8. Curente estetice Flashcards
MIŞCAREA IMPRESIONISTĂ FRANCEZĂ (1918 – 1929)
Arta creează o experiență, iar acea experiență provoacă emoții spectatorului. Arta creeaza aceste senzații nu afirmându-le direct, ci evocându-le sau sugerându-le. Operele de artă creează senzații trecătoare/impresii.
Două perspective ale teoreticienilor impresioniști asupra cinemaului:
Cinematograful ca sinteză a celorlalte arte
Un mediu pur (cinema pur) cu posibilități de expresie unica
Caracteristici impresionismului francez in cinematografie:
■ Cinemaul impresionist opus teatrului: actorie naturalistă, locații reale, respingerea naraţiunilor literare și teatrale
■ Narațiunea: plasarea personajelor în circumstanţe cu încărcătură emoțională extremă
■ Stilistica: redarea unghiului subiectiv al personajelor: imagini mentale (viziuni/vise/amintiri); cadre filmate din punctul de vedere al personajelor
EXPRESIONISMUL GERMAN (1920 – 1927)
Expresionismul german: mişcare artistică germană de la începutul secolului XX care respingea realismul
Două perspective asupra cinemaului expresionist:
Dominanţa unei mizanscene stilizate şi distorsionate grafic, inspirată de teatrul expresionist (Cabinetul doctorului Caligari)
Prezenţa anumitor tipuri de stilistică distorsionată
Caracteristicile expresionismului german in cinematografie:
■ Expresionismul german se distinge prin mizanscenă
■ Naraţiunea: plasată în trecut, locuri mitice/elemente fantastice/de groază; narațiuni în ramă sau povești integrate într-o structură complexă; Kammerspiel (filmul de interior)
■ Mişcările actorilor se pot îmbina cu o forma stilizată a decorului
■ Trăsături de bază: distorsiunea și exagerarea
MIŞCAREA SOVIETICĂ DE MONTAJ (1917 – 1933)
■ Teoria de film ştiinţifică a încercat să înţeleagă cinematograful în mod ştiinţific
■ Montajul ca bază a filmelor revoluţionare care trebuiau să inspire publicul
■ Stilistica: mai multe cadre decât alte filme din epocă; tăieturile de montaj creează suprapuneri sau elipse temporale; unghiuri de filmare dinamice; încadraturi split-screen; gama de joc actoricesc de la realist la stilizat, adesea în acelaşi film; tipaj - actori neprofesioniști care prin aspectul fizic indică tipul de om pe care îl interpretează
