1. GAD Flashcards
Criteriile de diagnostic
A. Anxietate și îngrijorare excesivă (așteptare anxioasă), care apare în majoritatea zilelor timp de cel puțin șase luni, referitoare la diverse evenimente sau activități (ex. muncă, școală, sănătate, familie etc.)
B. Persoana are dificultăți în a-și controla îngrijorarea
C. Anxietatea și îngrijorarea sunt asociate cu cel puțin trei (sau mai multe) dintre următoarele șase simptome (în cazul copiilor, este necesar doar un simptom):
1. Agitație sau senzație de nervozitate/neliniște
2. Obosire ușoară
3. Dificultăți de concentrare sau senzația că mintea „se golește”
4. Iritabilitate (nimeni nu ma intelege; e implicit in raportarea la lume si viata)
5. Tensiune musculară
6. Tulburări de somn (dificultăți de adormire, menținere a somnului sau senzație de somn neodihnitor)
D. Anxietatea, îngrijorarea sau simptomele fizice cauzează suferință semnificativă sau afectează funcționarea zilnică (socială, profesională etc.)
E. Tulburarea nu poate fi explicată mai bine printr-o afecțiune medicală sau prin efectele unei substanțe (ex. droguri, medicamente)
F. Simptomele nu sunt mai bine explicate de o altă tulburare mentală (ex. tulburare de panică, tulburare obsesiv-compulsivă, PTSD, hipocondrie etc.)
Varsta medie de debut si raportul intre sexe
Vârsta medie de debut: 31 ani
Raportul femei/bărbați: 2 : 1
- variabilitatea la PTSD, GAD si SAD e mai mare fata de OCD, PD
- la barbati e mai interiorizat
Tablou clinic
- Griji pervazive, excesive, incontrolabile timp de minim 6 luni
- Iritabilitate, neliniște, on edge, dificultăți de concentrare, probleme cu somnul
- Griji frecvente: relații, sănătate, bani, job, activități cotidiene
- Intensitatea, durata și frecvența grijilor sunt disproporționate
- Grijile nu pot fi controlate
- Grijile sunt focalizate asupra viitorului
- Biasuri cognitive negative
- Arousal fiziologic
- Dificultăți în relațiile personale (din cauza reasigurarilor; devine coplesitor pentru cei din jur sa ii asculte despre ingrijorari; “Si-ti raspunzi la intrebarile astea?”- nu duc gandul pana la capat, se asteapta de la ceilalti sa le raspunda)
- Ineficiență în îndeplinirea sarcinilor (groaznic si catastrofal daca iese ceva prost; pierd timp cu ruminatia in loc sa fie atenti la ce fac)
- Pacienții cu o vârstă fragedă de debut tind să aibă un curs mai prelungit + comorbiditatea cu alte afecțiuni este extrem de frecventă (mai ales MDD)
„Întotdeauna am fost așa” - Prognosticul este mai rezervat decât pentru tulburarea de panică (conteaza momentul debutului - cand e istoric si trasatura de personalitate dureaza mai mult terapia; momente de peak in evenimente stresante)
Modele CBT ale GAD
Model integrate
1. Modelul Evitării Îngrijorării și GAD (Borkovec, 1994; Borkovec et al., 2004)
2. Modelul Intoleranței la Incertitudine (Dugas et al., 1995; Freeston et al., 1994)
Modele cognitive
3. Modelul Metacognitiv (Wells, 1995) (ingrijorarea pozitiva vs negativa)
4. Modelul Deficitului de Reglare Emoțională (Mennin et al., 2002)
Modele emoționale/comportamentale
5. Modelul bazat pe acceptare al GAD (Roemer & Orsillo, 2002, 2005)
Elemente comune ale teoriilor GAD
- Evitarea ca mecanism etiopatogenetic – cognitivă, emoțională, comportamentală (stiu ca nu ar trebui sa ma ingrijorez - e doar invatat de la ceilalti, tot faci disputare si te uiti la cognitii)
- Intoleranță față de incertitudine
-
Convingeri negative despre probleme
(Robichaud & Dugas, 2005) (apar din propriile experiente sau invatate de la altii)- Problemele trebuie evitate cu orice preț
- Îndoieli privind propria abilitate de a rezolva problemele
- Pesimism în legătură cu rezolvarea problemelor
-
Convingeri pozitive despre îngrijorare (Francis & Dugas, 2004)
- Sunt utile în găsirea unor soluții la probleme
- Au rol în motivație
- Pot preveni consecințe negative (e gandire magica - de cele mai multe ori e invatata inconstient)
- Este o trăsătură de personalitate pozitivă (poate sa fie si incurajata de mediu, parinti, scoala, etc)
- Grijile sunt întărite deoarece distrag atenția de la emoții negative și mai puternice sau imagini negative cu potențial anxiogen
Intervenții cognitiv-comportamentale (Borkovec, 2006)
- Informare/Psihoeducație/Conceptualizare (pe pacientii cu GAD ii ajuta modelul stres-vulnerabilitate)
- Awareness și auto-monitorizare
- Tehnici de relaxare
- Relaxare progresivă (Bernstein & Borkovec, 1973) (mai degraba asta decat autogen)
- Relaxare aplicată (aplicate cand oberva ingrijorarile; prin exersare si monitorizare inveti semnele ca intri intr-o stare de anxietate)
- Tehnici cognitive: restructurare cognitivă
- Tehnici comportamentale: expunere (la GAD dureaza mai mult si e nevoie de experiente repetate; in sensul asta e mai rezistenta)
- Mindfulness
Intervenții cognitiv-comportamentale (Wells, 1999)
- Formularea cazului/Conceptualizare
- Modificarea gândurilor negative despre caracterul incontrolabil al îngrijorării
- Modificarea convingerilor pozitive despre îngrijorare
- Modificarea convingerilor negative despre probleme
Intervenții cognitiv-comportamentale (Dugas et al., 2003)
- Expunere în imaginar și ulterior în vivo
- Evaluarea realistă a certitudinii/incertitudinii și creșterea abilităților de a tolera lipsa de certitudine
- Modificarea convingerilor pozitive despre îngrijorare
- Training pentru rezolvarea de probleme
Tehnici cognitive
- Auto-monitorizare (cand a aparut, despre ce, intensitate in corp etc)
- Analiză logică, empirică, pragmatică
- Dialog socratic
- Focalizare pe
- supraestimarea probabilității unor evenimente/rezultate negative (diferenta intre posibilitate si probabilitate acum; concentrare pe prezent)
- supraestimarea implicațiilor negative pe care rezultatele le pot avea (implicatiile sunt mai des de ordin emotional)
- Subestimarea abilității de a face față acestor implicații (psihoeducatie)
- Alocarea unui interval de timp în care se pot îngrijora (metafora - gandurile sunt ca niste musafiri nepoftiti, punem orar pe usa)
- Amânarea îngrijorării pentru mai târziu (ex. sfârșitul zilei), într-o locație bine delimitată, pentru un interval de timp precis
- Expunere la îngrijorare
- Este ca și expunerea la un film de groază de multe ori
- Mindfulness
- Focalizare atentă, intenționată și non-evaluativă în prezent
- GAD tinde să se asocieze cu o capacitate redusă de mindfulness
- Contribuie la o mai bună autoreglare emoțională deoarece adresează ruminațiile și evitarea
- Exersarea “normal thinking”
Tehnici de relaxare
- Reduc tensiunea generală și anxietatea
- Facilitează conștientizarea modului în care funcționează anxietatea și clarifică impactul pe care anxietatea îl poate avea
- Pacienții simt diferența între tensiune și relaxare
- Exerciții cu diverse grupe de mușchi
- Crește auto-eficacitatea
Exercitii de respiratie - mana dominanta pe piept si cealalta pe stomac
- imbratisarea
- intreaba pieptul ce are nevoie - atentie
- inspiratie pe o nara si expiratie pe alta
Structura generala a unei sedinte REBT
- Noutăți de la ultima ședință și evaluarea dispoziției
- Legătura cu sesiunea anterioară
- Stabilirea agendei
- Revizuirea temei pentru acasă
- Posibile exerciții suplimentare (vezi mai jos)
- Rezumat-ul sesiunii
- Temă pentru acasă
- Feedback
Structurarea generala a primei sedinte
- Stabilirea agendei (și oferirea unei justificări pentru acest proces)
- Evaluarea dispoziției, inclusiv prin scoruri obiective
- Revizuirea succintă a problemelor prezentate și obținerea unei actualizări
- Identificarea problemelor și stabilirea obiectivelor
- Psihoeducație privind psihoterapia
- Psihoeducație privind modelul REBT
- Explorarea și ajustarea așteptărilor pacientului față de terapie
- Psihoeducație privind tulburarea de anxietate generalizată (GAD) (conceptualizarea stres-vulnerabilitate)
- Stabilirea temei pentru acasă
- Furnizarea unui rezumat al ședinței
- Oferirea și solicitarea feedback-ului
Structura generala a sedintelor 2+
- Actualizare succintă și evaluarea dispoziției
- Conectare cu sesiunea anterioară
- Revizuirea temei pentru acasă
- Stabilirea agendei
- Lucrul asupra problemelor specifice din agendă
- Tema pentru acasă
- Furnizarea unui rezumat al ședinței
- Oferirea și solicitarea feedback-ului
Ședințele 1-2 si teme pentru acasa
- Diagnostic clinic și evaluare
- Începerea construirii relației terapeutice (acceptarea neconditionata cu atat mai importanta in REBT si anxietate)
- Psihoeducație privind psihoterapia și REBT (cu accent pe importanța temei pentru acasă și asumarea responsabilității pentru schimbare)
- Ajustarea așteptărilor legate de tratament
- Elaborarea listei de probleme
- Conceptualizare generală a tulburării de anxietate generalizată (GAD)
Sugestii de teme pentru acasă
- Auto-monitorizarea simptomelor de anxietate
- Monitorizarea strategiilor anterioare de gestionare a anxietății (ce ti-a facut bine si ce nu, ce iti accentueaza anxietatea)
Ședințele 2-8
- Lucrul asupra fiecărei probleme din listă, bazat pe modelul ABCDE al REBT
- Consolidarea convingerilor raționale ale pacientului și restructurarea convingerilor iraționale
- Încurajarea pacientului să identifice legăturile dintre probleme, în special cele caracterizate de convingeri iraționale comune (cred ca fiecare situatie e diferita, e important sa vada asemanarile)
Sugestii de teme pentru acasă
- Controlul emoțiilor prin restructurare cognitivă în situațiile predispuse la evitare
- Auto-monitorizare în timpul utilizării tehnicilor de restructurare cognitivă în situații imaginare
- Auto-monitorizare în timpul utilizării tehnicilor de restructurare cognitivă în situații reale
- Exersarea tehnicilor de relaxare
Ședințele 9-16
- Consolidarea convingerilor adaptative ale pacientului și restructurarea celor dezadaptative
- Încurajarea pacientului să identifice legăturile dintre probleme, în special cele caracterizate de convingeri iraționale comune
Sugestii de teme pentru acasă
- Folosirea conceptualizării cognitive pentru a face față emoțiilor negative legate de dependență
- Folosirea conceptualizării cognitive pentru a face față emoțiilor negative legate de o recădere temporară
- Mindfulness (5-4-3-2-1; nu conteaza ordinea, doar sa fie senzorial; cand nu sunt obisnuiti sa isi recunoasca senzatiile din corp poti sa faci 5-4-3-2-1 pe fiecare simt)
Ședințele 17-20
- Pregătirea pacientului pentru a deveni propriul său terapeut în viitor
- Discutarea problemelor de dependență și prevenirea recăderilor
Sugestii de teme pentru acasă
* Folosirea continuă a tehnicilor de auto-control în situații reale
