensibilităţile olfactive, vizuale şi auditive;
c) toate sensibilităţile, cu excepţia celor olfactive, vizuale şi auditive.
c) toate sensibilităţile, cu excepţia celor olfactive, vizuale şi auditive.
La dreptaci este mai dezvoltată: A1P30
a) emisfera cerebrală stângă;
b) emisfera cerebrală dreaptă, mâina dreaptă avȃnd activitate mai complexă;
c) emisfera dreaptă, datorită localizării centrului vorbirii.
a) emisfera cerebrală stângă;
Un organ nervos îndeplinește două funcții: A1P13
a. senzitivă;
b. motorie;
c. locomotorie.
a. senzitivă;
b. motorie;
Sistemul nervos se clasifică din punct de vedere topografic în: . A6 P13
a) sistem nervos central şi sistem nervos periferic;
b) encefal şi măduva spinării;
c) sistem nervos simpatic şi sistem nervos parasimpatic.
a) sistem nervos central şi sistem nervos periferic;
Sistemul nervos se clasifică din punct de vedere funcţional în: A1 P13
a) sistem nervos somatic şi sistem nervos vegetativ;
b) encefal şi sistem nervos simpatic;
c) sistem nervos somatic şi sistem nervos parasimpatic.
a) sistem nervos somatic şi sistem nervos vegetativ;
Sistemul nervos împreună cu sistemul endocrin reglează: A1 P13
a) majoritatea funcţiilor organismului;
b) activitatea musculaturii şi a glandelor secretorii;
c) exclusiv locomoţia.
a) majoritatea funcţiilor organismului;
b) activitatea musculaturii şi a glandelor secretorii;
Sistemul nervos central include: A6 P13
a) creierul şi măduva spinării;
b) nervii craniali;
c) nervii spinali
a) creierul şi măduva spinării;
Sistemul nervos periferic include:. A6 P13
a) nervii cranieni;
b) măduva spinarii;
c) nervii spinali.
a) nervii cranieni;
c) nervii spinali.
Neuronii reprezintă: A6 P13
a) suportul trofic al sistemului nervos;
b) unitatea morfofuncţională a sistemului nervos;
c) totalitatea celulelor din SNC.
b) unitatea morfofuncţională a sistemului nervos;
Forma neuronilor poate fi: A6 P13
a) stelată;
b) sferică sau ovalară;
c) piramidală şi fusiformă.
a) stelată;
b) sferică sau ovalară;
c) piramidală şi fusiformă.
Nevrogliile au rol: A1 P15
a) trofic şi de suport pentru sistemul nervos;
b) fagocitar;
c) în transmiterea informaţiei nervoase.
a) trofic şi de suport pentru sistemul nervos;
b) fagocitar;
În funcţie de numărul prelungirilor, neuronii pot fi: A7 P13
a) unipolari, cu o singură prelungire;
b) multipolari, cu aspect globulos şi o singură prelungire;
c) pseudounipolari şi bipolari.
a) unipolari, cu o singură prelungire;
c) pseudounipolari şi bipolari.
După funcţie, neuronii pot fi: A1 P14
a) receptori (somatosenzitivi şi viscerosenzitivi);
b) motori (somatotropi şi visceromotori);
c) intercalari (de asociaţie).
a) receptori (somatosenzitivi şi viscerosenzitivi);
b) motori (somatotropi şi visceromotori);
c) intercalari (de asociaţie).
Sistemul nervos somatic distribuie fibre către: A1 P13
a) muşchii scheletici;
b) muşchii netezi;
c) muşchiul cardiac.
a) muşchii scheletici;
Sistemul nervos vegetativ distribuie fibre către: A1 P13
a) muşchii netezi, muşchiul cardiac şi unele glande;
b) articulaţii;
c) glande exocrine.
a) muşchii netezi, muşchiul cardiac şi unele glande;
c) glande exocrine.
Sistemul nervos vegetativ include: P13 (Tab.)
a) o componentă simpatică şi o componentă parasimpatică;
b) fibre senzitive şi eferente simpatice;
c) fibre motorii parasimpatice şi simpatice.
a) o componentă simpatică şi o componentă parasimpatică;
b) fibre senzitive şi eferente simpatice;
c) fibre motorii parasimpatice şi simpatice.
Reflexul (actul reflex) reprezintă: A2 P17
a) reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare;
b) o reacţie de apărare a organismului;
c) răspunsul organismului la excitanţi necunoscuţi.
a) reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare;
Arcul reflex este alcătuit din: A2 P17
a) receptor, cale aferentă, centru nervos, cale eferentă şi efector;
b) stimul şi răspuns;
c) centru coordonator şi nerv
a) receptor, cale aferentă, centru nervos, cale eferentă şi efector;
Majoritatea receptorilor sunt: A5 P17
a) celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale (gustative, auditive);
b) celule somatice nespecializate;
c) celule endocrine difuze
a) celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale (gustative, auditive);
Receptorul transformă: A4 P17
a) energia stimulului în impuls nervos;
b) potenţialul de acţiune în excitant;
c) energia pozitivă în impuls nervos.
a) energia stimulului în impuls nervos;
În funcţie de provenienţa stimulului, se deosebesc: A2 P18
a) exteroceptori, interoceptori şi proprioceptori;
b) receptori nespecializaţi;
c) celule receptoare nedefinite.
a) exteroceptori, interoceptori şi proprioceptori
Mugurii gustativi şi nociceptorii sunt: A3 P18
a) chemoreceptori;
b) fotoreceptori;
c) termoreceptori.
a) chemoreceptori;
Conurile şi bastonaşele retiniene sunt: A3 P18
a) celule fotoreceptoare;
b) celule cornoase;
c) chemoreceptori.
a) celule fotoreceptoare;
Termoreceptorii sunt: A3 P18
a) terminaţii nervoase libere;
b) celule pentru tact şi presiune;
c) celule pentru vibraţii.
a) terminaţii nervoase libere;
Proprioceptorii primesc stimuli de la: A2 P18
a) muşchi;
b) tendoane;
c) articulaţii.
a) muşchi;
b) tendoane;
c) articulaţii.
Calea aferentă a arcului reflex este compusă din: A6 P18
a) neuroni senzitivi spinali sau cranieni;
b) neuroni motori somatici şi vegetativi;
c) neuroni intercalari.
a) neuroni senzitivi spinali sau cranieni;
Calea eferentă a arcului reflex este compusă din: A9 P18
a) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi;
b) axonii neuronilor senzitivi somatici şi vegetativi;
c) ganglionii spinali sau de pe traiectul unor nervi cranieni.
a) axonii neuronilor motori somatici şi vegetativi;
Pot fi efectori ai arcului reflex: A10 P18
a) muşchii striaţi;
b) muşchii netezi;
c) glandele exocrine.
a) muşchii striaţi;
b) muşchii netezi;
c) glandele exocrine
Căile ascendente (ale sensibilităţii) includ: P20-21
a) căile sensibilităţii exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive;
b) căile motorii piramidale;
c) căile motorii extrapiramidale.
a) căile sensibilităţii exteroceptive, proprioceptive şi interoceptive;
Corpusculii neurotendinoşi (Golgi) şi corpusculii Ruffini
sunt receptori pentru: A12 P21
a) sensibilitatea kinestezică;
b) sensibilitatea interoceptivă;
c) sensibilitatea visceroceptivă
a) sensibilitatea kinestezică;
Calea sensibilităţii proprioceptive de control a mişcării este constituită din: A13 P21
a) tractul spinocerebelos dorsal (direct) şi tractul spinocerebelos ventral (încrucişat);
b) sistemul piramidal;
c) sistemul extrapiramidal.
a) tractul spinocerebelos dorsal (direct) şi tractul spinocerebelos ventral (încrucişat);
Calea sistemului piramidal controlează: A1 P22
a) motilitatea voluntară;
b) motilitatea digestivă;
c) motilitatea involuntară.
a) motilitatea voluntară;
Calea sistemului extrapiramidal controlează: A3 P23
a) motilitatea voluntară automată;
b) motilitatea voluntară a intestinului;
c) nici o varianta nu este corectă.
c) nici o varianta nu este corectă.
Simpaticul acţionează asupra muşchilor dilatatori ai pupilei producând: P35(TAB)
a) midriază;
b) dilatarea pupilei;
c) mioză.
a) midriază;
b) dilatarea pupilei;
Secreţiile salivare, gastrice şi intestinale sunt stimulate de: P35(Tab.)
a) excitarea corticală;
b) excitarea simpaticului;
c) nici o varianta nu este corectă.
c) nici o varianta nu este corectă.
Funcţiile cardiace sunt stimulate de: P35(Tab.)
a) excitarea componentei simpatice;
b) catecolamine;
c) adrenalină.
a) excitarea componentei simpatice;
b) catecolamine;
c) adrenalină.
Motilitatea gastrointestinală este stimulată de: P35(Tab.)
a) excitarea parasimpaticului;
b) excitarea simpaticului;
c) acţiunea acetilcolinei.
a) excitarea parasimpaticului;
c) acţiunea acetilcolinei.
Hipertensiunea arterială poate produce: A3 P36
a) hemoragii cerebrale;
b) meningită;
c) encefalită.
a) hemoragii cerebrale;
Pierderea conştienţei se întâlneşte frecvent în: A3 P37
a) epilepsie;
b) meningită;
c) encefalită.
a) epilepsie;
